340 matches
-
expansiune și conversația substanțială rămâneau pe a doua zi, uneori prânzeau, alteori nu, dar aproape întotdeauna fără Marta. Astăzi, totuși, cinci minute n-au fost suficiente, nici zece, și au trecut aproape douăzeci până la întoarcerea lui Marçal. Urcă repede în furgonetă și trânti ușa. Avea un chip serios, aproape sumbru, cu o expresie încruntată de adult pe care tinerețea trăsăturilor lui nu era pregătită s-o susțină. Ai stat mult azi, s-a întâmplat ceva, e vreo problemă în familie, întrebă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
a întâmplat ceva, e vreo problemă în familie, întrebă socrul, atent, Nu, nu e nimic grav, scuză-mă că te-am obligat să aștepți, Ești supărat, Nu e nimic grav, ți-am spus, nu-ți face griji. Erau aproape de casă, furgoneta viră la stânga pentru a urca aleea care ducea la olărie, schimbând viteza, Cipriano Algor își dădu seama că a trecut pe lângă casa Isaurei Estudiosa fără să-și amintească de ea, și, în această clipă, un câine vine de sus, alergând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
a mai ieșit și câinele ăsta, întrebă, A apărut aici acum câteva zile și l-am lăsat să stea, e o lighioană simpatică, l-am botezat Găsit, deși, dacă ne gândim bine, noi am fost cei găsiți, nu el. Când furgoneta a ajuns la capătul rampei și s-a oprit, mai multe lucruri s-au întâmplat simultan sau cu intervale minime de timp, Marta s-a ivit la ușa bucătăriei, olarul și gardianul intern au coborât din mașină, Găsit a scheunat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
azvârlea în afara propriei persoane, până când încetă să mai înțeleagă ce spunea, atunci pronunță cuvântul cuptor, cuvântul șopron, cuvântul lut, cuvântul dud, cuvântul arie, cuvântul felinar, cuvântul pământ, cuvântul lemn, cuvântul ușă, cuvântul pat, cuvântul cimitir, cuvântul toartă, cuvântul urcior, cuvântul furgonetă, cuvântul apă, cuvântul olărie, cuvântul iarbă, cuvântul casă, cuvântul foc, cuvântul câine, cuvântul femeie, cuvântul bărbat, cuvântul, cuvântul, și toate lucrurile din lume, numite și nenumite, cunoscute și secrete, vizibile și invizibile, precum un stol de păsări care a obosit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
ocol care i-a permis să treacă prin fața casei Isaurei Estudiosa și nu-și dădea seama că vorbele lui sunau a justificare improvizată, sau își dădea seama, dar nu reușea s-o evite. De fapt, îi lipsise curajul să oprească furgoneta și să bată la ușa văduvei lui Joaquim Estudioso, dar n-a fost singurul motiv pentru care, pentru a folosi o expresie cam aspră, se arătase laș, se temuse mai ales că va deveni ridicol pomenindu-se în fața femeii fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
repetă Cipriano Algor, și Găsit nici măcar nu clipi, știa prea bine că ce se terminase nu era vânzarea farfuriilor către Centru, poveste acum depășită, acum e vorba de vreo femeie, trebuie să fie Isaura Estudiosa pe care o văzuse din furgonetă când stăpânul îi dusese urciorul, o femeie frumoasă la chip și la stat, deși să observăm că opinia n-a formulat-o Găsit, urâtul și frumosul nu există pentru el, canoanele frumuseții sunt idei umane, Chiar dacă ai fi cel mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
la locul lui, era timpul să termin cu fanteziile, când mă întorc, ne apucăm să planificăm lucrarea, trebuie să folosim cât mai bine săptămâna asta, următoarea voi fi ocupat cu transportul vaselor cel puțin o bună parte din zi, Ia furgoneta, spuse Marta, să nu te obosești, N-are rost, tâmplăria nu e departe. Cipriano Algor chemă câinele, Hai, cuțu, și Găsit plecă după el, Poate c-o întâlnesc, se gândea. Așa sunt câinii, când au chef, gândesc în locul stăpânilor. Tristele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
pe care le transporta de parcă ar fi fost vorba de propriile lui excremente, Cu pantalonii în mână, spuse, așa m-am simțit, de două ori au apărut niște oameni să mă întrebe ce caut pe un teren privat, cu o furgonetă plină de vase, am fost nevoit să încropesc niște explicații aiurea, am spus că trebuia să ajung pe șosea și am crezut că drumul trecea pe acolo, scuzați, vă rog, și, dacă vă interesează vreun vas din furgonetă, îmi face
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
cu o furgonetă plină de vase, am fost nevoit să încropesc niște explicații aiurea, am spus că trebuia să ajung pe șosea și am crezut că drumul trecea pe acolo, scuzați, vă rog, și, dacă vă interesează vreun vas din furgonetă, îmi face plăcere să vi-l ofer, unul n-a vrut nimic, a răspuns enervat că, în casa lui, lucruri din astea nici pentru animale, dar altuia i-a plăcut o supieră și a luat-o. Și unde ai lăsat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
întreba eschimosul, Crezi tu că mă vor iubi veșnic. În clipa aceea amintirea Isaurei Madruga se ivi în mintea lui Cipriano Algor, se gândi la ea ajutându-l la munca din olărie, însoțindu-l la Centru, așezată lângă el în furgonetă, se gândi la ea în diverse situații, din ce în ce mai intime și mai liniștitoare, mâncând la aceeași masă, conversând pe banca de piatră, dându-i de mâncare câinelui Găsit, culegând fructele dudului negru, aprinzând felinarul de deasupra ușii, dând la o parte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
dat lui Marçal Gacho o idee, pe dată transmisă socrului cu filiala solicitudine care se ghicește, E posibil să aducem restul de vase într-un singur transport, anunță, Nu știi nici măcar câte mai avem acolo, cred că mai sunt câteva furgonete, obiectă Cipriano Algor, Nu vorbesc de furgonete, dar spun că vasele nu pot fi așa de multe încât un camion obișnuit să nu poată rezolva problema cu o singură încărcătură, Și unde vom descoperi acest prețios camion, întreă Marta, Îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
dată transmisă socrului cu filiala solicitudine care se ghicește, E posibil să aducem restul de vase într-un singur transport, anunță, Nu știi nici măcar câte mai avem acolo, cred că mai sunt câteva furgonete, obiectă Cipriano Algor, Nu vorbesc de furgonete, dar spun că vasele nu pot fi așa de multe încât un camion obișnuit să nu poată rezolva problema cu o singură încărcătură, Și unde vom descoperi acest prețios camion, întreă Marta, Îl închiriem, Costă mulți bani, nu voi avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
-l distingă pe orice gardian intern al Centrului e inclus bărbieritul fără cusur. Oricum subșeful se miră de brusca ameliorare a vehiculului de transport, atitudine logică la cineva care nu doar o dată își permisese să zâmbească ironic la vederea vetustei furgonete, dar a fost surprinzătoare, și în respectiva circumstanță e minima denumire posibilă, izbucnirea lui de enervare cu greu reținută atunci când Cipriano Algor îl informă că venise să ridice restul vaselor, Pe toate, întrebă, Pe toate, răspunse olarul, am adus un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
că e probabil, dar nu sigur, șeful de departament se ocupa de problemă, de asta am scăpat, tata, cealaltă o să vedem atunci, așa trebuie să fie viața, când unul își pierde curajul, celălalt își adună forțele și-l îmbărbătează. Lăsaseră furgoneta parcată la colțul unei străzi apropiate, acolo va rămâne până vor descărca și ultimul vas în groapa de lângă râu, apoi vor duce camionul la garaj, și, frânți de oboseală, mai mult morți decât vii, unul pentru că-și pierduse pe dreptele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
rumeguș, preferabil de lemn tare, ca stejarul, nucul și castanul, și pe toate va trebui să le facă singur, evident nu-i trece prin cap să-i ceară fiicei lui, pe deasupra gravidă, să-l însoțească și să urce sacii în furgonetă, îl va lua numai pe Găsit ca să facă pace, ceea ce pare să însemne că arsura din memoria lui Cipriano Algor, de fapt, nu e complet vindecată. Lemnul din șopron va fi mai mult decât suficient pentru cele șase figuri pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
Marçal îi ceru socrului să se oprească la poarta casei părinților lui, Doar cât să-i anunț că venim mâine la prânz. Într-adevăr, așteptarea n-a fost lungă, dar, din nou, Marçal nu părea mulțumit când se urcă în furgonetă, Ce se întâmplă, întrebă Cipriano Algor, Se întâmplă că totul merge prost cu părinții mei, Nu exagera, omule, viața familiilor n-a fost niciodată o mare de roze, trăim câteva ceasuri plăcute, câteva proaste, și avem noroc când toate sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
n-au vrut alt material pentru creațiile lor, dar e îndoielnic că această preferință reprezintă astăzi pentru noroi un punct în favoarea sau împotriva lui. Marta lăsă pregătit prânzul tatălui. Trebuie doar încălzit, spuse ieșind cu Marçal. Zgomotul slab al motorului furgonetei se diminuă și se risipi rapid, tăcerea puse stăpânire pe casă și pe olărie, timp de mai bine de un ceas, Cipriano Algor va fi singur. Liniștit după excitația nervoasă din ultimele zile, nu-i trebui mult să observe că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
mâna stângă pentru totdeauna. Cam asta i-a spus Marta, mă duc să spăl vasele și să mă culc, ai grijă, Marçal. A doua zi de dimineață, foarte devreme, ca întotdeauna, Cipriano Algor îl duse pe Marçal la Centru cu furgoneta. I-a spus ieșind din casă, Nu știu cum să-ți mulțumesc pentru ajutorul pe care mi l-ai dat, și Marçal i-a răspus, M-am străduit și eu, să sperăm că totul va merge bine în continuare, Sunt convins că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
răspunse Marçal, și observă din nou că repetase un cuvânt pe care-l rostise cu puțin înainte, așa ni se întâmplă mereu cu cuvintele, le repetăm tot timpul, dar, în unele cazuri, nu se știe bine de ce, o remarcăm. Când furgoneta intră în oraș, Marçal întrebă, Cine va vopsi acum păpușile, Marta insistă să le vopsească, spune că nu pot ține liturghia și trage clopotul în același timp, mă rog, n-a folosit chiar aceste cuvinte, dar ăsta era înțelesul, Tată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
distanței se puteau citi cuvintele giganticului anunț fixat pe el, SÎNTEȚI CLIENTUL NOSTRU CEL MAI BUN, DAR, VĂ RUGĂM, NU SPUNEȚI VECINULUI, Cipriano Algor nu făcu nici un comentariu, pe Marçal îl surprinse un gând, Se distrează pe socoteala noastră. Când furgoneta se opri în fața ușii serviciului de siguranță, Marçal spuse, După ce vorbești cu șeful de departament treci pe aici, o să văd dacă fac rost de o mască, Pentru mine nu e nevoie, ți-am spus, iar Marta va folosi doar pensulele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
Marta, tată, O să am grijă, da, du-te liniștit, n-o iubești mai mult decât mine, Dacă e mai mult sau mai puțin, nu știu, o iubesc altfel, Marçal, Spune, Dă-mi, te rog, o îmbrățișare. Când Marçal coborî din furgonetă avea ochii umezi. Cipriano Algor nu-și dădu un pumn în cap, doar își spuse, cu un surâs pe jumătate trist, Uite unde ajunge un om, imploră o îmbrățișare ca un copil însetat de dragoste. Porni furgoneta, ocoli clădirea, acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
Marçal coborî din furgonetă avea ochii umezi. Cipriano Algor nu-și dădu un pumn în cap, doar își spuse, cu un surâs pe jumătate trist, Uite unde ajunge un om, imploră o îmbrățișare ca un copil însetat de dragoste. Porni furgoneta, ocoli clădirea, acum mai întinsă din pricina lărgirii Centrului, Curând nimeni n-o să-și mai aducă aminte ce era înainte aici, se gândi. Cincisprezece minute mai târziu, înstrăinat ca cineva care, întorcându-se după o lungă absență, nu găsește schimbări care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
nu găsește schimbări care să justifice obiectiv acest sentiment, dar care, cu toate acestea nu-l poate evita, cobora rampa spre subteran. După ce îl anunță pe paznicul de la intrare că venise să ceară o informație, și nu ca să descarce, parcă furgoneta pe aleea laterală. Se vedea un lung șir de camioane care așteptau, unele enorme. Mai erau două ore până la deschiderea serviciului de recepție a mărfurilor. Cipriano Algor se sprijini de scaun și încercă să doarmă. Ultima privire pe care-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
pe care trebui s-o ducă pentru a le respinge, adormi. Nu era prima dată când își termina somnul de dimineață în subterana Centrului, nu-l trezea pentru prima oară, amplificat și multiplicat de ecouri, bubuitul motoarelor camioanelor. Coborî din furgonetă și avansă spre ghișeu, spuse cine e, spuse că venise pentru o lămurire, voia să vorbească cu șeful, dacă se poate, Este o problemă importantă, adăugă. Angajatul care îi răspunse îl privi cu un aer de îndoială, era mai mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
se poate, Este o problemă importantă, adăugă. Angajatul care îi răspunse îl privi cu un aer de îndoială, era mai mult decât evident că nu puteau fi importante nici problema nici persoana care stătea în fața lui, coborâtă dintr-o mizerabilă furgonetă pe care scria Olărie, de aceea spuse că șeful e ocupat, În ședință, preciză, și va fi ocupat toată dimineața, să-i spună lui din ce motiv venise. Olarul îi explică ce era de explicat, nu uită, ca să-și impresioneze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]