438 matches
-
organizațiile. Ele modelează comportamentul agenților care operează în aceste structuri, facilitând în general procesul de luare a deciziilor. În timp ce instituțiile sunt elemente cheie, activitățile lor concrete în fiecare sistem politic nu pot fi cu adevărat "măsurate", în ciuda eforturilor făcute de funcționaliști în această direcție. Rămâne astfel un gol, legăturile exacte dintre structuri și sistemul politic fiind prin urmare imposibil de stabilit. Nu putem așadar spera, cel puțin în prezent, într-o clasificare a sistemelor politice pe acest fundament. Trebuie să ne
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
pe altele nu? Răspunsul în termenii antropologiei culturale nu poate fi evitat: probabil că responsabilă de aceste diferențe ar fi acea cultură înțeleasă în termeni de cunoștințe, experiențe, practici, reguli scrise și nescrise. Ce se poate face? Dacă acceptăm teoriile funcționaliste, atunci vom constata că se ajunge la acea spirală nedorită a dezvoltării despre care vorbesc atâția autori și, exprimată atât de plastic: „celui care are i se va da, celui care nu are i se va lua”. O lege a
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
1997, pp. 372-475). Economiștii disting momentele consumului (decizie, act, satisfacere) și factorii (sociali, psihologici). Este remarcabil să constatăm, în plus, că există o mare complicitate între abordările psihologică și economică. Scopul practic al marketingului cultural se regăsește în definiția lui funcționalistă: "El are o funcție de mediere între ofertă și cerere, trebuie să organizeze întâlnirea dintre operă și public" (Yves Evrard, Le Management des entreprises artistiques et culturelles, Économica, Paris, 1993, p. 73). Economiștii sunt interesați de aspectele economico-practice, precum nivelul optim
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
multilateral dezvoltate, epoca de aur, noua societate etc.) * la cel indicial. Jurnalistul este un Zeiger (în formularea lui Heidegger), un anticipator al disfuncțiilor și conflictelor sociale, capabil să le semnaleze înainte ca pruncul să cadă în fîntîna. * de la o imagine funcționalistă (unidirecțională) a jurnalistului ¨curea de transmisie a discursului de propagand㨠cf. definiția lui Lenin * la o imagine polivalentă; o serie de sfere interacționează permanent cu jurnalismul: arta (în special fotografia și literatura), teatrul (în show-urile televizuale), educația (în emisiunile
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
identitare în contextul vieții sociale, Economia lucrând nu doar soclul statuii politicii, ci și ascultând de ambițiile ei de a domina Cetatea. Acest tip de economie a cunoscut cu timpul un proces de neutralitate a conceptualizării operatorilor, luând forma economiei funcționaliste, care pare să se abstragă raporturilor de putere, a predestinării funcției prin poziția socială moștenită prin naștere. Era vorba însă despre o formulă teoretică tot de natură maniheistă, a contrapunerii intereselor și a recursivității tensionale în relația marfă-bani ca fir
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
și însemnată critică adusă inteligenței artificiale este faptul că gândirea nu poate să fie computaționalizată, iar mintea nu poate fi pentru creier ceea ce un program reprezintă pentru un computer, adică o procesare de informații. În același timp este criticat modelul funcționalist al minții umane, întâlnit în cadrul științelor cognitive, conform căruia studiul minții se concentrează asupra organizării funcționale, mai degrabă decât asupra implementării neurobiologice a aceleiași organizări. Acestor perspective li se aduce contraargumentul „camerei chinezești” (vezi Searle, 1981Ă, potrivit căruia un software
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
Kember, 2000 pentru analiza vieții artificiale în legătură cu problematicile de tip genderă, o abdicare a responsabilității și o eradicare a istoriei în contextele biotehnologice ale evoluției. Trecerea de la istorie și etică la principiile autoorganizaționale și evolutive este denunțată ca un proces funcționalist al puterii: sentimentele, trupul și pântecul sunt considerate valori sacrificate pe altarul vieții sintetice. Cu toate că populațiile și generațiile simulate în mod artificial indică trăsături ale vieții naturale și modele ale comportamentului social, lumile virtuale ale creaturilor informatizate nu cunosc nici
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
denumirea de"Școală diagnostică". * Abordarea individuală a asistenței sociale a fost dezvoltată în continuare de cercetătorii W.Robinson, J.Taft, O.Rank. J.Taft și O.Rank dezvoltă o direcție nouă în teoria și practica asistenței sociale, cunoscută ca "școala funcționalistă a asistenței sociale", care și-a axat construcțiile nu pe diagnoză, ci pe procesul interacțiunii lucrătorului social și al beneficiarului. În această situație asistentul social și beneficiarul devin parteneri și poartă responsabilități egale pentru schimbarea situației. * În anii 1930 1945
by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
care lărgește conținutul conceptului de diagnoză, ultima fiind definită ca o ipoteză de lucru pentru înțelegerea personalității clientului, situației și problemelor lui. * În anii 1945 1960 dezvoltarea teoriei asistenței sociale a decurs în contextul discuțiilor dintre abordările școlii diagnostice și funcționaliste. Din această perspectivă prezintă interes lucrările cercetătorilor F.Biestek și Helen Harris Perlman. * În anii 1961 1970 teoria asistenței sociale este întruchipată prin diverse direcții ale școlilor internaționale. Spre exemplu, în SUA teoria asistenței sociale se ramifică în trei orientări
by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
teoria asistenței sociale se ramifică în trei orientări: o dezvoltarea teoretică a metodelor tradiționale; o dezvoltarea abordărilor complexe, care îmbină teoria și practica într-o sistemă unică; o elaborarea abordărilor pentru grupe specifice de clienți. Dezvoltând concepțiile școlilor diagnostice și funcționaliste, F.Hollis și R.Smalley au elaborat metode de lucru ale asistentului social cu grupul și cu comunitatea. * În anii 1970 1990 teoria asistenței sociale își continuă dezvoltarea în patru direcții principale: o teoria asistenței sociale individuale; o teoria asistenței
by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
în vederea construcției unei lumi comune, pozitive și normative, care face posibilă gîndirea spațiului public, adică o centrează pe o concepție praxiologică, în termenii lui Quéré. Utilizînd perspectivele lui Denis McQuail (4) asupra comunicării, constatăm că abordarea comportamentistă și cea structural funcționalistă se subsumează perspectivei mecaniciste a transmiterii, iar celelalte două, perspectivei simbolico-rituale. Urmărind trăsăturile celor două tipuri de comunicare, găsim, implicit, și o descriere condensată a comunicării politice în cele două ipostaze. Perspectiva mecanicistă a Perspectiva simbolico-rituală a transmiterii privilegiază: transmiterii
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
al sistemelor aflate în relație. Din această perspectivă, comunicarea politică rezidă în ansamblul de procese interactive dintre elementele unui sistem politic și între acest sistem și elementele înconjurătoare. Fie că vorbim despre analiza cibernetică a lui Deutsch 14, despre analiza funcționalistă a lui Almond și Coleman 15 ori despre analiza sistemică a lui Easton 16, logica ansamblului este aceeași. Sistem, schimb, echilibru sînt concepte cheie în acest caz, înlocuind factorii, transmisia și efectul care aveau acest statut în abordarea comportamentală originală
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
lobbying-ului ca proces de comunicare, precum și de analiza partidelor politice ca sisteme și agenți de comunicare. Problema dezvoltării politice a suscitat un mare număr de lucrări, care s-au fondat pe conceptul de comunicare 17, înțeles în termeni empirici sau funcționaliști. Ea a constituit baza cercetărilor asupra relațiilor dintre instituțiile și organele de comunicare, dezvoltarea rețelelor și rolul mijloacelor media ca agent al schimbării sociale. Comunicarea este prezentată ca o variabilă explicativă a nivelului de participare politică, la fel de importantă ca educația
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
Participarea politică desemnează ansamblul de practici prin intermediul cărora cetățenii caută să influențeze activitatea politică din comunitatea lor. Din perspectivă macrosociologică, participarea politică este un proces de revelare a preferințelor și de transmitere a acestora sistemului politic. Astfel, sînt reluate analizele funcționaliste privind articularea și agregarea intereselor. Din același unghi de vedere, alegerile trec drept instrumente de comunicare între guvernanți și guvernați. Din perspectivă comportamentală, toate modalitățile de participare implică o formă de comunicare, fie că este vorba despre concurarea într-o
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
1. Cantitativ și calitativ în cercetarea socialului 36 2.2. Procesualitatea cercetării sociologice 40 2.3. Metode de cercetare 55 Partea a II-a DINAMICA SOCIETĂȚII Cap. 3 PERSPECTIVE TEORETICE ASUPRA SOCIETĂȚII ȘI INTERACȚIUNII UMANE 3.1. Macrosociologia 1: perspectiva funcționalistă 68 3.2. Macrosociologia 2: perspectiva conflictualistă 73 3.3. O posibilă sinteză a perspectivelor macrosociologice 77 3.4. Microsociologia: perspectiva interacționist-simbolică 78 3.5. Micro și macrosociologia: o sinteză posibilă 84 Cap. 4 CULTURA ȘI STRUCTURA SOCIALĂ 4.1
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
Incompatibilități între cultură și structura socială 119 4.6. O viziune comparativă a societăților 123 Cap. 5 SOCIALIZAREA 5.1. Teorii ale socializării și dezvoltării 131 5.2. Agenții socializării 138 5.3. Tipuri de socializare 144 5.4. Perspectiva funcționalistă și perspectiva conflictualistă asupra socializării 149 Cap. 6 GRUPURI ȘI ORGANIZAȚII 6.1. Grupuri 152 6.2. Organizații 162 6.3. Conducerea în grupuri și organizații 167 6.4. Persuasiunea birocrației 170 Cap. 7 DEVIANȚA, CRIMA ȘI CONTROLUL SOCIAL 7
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
familiei 229 9.2. Pattern-urile căsătoriei 231 9.3. Pattern-urile familiei 235 9.4. Familia în ansamblul structurii sociale 237 9.5. Schimbarea pattern-urilor căsătoriei și familiei 244 Cap. 10 EDUCAȚIA CA INSTITUȚIE SOCIALĂ 10.1. Perspectiva funcționalistă asupra educației 250 10.2. Perspectiva teoriei conflictului despre educație 259 10.3. Educația în învățământul superior 264 Partea a V-a SCHIMBAREA SOCIALĂ Cap. 11 POPULAȚIA 11.1. Trei variabile demografice fundamentale 270 11.2. Creșterea populației lumii 277
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
problemele și discuțiile din diferite zone ale sociologiei în relațiile lor reciproce. Pentru a facilita cititorilor dezvoltarea capacității de gândire critică urmând modalitatea de abordare specifică lucrărilor academice din sociologia americană lucrarea este centrată pe cele trei perspective sociologice majore: funcționalistă, teoria conflictului și interacționist-simbolică. În acest scop, am tratat într-un capitol distinct aceste perspective și apoi ne-am referit la ele în toate celelalte probleme majore abordate în lucrare. În acest fel, majoritatea conceptelor cheie ale fiecărei probleme de
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
propun zeci de teorii specifice (înalt specializate) de genul celor menționate și pun mii de întrebări dar, în mare măsură, toate acestea pot fi legate de una sau mai multe din cele trei perspective majore ale sociologiei. Acestea sunt: perspectiva funcționalistă, perspectiva conflictualistă și perspectiva interacționist-simbolică. Sin-tetizăm dimensiunile esențiale ale celor trei perspective sociologice în tabelul 3.1 al cărui conținut va ghida și înlesni demersul nostru. Cele trei perspective precizate vor servi ca o adevărată coloană vertebrală a discuțiilor noastre
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
Cum oamenii se comportă în grupurile mici; cum simbolurile și comunicarea formează percepțiile; cum se învață rolurile sociale și "societatea" este construită prin interacțiuni. Practica educațională; terapia. Două din cele trei perspective pe care le vom lua în considerație, perspectiva funcționalistă și teoria conflictului, intră în categoria macrosociologiei. Cu alte cuvinte, acestea sunt interesate în principal de explicația pattern-urilor sociale de dimensiuni mari. De obicei, unitatea de analiză este o societate în ansamblul ei și, drept urmare, aceste perspective permit comparația
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
perspectivă, cea interacționist-simbolică, este microsociologică și vizează subdomeniul sociologiei cunoscut ca psihologia socială. Din acest motiv aceasta este mai interesată de procesele care operează la nivel individual, precum și de interacțiunea dintre indivizi și ansamblul societății. 3.1. Macrosociologia 1: perspectiva funcționalistă Perspectiva funcționalistă este cunoscută sub denumiri diverse, cum ar fi perspectiva ordinii sau funcționalismul structural, dar toate se referă la același punct de vedere teoretic general. Sociologul care probabil a avut cea mai mare influență asupra dezvoltării acestei perspective a
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
interacționist-simbolică, este microsociologică și vizează subdomeniul sociologiei cunoscut ca psihologia socială. Din acest motiv aceasta este mai interesată de procesele care operează la nivel individual, precum și de interacțiunea dintre indivizi și ansamblul societății. 3.1. Macrosociologia 1: perspectiva funcționalistă Perspectiva funcționalistă este cunoscută sub denumiri diverse, cum ar fi perspectiva ordinii sau funcționalismul structural, dar toate se referă la același punct de vedere teoretic general. Sociologul care probabil a avut cea mai mare influență asupra dezvoltării acestei perspective a fost (mile
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
muncii minimă, experiențe comune și o puternică conștiință colectivă; 2. Solidaritatea organică reprezintă fundamentul legăturii sociale în societățile industrializate, unde oamenii sunt dependenți unul de altul datorită specializării, complexității, dezvoltării înalte și diviziunii muncii accentuate. În secolul al douăzecilea teoriile funcționaliste au trecut dincolo de problema ordinii și solidarității sociale. Printre cei mai influenți teoreticieni funcționaliști moderni care au contribuit la dezvoltarea acestei perspective sociologice majore se numără americanii Talcott Parsons și Robert Merton. Potrivit perspectivei funcționaliste, societatea este un sistem alcătuit
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
legăturii sociale în societățile industrializate, unde oamenii sunt dependenți unul de altul datorită specializării, complexității, dezvoltării înalte și diviziunii muncii accentuate. În secolul al douăzecilea teoriile funcționaliste au trecut dincolo de problema ordinii și solidarității sociale. Printre cei mai influenți teoreticieni funcționaliști moderni care au contribuit la dezvoltarea acestei perspective sociologice majore se numără americanii Talcott Parsons și Robert Merton. Potrivit perspectivei funcționaliste, societatea este un sistem alcătuit dintr-un număr de elemente interrelate și interdependente, fiecare realizând o funcție care contribuie
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
În secolul al douăzecilea teoriile funcționaliste au trecut dincolo de problema ordinii și solidarității sociale. Printre cei mai influenți teoreticieni funcționaliști moderni care au contribuit la dezvoltarea acestei perspective sociologice majore se numără americanii Talcott Parsons și Robert Merton. Potrivit perspectivei funcționaliste, societatea este un sistem alcătuit dintr-un număr de elemente interrelate și interdependente, fiecare realizând o funcție care contribuie la acțiunea întregului. Elementele societății includ, spre exemplu, instituții ca familia, educația și economia. Familia asigură creșterea și sprijinul copiilor până când
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]