5,090 matches
-
a teoriei lui Lévinas, cît înțelegerea aportului lui la o restatuare atît a filozofiei, cît și a religiei. Pentru unii, aflăm din postfața la Dificilă libertate, Lévinas trece drept cel mai laic dintre gînditorii religioși și cel mai religios dintre gînditorii laici. Paradoxul acesta e constitutiv pentru filozofia lui, în măsura în care îi permite să iși axeze o teorie a identității și alterității pe premise morale. Cu Lévinas, se spune, balanța care secole la rîndul în istoria filozofiei a înclinat în favoarea ontologiei, se
O filozofie a tandretii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17561_a_18886]
-
ci mai curînd, dimpotrivă, pentru a ne cufunda în întristare, pentru a ne linge rănile? Întrebarea e parțial retorica, in ce mă privește. Este una importantă, însă, pentru că stă la temelia unor filozofii sofisticate ale melancoliei, concepute în timp de gînditori precum Robert Burton, Kierkegaard, ori Proust, ca să pomenesc doar două-trei nume. Între "demonul de amiază", cum îl numește avva Evagrie Ponticul, cel al plictiselii și trîndăviei, melancolie și deprimare, în termenii unui vocabular științific contemporan, există o strînsă legătură. Melancolia
Demonul de amiază by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17614_a_18939]
-
1989 pare definitiv condamnat la uitare. Ori cel mult proiectat în zona resemnată a conspiraționismului. Se prea poate ca o parte a imaginarului incomplet să vină și dinspre occidentali, incapabili să înțeleagă cu adevărat tragedia fostelor state comuniste. Nemaivorbind că gânditori precum Habermas și Rorty nu credeau într-o depresie a stângii noncomuniste după 1989, ci întrevedeau o speranță nouă. Nici vorbă de discreditare, doar reconfigurare. Cu alte cuvinte, o compasiune teoretică prelungită în pretexte filosofice întemeietoare. Conceptul seduce dincolo pe măsură ce
De pe margine by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2487_a_3812]
-
autor. Conștiința colectivă a păstrat mai ales modelul exemplar-uman pe care l-a lăsat posterității. Multă lume, deși n-a citit un rând scris de Mircea Vulcănescu - pe care mi-e greu să-l numesc, simplu, filosof sau sociolog sau gânditor creștin, pentru că a fost puțin (sau mult) din toate acestea la un loc -, știe cum a sfârșit în Penitenciarul Aiud, sacrificându-se pentru a-și salva colegul de celulă mai tânăr, după cum a auzit măcar în trecere scurtissimul său testament
Adevăratul interbelic by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/2504_a_3829]
-
ani), ci și concepte esențiale precum viața socială, religia sau lumea modernă (și, aici, formația sociologică a lui Mircea Vulcănescu are o contribuție importantă). Impresionează, firește, argumentaț ia limpede, împânzită de numeroase referințe culturale și teologice, dar și profunzimea de gânditor creștin care problematizează fin în altă logică decât aceea carteziană, într-o logică a inimii: „Cum poate creștinul, care trăiește în timp, afirma, în fața exigențelor aprige ale timpului, adeziunea lui la ordinea altei lumi, fără să purceadă la luptă cruntă
Adevăratul interbelic by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/2504_a_3829]
-
și îmbogățirea cunoștințelor pe care ne-o provoacă, în definitiv, ca o pură trecere de timp, fără a fi constrânși de cineva”. „La ce servește acest bun imaterial care este literatura?”, se întreabă Eco. Răspunsul e cel dat de numeroși gânditori de la Madame de Staël la Milan Kundera: „Este un bun care se consumă gratia sui și care, deci, nu servește la nimic”. Cum însă literatura e un bun ceva mai complex decât joggingul sau cuvintele încrucișate (care servesc și ele
La ce folosește literatura by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2532_a_3857]
-
ordine superioară, mereu in statu nascendi, dar și o luptă cu sinele, cu tenebrele proprii, o metodă de împotrivire față de haosul incipient al limbii și al societății. Întreaga viziune elioteană asupra scrisului ar putea fi pusă sub un moto din gânditorul T.E. Hulme, din care citează cu satisfacție: „omul e în mod esențial rău, el nu poate îndeplini ceva de preț decât prin disciplină - etică sau politică. Astfel, ordinea nu e numai negativă, ci creatoare și dătătoare de libertate. Instituțiile sunt
Eseistica lui T.S. Eliot – un pariu al literaturii by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/2459_a_3784]
-
la cele două instanțe, autorul și opera, constituie în sine un text estetic, etic și, nu în cele din urmă, noetic”. În privința contemporaneității lui Caragiale, Angelo Mitchievici utilizează - și este o linie de forță a analizelor sale - terminologia propusă de gânditorul italian Giorgio Agamben. Pentru acesta din urmă, contemporanul „se definește în relație cu timpul la care aderă prin defazaj și anacronism ca modalități intenționate de a ieși în afara lui”. Așa încât, pentru noi, Caragiale este contemporan prin felul în care scriitorul
Prospețimi Hermeneutice by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2390_a_3715]
-
a creat individualități puternice, care au impus omenirii întregi, spre bine sau spre rău, felul de a fi al omului occidental. Încă de la bun început, parte dintre teoriile și idealurile părinților revoluției franceze au fost contestate. Și nu numai de gînditori "reacționari", precum Joseph de Maistre, dar și de gînditorii de tradiție liberală, Montesquieu, Tocqueville, Benjamin Constant, aceștia din urmă fiind "redescoperiți" abia astăzi de nouă gîndire filozofica franceză (Pierre Manent, Marcel Gauchet, Luc Ferry, Alain Renault). Alți gînditori (Heidegger, Foucault
HAVEL SI MULTICULTURALISMUL by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/18139_a_19464]
-
spre bine sau spre rău, felul de a fi al omului occidental. Încă de la bun început, parte dintre teoriile și idealurile părinților revoluției franceze au fost contestate. Și nu numai de gînditori "reacționari", precum Joseph de Maistre, dar și de gînditorii de tradiție liberală, Montesquieu, Tocqueville, Benjamin Constant, aceștia din urmă fiind "redescoperiți" abia astăzi de nouă gîndire filozofica franceză (Pierre Manent, Marcel Gauchet, Luc Ferry, Alain Renault). Alți gînditori (Heidegger, Foucault, Horkheimer, Adorno) au mers chiar mai departe cu critică
HAVEL SI MULTICULTURALISMUL by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/18139_a_19464]
-
numai de gînditori "reacționari", precum Joseph de Maistre, dar și de gînditorii de tradiție liberală, Montesquieu, Tocqueville, Benjamin Constant, aceștia din urmă fiind "redescoperiți" abia astăzi de nouă gîndire filozofica franceză (Pierre Manent, Marcel Gauchet, Luc Ferry, Alain Renault). Alți gînditori (Heidegger, Foucault, Horkheimer, Adorno) au mers chiar mai departe cu critică lor și au văzut în individualismul de sorginte raționalista sursă întunericului însăși. Astfel s-a afirmat că nazismul și comunismul își au rădăcini comune în obsesia rațiunii instrumentale de
HAVEL SI MULTICULTURALISMUL by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/18139_a_19464]
-
pe baza observării stărilor relevante. Cele afirmate anterior sunt un standard destul de important pentru orice tip de studiu juridic sau tehnologico-științific, însă testul decisiv, spune Habermas, îl reprezintă și ajungerea la un consens general printre experți și apoi în cadrul societății. Gânditorul german a arătat, în detaliu, cum se întâmplă aceste chestiuni, afirmând că acordul la care se ajunge printr-un proces de discurs este adevăr și invers. Teoria adevărului la Habermas este, în primul rând, o delimitare de teoria ontologică a
Marea Adunare Națională, singurul Parlament consensual la români. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/85_a_446]
-
un proces de discurs este adevăr și invers. Teoria adevărului la Habermas este, în primul rând, o delimitare de teoria ontologică a adevărului (a adevărului corespondență) și, totodată, o delimitare față de alte teorii, cum ar fi cea utilitaristă, analitică etc. Gânditorul german fundamentează teoria consensuală a adevărului, după ce face precizări care delimitează cele două forme fundamentale ale comunicării: acțiunea comunicativă și discursul, afirmând faptul că „un discurs în care se tratează pretenția de adevăr a enunțurilor este un discurs teoretic, iar
Marea Adunare Națională, singurul Parlament consensual la români. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/85_a_446]
-
constă în atribuirea unui predicat unui obiect, atunci și numai atunci când fiecare altul care ar putea intra într-o convorbire cu cel care atribuie predicatul, să atribuie același predicat aceluiași subiect.” Pentru a descoperi enunțurile adevărate de cele false, spune gânditorul german „, eu mă raportez la judecata altuia, și anume la judecata tuturor celorlalți cu care aș putea purta o convorbire (în care includ contrafactual toți partenerii de convorbire pe care i-aș putea afla, dacă istoria vieții mele ar fi
Marea Adunare Națională, singurul Parlament consensual la români. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/85_a_446]
-
de cuțit” în care l-a atacat în mod josnic pe Lucian Blaga. Fiica lui, Dorli Blaga, în cartea de aminiri intitulată „Lucian Blaga-tatăl meu” apărută de curând, mărturisește că acel atac murdar a cauzat agravarea bolii grăbind sfârșitul marelui gânditor, care a decedat în condiții de existență precare la data de 6 mai 1961, fiind înmormântat în curtea bisericii din Lăncrăm de ziua lui aniversara, 9 mai, când ar fi împlinit vârsta de 66 de ani. În monumentala „Istorie a
Eu cu lumina mea sporesc a lumii taină Lucian Blaga. In: Editura Destine Literare by George Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_231]
-
noastre". Laurențiu Ulici a împins mai departe descrierea acestei lumi de apocalips cultural, avertizând că în fața televiziunii nimic și nimeni nu rezistă. Totul dispare, televiziunea nu!" a profețit cu drăcească satisfacție abia ascunsă președintele Uniunii Scriitorilor, lăsându-ne pe toți gânditori, prozatori și critici. Ce va face autorul de romane în această perspectivă, cum să scrie și cum să parvină, prin scrierile lui, la cel pentru care scrie și care trebuie câștigat, în condițiile arătate, pentru actul lecturii? Despre noua psihologie
Situația romanului by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/16695_a_18020]
-
1951, care are importanță ei pentru cunoașterea și chiar pentru evoluția unora dintre scriitorii noștri stabiliți de curînd în Franța. Revista, un trimestrial intitulat La Revue de culture européenne, poate trece la activul sau colaborări ale unor nume celebre, eseiști, gînditori și scriitori mai degrabă de "dreapta", precum Karl Jaspers, Georges Duhamel, Salvador de Madariaga, Ernst Jünger, G. Papini, Henri Corbin, Daniel Rops ș.a., iar dintre români: Mircea Eliade, Vintilă Horia, Claudiu Isopescu și... Emil Cioran. Au apărut aici și articole
E. Cioran și aventura stilului by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16720_a_18045]
-
scrie ZIUA, care dă și numele autorului acestei propuneri. Noi preferăm să-l trecem sub tăcere. Potrivit acestuia, după nivelul economic "ridicat" din 1989, ar fi urmat bunăstarea și siguranța, dacă - evident! - Ceaușescu ar fi rămas la putere. Unui asemenea gânditor e de prisos să-i spui că se înșeală, fiindcă, în prealabil, ar trebui ca el să aibă proprietatea termenului de "nivel economic ridicat". Un alt parlamentar, de astă dată țărănist, a ținut să observe, la o zi după aceea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16724_a_18049]
-
românii, să n-avem nici vocație filosofică, nici vocație istorică, măsura, cumpănirea lucrurilor, absența excesului (într-o direcție sau în alta). Am citat, în treacăt, cuvintele autorului. Revin acum asupra lor, fiindcă merită o discuție specială. Noica nu este singurul gînditor român iritat de această particularitate. O să arăt imediat cine și în ce împrejurări îi ține tovărășie, ignorîndu-l, și mai ales cine e de părerea contrară și anume că particularitatea aceasta ar fi pozitivă, o însușire, cu alte cuvinte. Deosebirea de
Măsură pentru măsură by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16761_a_18086]
-
a lui A.C. Cuza L.A.N.C., fiind cunoscut ca un furibund antisemit, în bună companie cu A.C. Cuza. Dar despre această latură politică dl Răzvan Codrescu păstrează o suspectă tăcere. E bine să ne întrebăm încă o dată: este N. Paulescu, un gînditor și om politic de dreapta sau de extremă dreapta ? Schița de portret a lui Nichifor Crainic e, desigur, aici la locul ei. Deranjează însă mult, pentru cunoscători, înălțarea personalității lui Crainic la dimensiuni mult supraevaluate. Crainic s-ar așeza, după
Un doctrinar legionar de azi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16768_a_18093]
-
tonul conversației între cei doi. Cartea poate fi citită și ca debut filozofic al lui Matthieu Ricard, care deși a investit ani în cercetarea biologică și în traducerea unor texte budiste fundamentale în engleză și franceză, nu e cunoscut ca gînditor original. S-ar putea susține că el nici nu este un gînditor original, măcar în măsura în care budismul nu prosperă din originalitate. Provocat cu mult tact de Revel, încurajat și tachinat în egală măsură, Ricard izbutește să elaboreze o doctrină miniaturală a
Filozofia din tată-n fiu by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16811_a_18136]
-
filozofic al lui Matthieu Ricard, care deși a investit ani în cercetarea biologică și în traducerea unor texte budiste fundamentale în engleză și franceză, nu e cunoscut ca gînditor original. S-ar putea susține că el nici nu este un gînditor original, măcar în măsura în care budismul nu prosperă din originalitate. Provocat cu mult tact de Revel, încurajat și tachinat în egală măsură, Ricard izbutește să elaboreze o doctrină miniaturală a budismului pe-nțelegerea unui om obișnuit. Tocmai aici apare aspectul interesant al
Filozofia din tată-n fiu by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16811_a_18136]
-
spirituală și gravă în același timp. * Multe au fost de citit în nr. 33 (și încercînd să enumăr doar cîteva, teamă îmi e ca pentru nr. 34 n-o să mai rămînă loc): și paginile despre Raymond Aron, cel mai important gînditor liberal francez, a cărui operă a început să fie tradusă la noi abia de la mijlocul anilor '90, și mărturia Ninei Cassian despre Ultima vară a lui Babu Ursu, în care se insistă pe ideea că revolta prietenului era provocată de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16813_a_18138]
-
de idei investigate. El știe, de pildă, cum a contribuit filosofia germană la formarea lui Titu Maiorescu, ce filosofi erau la modă la Junimea, ce se traducea cu predilecție și de ce, cum anume își reprezenta existența C. Stere, care erau gânditorii străini pe care îi conspecta Nae Ionescu pentru cursurile sale etc. Manuale - astăzi uitate - de estetică, de psihologie și de logică, broșuri de popularizare a diverse ideologii, care au influențat mentalitatea publică, texte ale unor conferințe cu mare răsunet la
Z. Ornea la 70 de ani by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16818_a_18143]
-
Eliade. Iar cea de-a doua sa premisă este însăși metodologia abordată de Bryan Rennie, orientată spre revelarea "coerenței interne" a sistemului operei lui Eliade care, așa cum notează Mac Linscott Ricketts în prefața cărții, nu apare niciunde explicit în opera gînditorului român, dar este implicit acesteia. Tocmai căutarea acestui sistem, în nivelurile imanente ale operei, pare a-l fi intrigat cel mai tare pe semnatarul recenziei din "The Journal of Religion", pentru caracterul cu aer de New Criticism, chipurile, al demersului
Contradicțiile gîndirii (post?)moderne by Elena Bortă () [Corola-journal/Journalistic/16851_a_18176]