1,006 matches
-
prădători are importanță mai mult pentru specie decât pentru individul în sine. Pentru a înțelege rolul perilor pentru o specie dată este necesar să cunoaștem interacțiunile trofice dintre speciile ce fac parte din respectiva comunitate (se au în vedere plantele, fungii, ierbivorele, paraziții și prădătorii). În acest sens, Marquis și Whelan (1996) (cf. Scoot, 1997) acceptă că prezența perilor la o specie dată reduce accesibilitatea acesteia pentru ierbivore și paraziți. În concluzie structura frunzei poate exercita o influență profundă asupra funcționării
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
operatorii și a infectării secundare a arsurilor și plăgilor. Antisepsia reprezintă totalitatea metodelor fizice, chimice sau biologice ce permit realizarea principiului enunțat mai sus. Sterilizarea reunește toate metodele fizico-chimice care realizează îndepărtarea sau distrugerea completă a tuturor agenților patogeni (bacterii, fungi, paraziți, viruși), forme vegetative sau forme de rezistență, fie că sunt patogene sau nu. Un obiect este considerat steril dacă nu are pe suprafață microorganisme viabile. 1.2. ASEPSIA Principalele metode de sterilizare sunt: Sterilizarea prin căldură uscată sau umedă
Capitolul 1: ASEPSIA ŞI ANTISEPSIA. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Gabriel Dimofte () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1180]
-
mai ales pe o igienă locală precară. Odată instalat procesul inflamator, partea cornoasă a unghiei se comportă ca un corp străin perpetuând infecția [3]. De asemenea, infecția se poate propaga de la un panarițiu subunghial. Există și infecții cronice determinate de fungi, necesitând tratamente de lungă durată. Clinic, paronichia acută se prezintă cu durere locală vie, congestie și tumefacție la nivelul repliului unghial; după un interval de timp poate apărea o flictenă cu conținut purulent. Tratamentul este chirurgical în majoritatea cazurilor (Fig
Capitolul 10: INFECŢIILE MÂINII ŞI DEGETELOR. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
-
eliminate sau reduse până la un punct inofensiv pentru consumator. Această analiză se face la toate materiile prime, secundare și auxiliare existente și pentru toate etapele procesului de producție. Riscurile potențiale pot fi : -de natură biologică, incluzând microorganisme ca : bacterii, viruși, fungi și paraziți ; se are în vedere că multe din acestea provin din materiile prime sau din contaminarea acestora prin manipulare, transport, depozitare etc., necorespunzătoare. În faza de tratament termic, majoritatea acestor microorganisme sunt distruse sau inactivate, conferind siguranța sanitară produselor
Caiet de lucrări practice: tehnologia prelucrării produselor vegetale II : tehnologii extractive by Radu Steluţa () [Corola-publishinghouse/Science/568_a_1171]
-
numită dysphagobacterii care sunt incapabile să se dezvolte pe medii sintetice și le întâlnim doar în xilemul și floemul plantelor bolnave. Micozele sunt boli produse de ciupercile parazite, organisme foarte divers constituite și încadrate sistematic în Filum Mycophyta sau Regnul Fungi, încr. Eumycota. Antofitozele, sunt bolile produse la plantele de cultură de antofitele parazite sau semiparazite. Acestea sunt din punct de vedere numeric relativ puține dar, prin sistemul lor de parazitare produc pagube culturilor atacate. Antofitele existente la culturile agricole din
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
se tratează cu hidroxid de cupru 3 % în amestec cu ulei horticol 1 %; după ploi ce depășesc 25 mm, pomii se stropesc în interval de cel mult 24 ore cu zeamă bordoleză 1 %. 4.4. Caracterelor micromicetelor Ciupercile aparțin regnului Fungi, încrengătura. Eumycota și sunt organisme eucaryote. Ele constituie un grup de organisme heterotrofe, ubiquiste, extrem de bogat în specii ce prezintă structuri și caractere biologice foarte diverse, adaptate modurilor de viață saprofite, parazite sau simbiotice, fiind lipsite de pigmenți asimilatori. 4
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
E. coli, Klebsiella, Proteus, Pseudomonas, Aerobacter, contaminanți nepatogeni, care pot deveni oportuniști invadanți și chiar letali la gazda imunosupresată. Bacteriile anaerobe (bacteroides și peptostreptococii) sunt prezente, adesea în infecțiile chirurgicale, iar speciile de clostridii sunt patogeni ai țesutului ischemic. Unii fungi (histoplasma) și ciuperci (candida, nocardia și actinomyces) dau abcese și fistule ; chiar paraziții intestinali (amoeba și echinococcus) pot produce abcese, mai ales, hepatice. Toate tipurile de microorganisme întâlnite în patologia umană supraviețuiesc și se multiplică în mod normal în diverse
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
intervenției se vor recomanda antibiotice cu absorbție intestinală scăzută (neomicină, metronidazol) pentru a realiza curățirea bacteriană a intestinului, dar această pregătire nu trebuie prelungită pentru a nu determina disbioze intestinale care oferă un teren favorabil pentru proliferarea unor microorganisme sau fungi. 5.6.1.2. PROFILAXIA CU ANTIBIOTICE Folosite corect, antibioticele au un rol important în prevenirea infecțiilor postoperatorii, dar utilizarea incorectă favorizează colonizarea cu microbi rezistenți și suprainfecția. Se vor folosi antibiotice cu spectru adecvat bacteriilor din flora respectivă, o
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
crescute de antibiotice asociate sau a unor antibiotice cu spectru foarte larg este urmată de scăderea florei microbiene proprii a tegumentelor și mucoaselor care sunt astfel mai expuse infecțiilor cu microorganisme cu rezistență crescută (bacili Gram negativi condiționat patogeni, stafilococi, fungi) determinând suprainfecții, în special la pacienții tarați și imunodeprimați. Din aceste motive este preferabil să se utilizeze antibiotice cu spectru cât mai îngust și care să includă germenii incriminați în infecția respectivă; în cazul în care este totuși necesară administrarea
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
de efecte secundare, de reacții alergice, toxice sau de interacțiune cu anestezicul utilizat. Infecțiile intraspitalicești (nosocomiale) sunt frecvent cauzate de colonizarea tegumentelor și a mucoaselor pacientului cu germeni cu virulență crescută și care au rezistență largă la antibiotice (stafilococi, Pseudomonas, fungi) care de cele mai multe ori provin de la purtători sănătoși (personalul medical), alți pacienți, obiecte și materiale contaminate. Dacă se intenționează efectuarea unei intervenții de mai mare amploare și cu risc, precum plastia peretelui abdominal cu materiale sintetice neresorbabile sau transplantul de
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
vinului este scoaterea în procesul de fabricație a vinului nobil al taninurilor ce se găsesc în ciorchinele de la strugure dar care este foarte benefic pentru organismul uman (taninurile sunt antibiotice naturale cu care vița de vie luptă cu unele bacterii, fungi). Orice vin care nu se înnegrește dacă este lăsat în un pahar nu este comestibil. Vinul natural extras din vie nealtoită ce a fost lăsat după zdrobirea strugurelui peste ciorchine se va înegri dacă este lăsat în un pahar descoperit
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
ale insuficienței organice multiple. Termenii de septicemie și de sindrom septic utilizați anterior se consideră depășiți și se recomandă abandonarea lor. 8.2. ETIOLOGIA În declanșarea unui sepsis pot fi implicate practic toate speciile microbiene, de la virusuri și bacterii până la fungi și paraziți. Mai frecvent întâlniți sunt: cocii gram pozitivi, pneumococii sunt responsabili de o mare parte a pneumoniilor focale comunitare, precum și de stări septice grave la imunodeprimați (splenectomizați, etilici, bolnavi de cancer); streptococii de grup A (S. pyogenes) determină, pe lângă
Capitolul 8: STĂRILE SEPTICE ŞI ŞOCUL INFECŢIOS. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Dan Andronic () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1204]
-
de a induce SIRS ; cocii gram negativi: meningococi, gonococi ; bacili gram negativi: E. coli, Klebsiella sp., Proteus sp., Pseudomonas aeruginosa, etc.; bacili gram pozitivi (Clostridium perfringes), cu o tristă celebritate pentru stările septice grave apărute după manevre abortive și traumatisme; fungii (mai ales Candida albicans) sunt implicați în SIRS la imunodeprimați ; 8.3. PATOGENIA Elementele fundamentale ale patogeniei în sepsis sunt: poarta de intrare; focarul septicemic; prezența constantă a germenilor patogeni în sânge; metastazele septice; raportul virulența microorganismului/sistemele de apărare
Capitolul 8: STĂRILE SEPTICE ŞI ŞOCUL INFECŢIOS. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Dan Andronic () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1204]
-
stenoze sau obstrucții ale tubului digestiv, căilor biliare, căilor urinare, căilor respiratorii, boli de sistem, neoplazii, radiosau chimioterapie, antibioterapie prelungită) determinând boala. Figura 8.1 prezintă schematic patogeneza stărilor septice. Această cascadă patogenică poate fi declanșată de microorganisme gram-pozitive și fungi, precum și de microorganisme gram-negative ce conțin endotoxină. Procesul începe cu proliferarea microorganismelor în focarul de infecție. Ele pot invada direct circulația sangvină (determinând pozitivitatea hemoculturilor) sau pot prolifera local și elibera variate substanțe în circulație. Aceste substanțe includ atât componentele
Capitolul 8: STĂRILE SEPTICE ŞI ŞOCUL INFECŢIOS. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Dan Andronic () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1204]
-
A. Cauzele extrinseci sunt reprezentate prin: - acțiuni traumatice; - acțiuni fizice: electrocutarea, iradierea, supraîncălzirea, suprarăcirea etc.; - acțiuni chimice: toxice minerale și organice dar și lipsa de oxigen, apa sau diferite substanțe nutritive; - acțiunile factorilor biotici: prioni (agenți infecțioși neconvenționaliă, virusuri, bacterii, fungi și paraziți. B. Cauzele intrinseci sunt reprezentate prin starea constituțională și ereditară cât și prin modificările morfofiziologice impuse de vârstă. TANATOLOGIA 27 Factorii cauzali pot acționa: - brutal, în cazul traumatismelor - moartea post-traumatică; - violent sau fulgerător, în cazul electrocutării, înecului, inhalării
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
-se cu numeroși factori neinfecțioși, chimici, mecanici, etc. (Micheletto, 1980Ă. IOAN PAUL46 CAUZELE INFLAMAȚIILOR Procesul inflamator este rezultatul acțiunii agresive a numeroși factori flogogeni exo- si endogeni, animați și neanimați, infecțioși și neinfecțioși. Menționam: prionii, (subvirusurileă, virusurile, bacteriile, miceții sau fungii, paraziții mono- si multicelulari, dar și factorii activi ai reacțiilor imune: monokinele, citokinele, interleukinele, complexele AgAc, componentele complementului și chiar anticorpii citotoxici. Rol deosebit au unii agenți fizici, radiațiile ionizante și neionizante, energia electrică, frigul, căldura, curenții de aer, traumatismele
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
peroxinitrit radical de nitrogen dioxid (Tizard, 2004Ă NO inhiba sinteză de proteoglicani și stimulează sinteză de metaloproteaze (colagenaze, stromelizină, etc.Ă Producerea susținută de NO permite macrofagelor să participe la fagocitoza, ucigând și unele bacterii (Mycobacterium spp., Staphylococcus spp.Ă, fungi (Cryptococcus neoformansă, protozoare (Leishmania major, Trypanosoma brucei, Trypanosoma cruzia, helminți (Schistosoma mansoniă și chiar unele celule tumorale (Slauson și colab., 2002; Tizard I.R., 2004Ă. Trebuie subliniat că nu toate macrofagele pot genera NO. Din acest punct de vedere macrofagele sunt
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
C, durata medie a perioadei bioactive: 290 zile (25.02-10.12); data medie a primului îngheț: 25.10, data medie a ultimului îngheț: 17.04; precipitații medii anuale: 575 mm. II. BIOCENOZA A. Flora este reprezentată de: licheni: Rinodina enigua; fungi: Ascochyta glechomae, Ascochyta primulae, Cercospora salviicola, Cercosporella pantoleuca, Cladosporium herbarum, Collybia longipes, Diplodina salviae, Epicoccum negletum, Fomes fomentarius, Fomes marginatus, Hendersonia astragali, Hendersonia marrubii, Hygrophorus penarius, Hyphloma fasciculare, Phoma acuta, Phoma herbarum, Phoma marrubii, Phoma melaena, Phoma urticae, Phyllosticta teucrii
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
flora și fauna, ca atare nu poate fi deversat în emisar. In contact cu pielea provoacă iritații și deshidratare. In concentrații de 62%vol este utilizat ca antiseptic și dezinfectant, acționînd prin denaturarea structurii proteice și dizolvarea lipidelor din bacterii, fungi și unele virusuri, fiind însă inactiv asupra sporilor bacterieni. Expunerea la vapori de alcool etilic în concentrație mai mare de 1000 ppm în aer poate să provoace migrenă, iritarea ochilor și a căilor respiratorii. Expunerea prelungită conduce la intoxicații, iar
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
și creării condițiilor normale de depozitare, fără pericol de degradare. In această etapă se realizează îndepărtarea impurităților grosiere și a excesului de umiditate. Factorii care trebuie luați în considerare la depozitare sunt următorii: umiditatea, temperatura, gradul de infestare cu microorganisme (fungi și bacterii), infestarea cu insecte și prezența rozătoarelor. Umiditatea și temperatura sunt principalii factori care determină comportarea cerealelor în decursul păstrării, între aceștia existînd o strînsă corelație. La un conținut de umiditate scăzut (10÷15%) cerealele se păstrează timp îndelungat
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
la umiditatea de maximum 14÷15% și la temperaturi sub 12°C. Umiditatea relativă a aerului din depozitul de cereale nu trebuie să depășească 75%. Peste această valoare cerealele uscate adsorb umiditatea favorizîndu-se declanșarea activității vitale a semințelor și activitatea fungilor. Cerealele se pot păstra bine chiar la un conținut de umiditate mai ridicat dacă au o temperatură scăzută și uniformă în toată masa. In momentul în care în diferite zone ale unui vrac de cereale există diferențe de temperatură, umiditatea
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
Procesul de respirație se intensifică cu creșterea umidității, iar temperatura crește putînd ajunge pînă la valori de 75°C. In cazul boabelor sănătoase, curate și cu umiditate redusă pierderile de zaharuri prin acest proces sunt mici. In cerealele infectate cu fungi și bacterii, care au un conținut mare de apă și temperatură ridicată, intervine și respirația microflorei care se află pe tegumentul boabelor și în interiorul lor. Aceasta poate fi intensă, ducînd în final la pierderi apreciabile în zaharuri. Sub influența enzimelor
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
boabelor și în interiorul lor. Aceasta poate fi intensă, ducînd în final la pierderi apreciabile în zaharuri. Sub influența enzimelor din boabele de cereale (α și β- amilaza) amidonul este hidrolizat la dextrine și maltoză, iar cînd intervin și enzimele din fungii care infectează cerealele, maltoza este hidrolizată la glucoză care se consumă prin respirație. Procese de hidroliză suferă și proteinele sub influența enzimelor proteolitice, conducînd la polipeptide și aminoacizi. Intr-un porumb degradat, conținutul în aminoacizi poate ajunge pînă la de
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
porumb degradat, conținutul în aminoacizi poate ajunge pînă la de trei ori mai mare decît în porumbul sănătos. La umiditate și temperatură ridicate acționează și lipazele degradînd hidrolitic uleiul din germenii de porumb. Principala cauză a degradării cerealelor este prezența fungilor. Bacteriile își desfășoară activitatea degradativă doar după ce temperatura a ajuns la 55°C cînd apare și apa liberă. In aceste condiții intră în acțiune bacteriile termofile, ridicînd temperatura pînă spre 75°C și împreună cu fungii termofili contribuie la degradarea avansată
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
a degradării cerealelor este prezența fungilor. Bacteriile își desfășoară activitatea degradativă doar după ce temperatura a ajuns la 55°C cînd apare și apa liberă. In aceste condiții intră în acțiune bacteriile termofile, ridicînd temperatura pînă spre 75°C și împreună cu fungii termofili contribuie la degradarea avansată a cerealelor. Pe boabele de cereale sunt prezente peste 150 de specii de fungi. Cei mai cunoscuți sunt fungii de cîmp: Fusarium, Alternaria, Cladosporium și Helmithosporium, care încă înainte de recoltare și imediat după recoltare infectează
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]