1,462 matches
-
Pojogi-Cerna, j. Vâlcea), poetă și prozatoare. Este fiica Mariei (n. Ștefănescu) și a lui Ștefan Călugăru, agricultori. Urmează la Timișoara Școala Medie „Eftimie Murgu” (1958-1962) și Școala Tehnică Sanitară (1962-1964). Lucrează ca asistentă socială la Spitalul Militar din Timișoara, ca funcționară la diverse întreprinderi, iar din 1972 în calitate de corector și secretar de redacție la „Orizont”. Din 1991 este proprietar și redactor al Editurii Excelsior Art din Timișoara și președintă a Fundației Genesa. Debutează cu reportaje la cotidianul „Drapelul roșu”, în 1967
SEIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289606_a_290935]
-
, Eugen (21.XI.1918, Cornești, j. Mureș - 9.VIII.1997, Timișoara), istoric literar, eseist. Este fiul Victoriei Todoran (n. Sâmpălean), funcționară, și al lui Nicolae Todoran, preot. Face școala primară la Cluj, urmează Liceul Militar din Târgu Mureș, Liceul „G. Coșbuc” din Năsăud și Liceul „Al. Papiu Ilarian” din Târgu Mureș, absolvind în 1938, apoi Facultatea de Litere și Filosofie a
TODORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290206_a_291535]
-
, Bogdan (pseudonim al lui Bogdan Ștefan Ghiță; 29.IV.1951, București), teatrolog, prozator și eseist. Este fiul Mariei Ghiță (n. Cataramă), funcționară, și al lui Vasile Ghiță, contabil. După absolvirea liceului în București (1970), se înscrie, dar nu imediat, la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale”, pe care îl termină în 1978. Ocupând mai întâi o catedră de actorie la
ULMU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290331_a_291660]
-
VANCEA, Viola (23.VI.1943, Rădăuți), poetă, critic literar și editoare. Este fiica Elenei Vancea (n. Moraritis-Dumitrescu), funcționară, și a lui Gheorghe Vancea, economist. A urmat la București școala generală (1950-1957), Liceul „Dimitrie Bolintineanu”, absolvit în 1961, și Facultatea de Limba și Literatura Română (1962-1967). După licență, în 1970 a colaborat ca redactor extern la „Almanahul literar”, în
VANCEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290423_a_291752]
-
VASILIU, Tudor (5.II.1950, Botoșani), prozator și poet. Este fiul Lucreției Vasiliu (n. Clocotici), funcționară, și al lui Ioan Vasiliu, profesor. A urmat la București școala generală și Liceul „Mihail Sadoveanu”, absolvit în 1969. Înscris la Facultatea de Filologie, secția limba și literatura română (fără frecvență), a Universității bucureștene, este exmatriculat în anul al doilea
VASILIU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290461_a_291790]
-
favorizează un asemenea comportament. În primul rând, viziunea pe care o propunea economia neoclasică (migrația ca răspuns la dezechilibrele de pe piața forței de muncă) a început să fie abandonată pentru o perspectivă mai largă, care asociază fenomenul cu imperfecțiunile de funcționare asociate și altor piețe, cum ar fi cea a creditului. Pe de altă parte, lipsa infrastructurii fizice (sau slaba ei dezvoltare) este adesea specifică țărilor exportatoare de forță de muncă, cu un nivel mai slab de dezvoltare. Ambele circumstanțe acționează
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
TĂNĂSESCU, Antoaneta (17.I.1941, București), critic și istoric literar, eseistă și editoare. Este fiica Eugeniei Tănăsescu-Zahia (n. Bălășoiu), funcționară în Ministerul de Finanțe, și a lui Aurel Tănăsescu-Zahia, avocat, apoi consilier juridic. La București va absolvi Liceul „Gh. Șincai” în 1957 și Facultatea de Filologie în 1962. Obține titlul de doctor în filologie în 1976, cu teza Conceptul de
TANASESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290056_a_291385]
-
, Daniel (9.X.1956, Radna, azi în Lipova), prozator și eseist. Este fiul Zenei Vighi (n. Bar), funcționară, și al lui Gheorghe Vighi, marinar. Urmează primele opt clase la Radna (1962-1970), liceul la Lipova (1970-1974) și Facultatea de Filologie a Universității din Timișoara (1975-1980). După absolvire rămâne la Timișoara, unde devine profesor la o școală generală (1980-1989); din
VIGHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290561_a_291890]
-
, Bujor (24.VI.1945, București), poet. Este fiul Elenei Voinea (n. Săndulescu), funcționară, și al lui Constantin Octavian Voinea, tehnician proiectant. Urmează la București Liceul „Al. I. Cuza” și Facultatea de Hidrotehnică din cadrul Institutului de Construcții (1966-1971). A lucrat ca inginer proiectant și cercetător în construcții hidrotehnice. Debutează la „Luceafărul” în 1965, iar
VOINEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290626_a_291955]
-
, Alexandru (31.VII.1950, Suceagu, j. Cluj), prozator, eseist și traducător. Este fiul Jeanei Sarca (n. Vlad), funcționară, și al lui Vasile Sarca, dulgher. Urmează școala generală în Mihăiești, județul Cluj (1957-1965), Liceul „Ady-Șincai” (1965-1969) și Institutul Pedagogic (1970-1974) la Cluj, continuându-și studiile la Facultatea de Filologie, secția română-engleză, a Universității „Babeș-Bolyai” din același oraș (1978-1982). Este
VLAD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290603_a_291932]
-
privilegiată din acest punct de vedere și monopolizată în materie de educație și valorizare socială. Altfel spus, un copil care prezintă mai multe abilități în activizarea și utilizarea emisferei drepte este dezavantajat și poate prezenta în timp unele tulburări de funcționare asimilabile cu dificultățile de învățare (așa s‑ar putea explica unele cazuri de dislexo‑disgrafie, aparent atipice, pe fondul absolutei normalități din rest). 3. Excesul funcțional al sistemului limbic în activitatea sistemului nervos central - prin conexiunile funcționale interne (încă insuficient
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
Sernet, F. Brunea-Fox, Ion Călugăru, Ștefan Roll (care și face cunoscut acest lucru într-o evocare). Tânăra R. are, se pare, simpatii pentru mișcarea comunistă din ilegalitate și o existență desprinsă parcă dintr-o viitoare scriere de gen: autodidactă, este funcționară la un magazin, debutează cu reportaje la „Cuvântul liber” (1935), iar în anii războiului scrie într-un ziar de front. A mai colaborat și la „Graiul nou”, apoi la „Contemporanul”, „Lumea”, „Gazeta literară”, „România literară” ș.a. A fost redactor, în
RADULESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289099_a_290428]
-
, Dan (15.XII.1933, Cluj), prozator. Este fiul Ofeliei Rebreanu (n. Balotă), funcționară, și al lui Traian Rebreanu, avocat. Clasele primare le urmează la Timișoara și la Lugoj, unde frecventează și liceul (1948-1952). Va fi un an student la Facultatea de Chimie Industrială din Timișoara, iar după efectuarea serviciului militar, în 1956, devine
REBREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289161_a_290490]
-
, Mia (17.I. 1937, Oradea), prozatoare și traducătoare. Este fiica Paulei Morogan (n. Ivașcu), funcționară, și a lui Gheorghe Morogan, ofițer. A urmat școala primară și gimnaziul la Buzău, învățând apoi la Liceul Clasic din București, absolvit în 1956. Tot aici frecventează Facultatea de Filologie a Universității București, secția limbi clasice (1956-1960). Funcționează ca asistentă
MOROGAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288252_a_289581]
-
, Aspazia (pseudonim al Aspaziei Munteanu; 11.V.1903, Tereblecea-Cernăuți - 1944, Focșani), poetă. Este fiica Victoriei și a lui Costan Scripcari, țărani. A absolvit Școala Normală la Cernăuți în 1922. Se căsătorește și pleacă la Viena, ca funcționară de bancă. Rămasă curând văduvă, se întoarce în România, fiind învățătoare la Ipotești (Suceava) și Cozmin (Cernăuți). Împreună cu Lazăr Munteanu, noul ei soț, și cu alți intelectuali din zonă întemeiază un cenaclu literar, desființat odată cu invazia sovietică. În 1934 editează
MUNTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288283_a_289612]
-
IX.1970, București), poetă și prozatoare. Este fiica Mariei (n. Niculescu) și a lui Ion Ionescu, mic negustor. După ce își ia licența în filologie modernă, specialitatea limba franceză, la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București (1924), devine funcționară în Ministerul Instrucțiunii Publice. A fost soția lui F. Aderca. Începe să scrie de timpuriu, iar la șaisprezece ani îi apare o poezie în „Universul”. În 1921 va fi prezentă cu versuri în „Sburătorul”, unde E. Lovinescu îi dă numele
MOVILA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288263_a_289592]
-
MUNTEANU, Vladimir (22.VIII.1951, Sibiu - 26.I.1993, Sibiu), prozator. Este fiul Vioricăi Muneanu (n. Popa), funcționară, și al lui Teofil Munteanu, profesor. Urmează Liceul „Octavian Goga” din Sibiu (1966-1970) și Facultatea de Matematică a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca (1970-1974). Va fi profesor de matematică în localitățile Alțina, Turnu Roșu și Rășinari, județul Sibiu. Debutează cu proză
MUNTEANU-16. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288300_a_289629]
-
PETRESCU, Dan (26.II.1949, București), eseist, traducător și prozator. Este fiul Georgetei Petrescu (n. Teodorescu), funcționară, și al lui Mircea Petrescu, avocat. Urmează Liceul „Roman Vodă” din Roman și Facultatea de Filologie, secția română-franceză, a Universității „Al. I. Cuza” din Iași, absolvită în 1981. La sfârșitul anilor ’80 devine disident oficial al regimului Ceaușescu. Din această
PETRESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288782_a_290111]
-
se mai reprezintă la Teatrul Național din București piesa Veninul. În 1919, împreună cu Andrei Braniște (Tudor Teodorescu- Braniște), a editat revista „Pagini literare și sociale”, iar din 1920 a redactat „Revista pentru toți”. În 1921 s-a căsătorit cu o funcționară, cu care a avut două fiice, Lia Peltz, profesoară, și Tia Peltz, pictoriță. În perioada interbelică desfășoară o prodigioasă activitate publicistică. Va conduce revistele „Caetele lunare” (1926-1929) și „Zodiac” (1930-1931), colaborând sau lucrând în redacția altor ziare și reviste, precum
PELTZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288752_a_290081]
-
OMĂT, Gabriela (12.V.1947, Turnu Măgurele), editor și istoric literar. Este fiica Angelei Omăt (n. Alexandrescu), funcționară, și a lui Vasile Omăt, expert contabil. A absolvit Liceul „I.L. Caragiale” din București (1965) și Facultatea de Limba și Literatura Română a Universității bucureștene (1970). După încheierea studiilor funcționează ca lector la Editura Minerva, iar din 2002 este angajată
OMAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288532_a_289861]
-
, Lucia (20.II.1949, Rădăuți), poetă, prozatoare și eseistă. Este fiica Aspaziei Nenati (n. Rușindelar), funcționară, și a lui Traian Nenati, învățător. Urmează Liceul Teoretic din Rădăuți (1963-1967) și Facultatea de Filologie, secția română-engleză, a Universității „Al.I.Cuza” din Iași (1967-1972). Între 1972 și 1977 este muzeograf coordonator la Muzeul „Mihai Eminescu” din Botoșani, ocupându
OLARU-NENATI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288520_a_289849]
-
, Antoaneta (22.I.1968, București), folcloristă și istoric literar. Este fiica Georgetei Olteanu (n. Buzea), funcționară, și a lui Radu Olteanu, ofițer. A absolvit Liceul „Gheorghe Șincai” din București (1986) și Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, secția rusă-română, a Universității bucureștene (1990), devenind în 1991 cadru didactic la Catedra de limba și literatura rusă. Este
OLTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288528_a_289857]
-
, Emil (pseudonim al lui Emanuel Nadler; 18.III.1947, Bacău), poet și eseist. Este fiul Julietei Nadler (n. Dolinger), funcționară, și al lui Marcu Nadler, medic. A urmat Liceul „Calistrat Hogaș” din Piatra Neamț (1961-1965) și Facultatea de Filologie, secția română-italiană, a Universității „Al. I. Cuza” din Iași (1967-1972). Redactor și redactor-șef adjunct la revista ieșeană „Alma Mater” (1969-1972), s-a
NICOLAE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288437_a_289766]
-
Rosenfeld, „de o manieră directă și deschisă și recurgând la idei simple”. Gustav Robert Kirchhoff s-a nascut pe 12 martie 1824 la Königsberg, pe vremea aceea în Prusia, astăzi Kaliningrad, în Rusia. Fiu al unui avocat și al unei funcționare de stat, Kirchhoff a manifestat de timpuriu un mare interes pentru matematică. La Universitatea din Königsberg, el a studiat cu Franz Neumann, un mineralog care se simțea atras de nouă fizică matematică și de teoria 35 electromagnetismului. Absolvind în 1847
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
PÂNZARU, Ioan (15.X.1950, Focșani), istoric și teoretician literar, traducător. Este fiul Aureliei Pânzaru (n. Scurtu), funcționară, și al lui Eniță Pânzaru, avocat, din 1941 prizonier în Rusia, apoi consilier juridic. Urmează cursurile primare și liceale la Focșani. Va absolvi în 1973, la Universitatea din București, Facultatea de Limbi Romanice, Clasice și Orientale, secția limba franceză, în cadrul
PANZARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288663_a_289992]