745 matches
-
grabnica mângâiere, ajutorul și binecuvântarea Născătoarei de Dumnezeu, Împărăteasa Cerului și pământului, Aleasa și Nebiruita Apărătoare a Grădinii Sale preaalese, Daco-România, pentru trezirea din această moleșeală a nepăsării de sine și de ceilalți mai ales, pentru ieșirea din aceste catacombe funeste ale prăbușirii moral-spirituale. Timpul (spunea Părintele-Teolog Dumitru Stăniloae) este distanța dintre chemarea lui Dumnezeu și răspunsul omului. Numai împărtășindu-se de tot harul divin, omul îi răspunde lui Dumnezeu, trecând peste timp, peste vreme, dincolo în veșnicie. Potrivnicii-răufăcători săvârșesc necontenit
SUCCESUL PREALEŞILOR NOŞTRI POLITICIENI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351661_a_352990]
-
ci de suflete de aur!” Mai departe vom sublinia că după ce am văzut locul central ocupat de slava deșartă, este bine să cercetăm explicațiile acestui fapt. Se pare că Ioan Gură de Aur s-a arătat întotdeauna sensibil la influența funestă jucată de această patimă în relațiile umane: „nimic nu se opune atât de mult milosteniei fraterne decât orgoliul” . Căutarea slavei deșarte ne ridică împotriva aproapelui nostru , provoacă ruperea prieteniilor și ne închide inima în fața nenorocirilor săracilor lângă care trăim ș
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356192_a_357521]
-
de Teologie din Atena (1837) - fără controlul Bisericii și cu dascălișcoliți în Occident. Rezultatul: Dogmaticile celor mai de seamă profesori ai ei, Christos Andrutsos (1869-1935) și Panayotis Trembelas (1886-1976) (p. 52-53). Muntele Athos s-a distanțat providențial de această imagine funestă prin câțiva monahi neo-palamiți și neo-isihaști: Teoclit Dionisianul ș.a. și câțiva teologi greci ce studiază în SUA sub îndrumarea lui G. Florovsky: Ioannis Romanidis și Ioannis Zizioulas[9] (p. 55). Această revigorare este întărită și de apariția Facultății de Teologie
CIPRIAN IULIAN TOROCZKAI, TRADIŢIA PATRISTICĂ ÎN MODERNITATE: ECLEZIOLOGIA PR. GEORGES V. FLOROVSKY (1893-1979) ÎN CONTEXTUL MIŞCĂRII NEOPATRISTICE CONTEMPORANE, EDITURA ANDREIANA, SI de STELIAN GOMBO [Corola-blog/BlogPost/356226_a_357555]
-
samănă vânt culege furtună: “Ține minte: vânt de sameni azi, / Mâine ai furtună din ce sameni “( p.145 ). În primul volum Cântece de pierzanie, apărut în 1938, neologismele abundă, împerechindu-se organic cu arhaismele și expresiile populare: candid, cofetărie, sonfeti, funest, undă revolută, vervă, etc. Influența populară pe care am constatat-o în mai toate sectoarele limbii poetice a lui Beniuc este vizibilă și în stil. Multe din poeziile sale au un character de oralitate. În poezia lui Beniuc, deși el
PERSONALITĂŢI UITATE, DE CE? MIHAI BENIUC de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 276 din 03 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356892_a_358221]
-
Popa Publicat în: Ediția nr. 2125 din 25 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului O nouă viață Mă tem de moarte, dar oare eu trăiesc? Înfiorarea morții știu ce este? În visuri și-n abisuri ades plutesc, Pe valuri înnegrite și funeste. Dar voi renaște dincolo de moarte, Unde timpul nu se măsoară-n zi Și nu vom fi, nicicând, așa departe Si-apus, si răsărit nu vor mai fi. Vom naviga pe marile tăcerii, Căci timp va fi, iar visele reale Și
O NOUĂ VIAȚĂ de NASTASICA POPA în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369990_a_371319]
-
e mama”. Flash-uri, parcă fotografieri vii, filmări de sentimente - „Mama stă-ntinsă pe catafalc”, „ce-aș face, oare, /dacă mamei/aș dori/să-i trimit o scrisoare?”, „am rămas pân’ la ziuă, /privegind lângă ea” - fac, dintr-o realitate funestă, relevări ale ego-ului vizionând, depășind, sublimând hotarele cunoașterii, conotațiile ce tind spre absolutul ideatic: „Acum,/ după această răscruce /de drum ,/ sunt altul.../ Sunt altcineva”. Dedublarea, încercarea străbaterii limitelor și disperarea scindă¬rii, în această durere unică, irepetabilă, au dat versuri
EUGEN DORCESCU- POETUL ÎNTRE CRITICA LITERARĂ ȘI NECUNOSCUT de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369205_a_370534]
-
și protagonista romancierei noastre sunt deosebiri esențiale, de personalitate, de temperament, fapt de care ea e deplin conștientă („Eu, cea atât de sigură pe mine, atât de pragmatică” - p. 52 -), ceea ce o ajută în cele din urmă să evite destinul funest al celebrelor predecesoare. Imaginea de femeie puternică, fermă, voluntară, sfidând cutumele, a personajului Mirelei-Ioana Borchin, se conturează tot mai distinct pe măsura evoluției faptelor evocate: „Eu am creat acea explozie, care a aruncat în aer toate inhibițiile, toate preconcepțiile, toate
MIRELA-IOANA BORCHIN, APA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1893 din 07 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369312_a_370641]
-
vindecată și vârful lui redevenea un simplu punct oarecare, fără niciun fel de dimensiune dureroasă. Ar fi trebuit, conform planurilor Arhitectului, că nimic să nu se schimbe vreodată în desfășurarea această. Dar vai... cine-ar fi putut să prevadă sosirea funestei zile când unghiurile n-au mai putut să îndure dorul de piatră, alegând sinuciderea prin brutală metodă a trisecțiunii... Referință Bibliografica: Dorul de piatră / Râul Bâz : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1317, Anul IV, 09 august 2014. Drepturi de
DORUL DE PIATRĂ de RAUL BAZ în ediţia nr. 1317 din 09 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368237_a_369566]
-
Acasa > Literatura > Fragmente > CUVÂNTUL DE DUPĂ CUVÂNT Autor: Romeo Tarhon Publicat în: Ediția nr. 1166 din 11 martie 2014 Toate Articolele Autorului Nu vă apucați să scrieți trist, bacovian, funest.. Azi mai nimeni nu suportă al durerilor incest... Scrieți roz, cu-fără-rimă iambi, dactile și trohei, Emineștii vremii noastre sunt doar epigoni și ei.. Și ca ei, de bună seamă, sunt și eu un minim mim Și încerc din vechi și
CUVÂNTUL DE DUPĂ CUVÂNT de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1166 din 11 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353513_a_354842]
-
-o serenadă, Plouă grav, imperial... Plouă lin ca-ntr-o vioară, Plouă plâns ca-ntr-un pian, Plouă gol ca-ntr-o corală, Plouă trist, betovian... Plouă, curge, cerul plânge, Plouă supurând celest, Plouă cu metal și sânge, Plouă maladaiv, funest... Plouă cinic, repetabil, Plouă acru, insalubru, Plouă straniu, deplorabil, Plouă mortuar, lugubru... Plouă-n inimi larg deschise, Plouă-n răni ce nu se-nchid, Plouă-n vis cu ploi de vise, Plouă invaziv, perfid... Plouă visceral, tetanic, Plouă pleural, poros
PLOUĂ ŞI ECHINOX de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1184 din 29 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353546_a_354875]
-
Mal. El se găsește conștient și lucid la încrucișarea drumurilor dintre romantism, parnasianism și simbolism. După apariția volumului cu pricina, considerat immoral, Parchetul îi deschide un proces, aducându-i condamnarea pentru a fi vătămat morala timpului, prefăcându-l în sperietoare funestă, un fel de incantație a viciului și a satanismului. Același procuror Pinard, care îl acuzase și pe Flaubert pentru Doamna Bovary, susține rechizitoriul și este condamnat cu plata a trei sute de franci amendă, sărăcindu-l de-a-binelea. Sub legenda vieții mocnea
BAUDELAIRE- LA ÎNCRUCIŞAREA DRUMURILOR DINTRE ROMANTISM, PARNASIANISM ŞI SIMBOLISM de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1375 din 06 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353016_a_354345]
-
de dragul intereselor meschine, a poftei expansioniste. Nu pot uita interesantul roman al scriitorului polonez Jaroslaw Iwaszkiewicz Slavă și fală, citit cu zeci de ani în urmă, din care am reținut strigătul, ca o avertizare: „Omenirea a alunecat pe o pantă funestă!” Și când a fost întrebat ce înseamnă o pantă funestă și dacă se referă la aspectul moral, personajul a explicat: „Nu, câtuși de puțin! Material, cât se poate de material! O pantă vătămătoare omului pe pământ. Întregul efort al cugetului
REVERSIBIL SAU IREVERSIBIL? de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1187 din 01 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354130_a_355459]
-
roman al scriitorului polonez Jaroslaw Iwaszkiewicz Slavă și fală, citit cu zeci de ani în urmă, din care am reținut strigătul, ca o avertizare: „Omenirea a alunecat pe o pantă funestă!” Și când a fost întrebat ce înseamnă o pantă funestă și dacă se referă la aspectul moral, personajul a explicat: „Nu, câtuși de puțin! Material, cât se poate de material! O pantă vătămătoare omului pe pământ. Întregul efort al cugetului omenesc tinde spre sinucidere.[ ... ] Poate perioada Renașterii și umaniștilor, poate
REVERSIBIL SAU IREVERSIBIL? de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1187 din 01 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354130_a_355459]
-
general, în dezintegrarea în atomi a tot ce există și în dispersarea atomilor. Înțelegi ce crimă a fost dezintegrarea atomului? Știința a trebuit s-o comită ... Așa gândea scriitorul în perioada în care a trăit (1894-1980). Iată că acum „panta funestă” privește aspectul moral care se adaugă celui material. Ce-i mai rămâne omului? Care-i este slava, care-i este fala? Se repetă istoria lumii, nu se repetă? Nu se repetă și uneori se repetă! Este ireversibilă fiindcă vremurile sunt
REVERSIBIL SAU IREVERSIBIL? de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1187 din 01 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354130_a_355459]
-
Romeo Tarhon Publicat în: Ediția nr. 1029 din 25 octombrie 2013 Toate Articolele Autorului Încă-i toamnă, toamna trece Ca o moarte ce răstoarnă Lumea în cavou-i rece, Înghețat în lunga iarnă... Încă-i toamnă, toamna tristă, Mortuară și funestă Cât o noapte fatalistă Veșnică, de plumb, celeastă... Încă-i toamnă, toamna-n stele, Pe pământ, pe crengi, pe ape, Toamna umbrelor rebele Și-a himerelor sub pleoape... Încă-i toamnă, toamna-n zborul Păsărilor migratoare Rătăcite cum mi-e
ÎNCĂ-I TOAMNĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1029 din 25 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347194_a_348523]
-
îmbrăcat sumar pe un ger și vânt siberian, cumplit, la Radu, cu care am pornit pe un traseu de 50 km, dificil din cauza zăpezii și a vântului puternic. Mă oboseau luminile mașinilor ce veneau din față și mă apăsau gândurile funeste... Am început să-l chem plângând pe copilul meu: Paulică scump și drag, nu ne părăsi! Vino acasă, nu ne lăsa singuri! Oh, Dumnezeule, nu ne lovi, nu-l lua pe Paulică! Presimțeam sfârșitul, iar Radu încerca să mă calmeze
UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357057_a_358386]
-
ai trece Ca o umbră pe-a mea urmă Te-aș feri să nu te-nece Ploaia care totul curmă... Toamnă de vară... Vara ce-a venit e-o toamnă Invazivă și celestă, Un decor ce te îndeamnă La retorică funestă... Ca-ntr-o peșteră sordidă Plouă revulsiv cu zoaie, Cu leșie grea, acidă Băloșind cu smog și ploaie... Ca-ntr-un deprimant carnagiu Sânge gri din cer se varsă, Un macabru mucilagiu Din batista morții stoarsă... Ca-ntr-o buclă
GRUPAJ LIRIC PSEUDOAUTUMNAL de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1267 din 20 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357476_a_358805]
-
iluziei având la bază realitatea.Nu există excepție artistică și nici privilegiu al literaturii- nici măcar negativă. Vreau să spun că dacă literatura ar fi singura care ar avea de îndurat acest destin ironic al degradării moravurilor, acest destin ironic și funest al nulității, încă ar fi un privilegiu și o onoare, dar și politicul, și moralul, și filosoficul, totul se îndreaptă spre cel mai mic numitor comun al nulității. Această echivalență nefericită ar trebui să ne consoleze, dar ea nu face
COMPLOTUL LITERATURII ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350703_a_352032]
-
satanice, ale unei ideologii ce trebuiau învățate pe dinafară, versete de pe urma cărora Mao reușise performanța de a instaura fericirea, determinându-și, în numele iubirii, compatrioții la canibalism. Din acest punct de vedere, noi fusesem și mai privilegiați căci o dată cu venirea acelor funești saltimbanci de la răsărit, ne procopsisem cu toptanele marxistoide, plus codicilul scrierilor leniniste, adunate laolaltă, ce ar fi depășit cu mult înălțimea Golgotei, o Golgotă a imanenței din vârful căreia paraliticul Ilici ne privea cu ochii săi demenți, răstignit în căruciorul
CARTEA CU PRIETENI XXIV- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358977_a_360306]
-
se opri ... Crescând, am cercetat Egiptul și-nvățătura sa regală, precum cultura, medicina sau structurarea socială, gândindu-mă necontenit că va veni o zi anume, când Israelu-și va dori cu capul sus să iasă-n lume ... Dar a venit ziua funestă când l-am văzut pe-un frate-al meu, cum e bătut de-un egiptean doar pentru faptul că-i evreu. Puteam privi nepăsător la victimă și la călău? M-am repezit și l-am lovit pe agresorul prostălău. Nici
TEATRU: DE PROFUNDIS (CHEMAREA NEROSTITULUI) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 761 din 30 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359352_a_360681]
-
tot așa de mari îți vor fi și suferințele!” (p.402); „La noi în țară și în alte țări constituționalismul nu este decât o minciună îndrăzneață, sub care adesea se ascunde despotismul și mișelia tuturor partidelor.(...) Minunat pentru burghezie, dar funest pentru popor, acest compromis între democrație și drept divin a oprit omenirea în mersul ei înainte. În cei mai mulți el a nimicit entuziasmul, onestitatea, virtutea și chiar moralitatea. În fapt, reprezentările zise naționale sunt în toate statele minciuni guvernamentale.” (p.438
CITIŢI, AL. FLORIN ŢENE VĂ ÎNCÂNTĂ! de FLORIN T ROMAN în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/340232_a_341561]
-
ai rătăcit în gheață, în gheață rămânând ... Ai încercat arome din mine să deguști, Dar n-ai simțit parfumul din anii-mi tinerești Din note reci de liră azi nu mai poti să muști, Din veninosul iris sorbi ochii goi, funești. M-ai rătăcit în boabe sticloase de nisip, Neprețuită perlă închisă-ntre carcase Sau printre vechi mesaje lăsate într-un șip Din strigătu-ți, durere ce-n piept mi se lăsase ... Ți-aș fi (R.T.) Ești ca o frunză crudă mustind
DIALOGURI LIRICE RALUCA NICOLETA BOCU ŞI ROMEO TARHON de ROMEO TARHON în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340454_a_341783]
-
cutremurătoare și mai violentă decât orice mărturie. Chiar și așa, în ziua condamnării lui Vișinescu, să facem un alt act de dreptate și să dăm glas martorilor. Mirosul de transpirație, prima atingere de femeie și un sac cu oase Memoria funestă a închisorii de la Rm. Sărat a rezistat ca un schelet peste secolul pe care l-a traversat. Trupul închisorii este și el astăzi un schelet, ca toți cei care i-au trecut pragul și au fost lichidați cu mecanică teroare
„Jur să urăsc din adâncul ființei mele pe toți dușmanii Patriei”. Comandantul Vișinescu se întoarce la închisoare. Ca deținut () [Corola-blog/BlogPost/338438_a_339767]
-
lecturii: Și-a spălat fața, și-a făcut injecția, a luat medicamentele, a vărsat sânge, a luat din nou medicamente și și-a spălat fața. S-a privit în oglinda de deasupra chiuvetei. Arăta exact așa cum era, pătruns de boli funeste.(...) Nu, ce i se întâmpla nu era o întâlnire ci o reîntâlnire, una care trebuia să fie pentru a nu muri singuri, ceva ce trebuia făcut aici și care, poate, trebuia să se fi întâmplat demult și nu acum când
FLORI DE-A LUNGUL TRAVERSEI PĂRĂSITE, PÂNĂ LA CAPĂT de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1923 din 06 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340088_a_341417]
-
de mila și sprijinul” alor săi. Considerând un eșec major incapacitatea de a-și diagnostica exact boala, C. Robert caută satisfacție în limitele celeilalte pasiuni a sa: alpinismul. Pe acest fond de slăbiciune, marcat de emoții negative și de gânduri funeste, pe munte o reîntâlnește pe Mara, fiica rămasă orfană a iubirii sale platonice din tinerețe, Teodora. Acesteia îi dezvăluie intenția ca, după două tentative eșuate în tinerețe de a urca Piatra Sfântului („Marginea vieții”) și după ce s-a convins că
AUGUSTIN BUZURA: Mihai Bogdan la bătrâneţe, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339654_a_340983]