268 matches
-
Vulturescu (membri), întrunit în ședința din 12 mai a.c., a stabilit prin vot următoarele nominalizări: POEZIE. Nicolae Coande, Fundătura Homer, Cluj, Ed. Dacia l Dinu Flămând, Tags, Cluj, Ed. Dacia l Mihail Gălățanu, Diapazonul plictisit, București, Ed. Dominus l Vasile Gârneț, Câmpia Borges, București, Ed. Vinea l Ion Mircea, Șocul oxigenului, București, Ed. Vinea l Doina Uricariu, Inima axonometrică, București, Ed. Universalia. Se vor acorda două premii. PROZĂ. Ruxandra Cesereanu, Tricephalos, Cluj, Ed. Dacia l Dan Stanca, Drumul spre piatră, București
Nominalizări pentru Premiile Uniunii Scriitorilor pe 2002 () [Corola-journal/Imaginative/13900_a_15225]
-
unde Galina / împrăștie cu picioarele ei / apa, timpul ce ne desparte / mai mare ca o apă". Dacă mai are și alte poezii, cel puțin la fel cu asta, atunci scrisul său ar putea prezenta oarecare interes. Mesajul versurilor lui Vasile Gîrneț este, de multe ori, mai degrabă de presupus decît de constatat, pur și simplu. Contrar celor mai mulți care au încercat să se afirme în literatura basarabeană în preajma anului 2000, înșirînd alandala pe hîrtie tot ce le-a trăsnit prin cap în
Poezia basarabeană din ultimele decenii by Ion Țurcanu () [Corola-journal/Imaginative/9710_a_11035]
-
loc la sediul Fundației Culturale Române din București. La discuție au participat Augustin Buzura, Dan C. Mihăilescu, Valentina Tăzlăuanu, Vitalie Ciobanu, Ana Bantoș, Emil Galaicu-Păun, Irina Nechit, Gabriel Dimisianu, Nicolae Negru, Carmen Mușat, Ion Ungureanu, Nicoleta Toia, Nicolae Popa, Vasile Gârneț, Mircea Druc, Iulian Băicuș, Cristian Tudor Popescu. Ei au vorbit neconvențional, astfel încât întreaga dezbatere - imposibil de rezumat - prezintă interes. * ; Neconvențional, în mod spectaculos, este și interviul acordat de Alexandru Paleologu lui E. Guzun. Iată una dintre mărturisirile lui Alexandru Paleologu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16602_a_17927]
-
clară a ceea ce se scrie astăzi peste Prut, iar dacă, prin cine știe ce hazard, primesc câte un volum de poezie de la Chișinău, realizez dificultatea de a-l analiza într-un sistem de referință cât mai just. Poezia lui Galaicu-Păun sau Vasile Gârneț, de pildă, scriitori școliți cu burse prin mai toată Europa, oricum având o priză permanentă cu Occidentul și, mai ales, cu România, unul ca editor și traducător, celălalt ca jurnalist, poate fi judecată fără greutate (și) în afara contextului cultural basarabean
Cum citim poezia basarabeană by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12463_a_13788]
-
-i raporta direct, dincolo de elemente sincrone, pe optzeciștii basarabeni la congenerii lor din România. Având la bază antologia lui Sorin Alexandrescu, Lucia }urcanu selecta în acel eseu opt poeți (Eugen Cioclea, Grigore Chiper, Nicolae Popa, Irina Nechit, Teo Chiriac, Vasile Gârneț, Emilian Galaicu-Păun și Nicolae Leahu) pornind, după propria mărturisire, de la moderniștii tardivi spre ezitanți și postmoderniști. Preluând această terminologie, Nicolae Popa este un onorabil modernist tardiv. Scrie o poezie intens metaforică, cu numeroase simboluri, cam "bătrânicioasă" în expresie pe alocuri
Cum citim poezia basarabeană by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12463_a_13788]
-
lansat și numărul 3-4 al revistei Viața Românească unde, sub genericul Dosar - Pagini basarabene, găsim un semnificativ grupaj de texte literare semnate de scriitori din Basarabia. Sunt prezenți în acest Dosar Eugenia Bojoga, Vitalie Ciobanu, Eugen Cioclea, Emilian Galaicu-Păun, Vasile Gârneț, Aura Maru, Irina Nechit, Nicolae Popa și Arcadie Suceveanu. Semnalăm și noi paginile basarabene din revista Viața Românească: ele sunt o convingătoare mostră privind calitatea literaturii care se scrie astăzi la Chișinău. Din același număr al revistei, remarcăm consistentul capitol
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2462_a_3787]
-
nr. 8, în sol major, de Dvorak, au constituit un veritabil exemplu de prospețime în comunicare, aspect rar întâlnit la muzicienii profesioniști, exemplu de responsabilă implicare din partea ambelor părți, de profesionalism. Solist al Concertului de Felix Mendelssohn Bartholdy, violonistul Ilian Gârneț, originar din Chișinău, este o natură muzicală sensibilă, de temenică, de convingătoare implicare în actul adresării; nu forța, ci echilibrul interior, nu consistența șarjată a sunetului, ci transparența culorilor timbrale, siguranța reflexelor privind tehnica instrumentală, constituie împreună datele importate ale
Orchestra tinerilor by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7000_a_8325]
-
avem mare grijă, dacă am fi înzestrați cu un simț al timpului și al dăinuirii în istorie dezvoltat normal. Din sumar Am citit cu interes revista CONTRAFORT (nr. 1-4, din acest an), care apare la Chișinău sub conducerea lui Vasile Gârneț și a lui Vitalie Ciobanu. Sunt destule lucruri de consemnat: poemele lui Arcadie Suceveanu, cronica literară a lui Mircea V. Ciobanu la volumul lui Serafim Saka, Pe mine mie redă-mă, apărut la Editura Cartier, interviul cu Armand Goșu realizat
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2531_a_3856]
-
destule lucruri de consemnat: poemele lui Arcadie Suceveanu, cronica literară a lui Mircea V. Ciobanu la volumul lui Serafim Saka, Pe mine mie redă-mă, apărut la Editura Cartier, interviul cu Armand Goșu realizat de Vitalie Ciobanu, eseul lui Vasile Gârneț despre proza lui Gabriel Garcia Marquez, pe care o așază între realismul tragic și cel magic, cosmogramele lui Leo Butnaru, dar și suplimentul revistei, unde sunt publicate texte ale participanților la Ediția a IV-a a Festivalului Primăvara Europeană a
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2531_a_3856]
-
spun e că nici o undă din acest tip insalubru de discurs nu trece în cartea realizată de Mihail Vakulovski. Preferințele lui, chiar atunci când sunt discutabile, rămân coerente. Și oneste. (Prezența celor doi poeți basarabeni incluși aici, Emilian Galaicu-Păun și Vasile Gârneț, fiind, și valoric, și conceptual, plauzibilă.) Apoi, să mai remarcăm un fapt. Omenește, relațiile dintre unii din autorii intervievați în Portret de grup sunt departe de a se rezuma la consistența laptelui și a mierii. Prieteniile de tinerețe se mai
Respect intelectual by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5016_a_6341]
-
străzilor numele unor personalități. Astfel, noile denumiri stradale sunt: în zona Urseni - Legumiculturii: Cincinat Pavelescu, Duiliu Zamfirescu, Gib Mihăescu, Teodor Bucurescu; zona Urseni: Nicolae Stoica de Hațeg, Dimitrie Dinicu; zona Ghiroda: Radu Tudoran; zona Aeroport (personalități din domeniul aviației): Teodor Gârneț, Ioan Grosu, Eugen T. Marinescu, Ovidiu Cionca, Alexandru Șerbănescu; zona Calea Aradului - Alexandrescu: Ernest Neumann (fostul prim-rabin al Comunității Evreiești din Timișoara), Constantin Diamandi; zona Aradului Est: Brutus Haneș, Gheorghe Ivănescu. L. S. Consiliile consultative de cartier l O
Agenda2006-09-06-general3 () [Corola-journal/Journalistic/284799_a_286128]
-
opusuri moderne: Ansamblul „Flauto dolce” condus de Zoltán Majó, soprana Mihaela Maxim. Prezențe solistice de neuitat ale Festivalului, pe care ne dorim să le reascultăm frecvent la noi, sunt chitaristul Costin Soare (cu un deosebit repertoriu reflexiv) și violonistul Ilian Gârneț (relevat acum ca fenomenal interpret al Concertului nr. 1 de Prokofiev). Muzicieni tineri care confirmă - Ansamblul „AdHOC” condus de dirijorul Matei Pop, soprana Daniela Păcurar, pianistul-acompaniator Horea Haplea - sau care se lansează - cvartetul feminin „Zefiro” - se pun în slujba unui
CLUJ MODERN 2013 by Elena - Maria ?ORBAN () [Corola-journal/Journalistic/83980_a_85305]
-
făcut astfel cunoscuți mai repede la București decât predecesorii lor. Au intrat într-o circulație firească a valorilor cărți de poezie sau de proză ale postmoderniștilor basarabeni: Emilian Galaicu-Păun, Aura Christi, Irina Nechit, Dumitru Crudu (care e și dramaturg), Vasile Gârneț, Mihai și Alexandru Vakulovski, Grigore Chiper, Iulian Fruntașu. Alături de ei, s-a afirmat treptat în România și optzecistul Nicolae Popa (născut în 1959, în satul Buda din preajma orașului basarabean Călărași), poet și prozator foarte productiv și interesant la un nivel
Postmodernismul de peste Prut by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11605_a_12930]
-
comod într-una dintre categoriile” anterioare, după cum a explicat Horia Gârbea, iar în această secțiune timișoreanul Mircea Mihăieș cu „Viața, patimile și cântecele lui Leonard Cohen cu 32 de poeme traduse de Mircea Cărtărescu” (Polirom) îi are concurenți pe Vasile Gârneț - „Intelectualul ca diversiune” (Polirom), Eugen Istodor - „Viețașii de pe Rahova” (Polirom), Alex. Ștefănescu - „Istoria literaturii române contemporane, 1941-2000” (Editura Mașina de scris) și D. Vatamaniuc - „Tudor Arghezi, Biobibliografie” (Editura Institutului Cultural Român). Premiile vor fi decernate în 15 mai, la Teatrul
Agenda2006-17-06-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284921_a_286250]
-
Daniel Cristea-Enache De la o anumită distanță privind lucrurile, pare că tinerii scriitori basarabeni au o mai redusă implicare socială și națională decât confrații lor mai vârstnici. Între generația lui Grigore Vieru și cea căreia îi aparține Vasile Gârneț există, indiscutabil, o diferență de accent, provenită dintr-una de viziune. Dacă "șaizeciștii" de dincolo de Prut răspund agresiunii Istoriei printr-o atitudine combativă, transformându-și, adesea, versurile într-o tribună de rezistență și afirmare identitară, "nouăzeciștii" din același spațiu mizează
Omul deteriorat by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9350_a_10675]
-
identitară, "nouăzeciștii" din același spațiu mizează pe individualitate, cerând, semi-ironic, "o mântuire mai domestică". Traumele protagoniștilor, drama ființei sunt însă aceleași, chiar dacă ele intră într-un proiect artistic diferit, la granița dintre modernism și postmodernism. Câmpia Borges, placheta lui Vasile Gârneț, este impregnată de această sensibilitate crepusculară a unui autor-personaj "singur și inactual", captiv într-o lume "care și-a umilit de mult existența" - și într-o istorie fără stil. Basarabia este văzută ca o uriașă provincie a ratării, un "land
Omul deteriorat by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9350_a_10675]
-
loc, al unei memorii culturale mereu vii. Un fapt din realitate e ușor convertibil într-o valoare sau o nuanță artistică. Oricât de hâdă, de oribilă ar fi lumea din jur, Arta ne salvează. Stilizarea este modalitatea curentă, pentru Vasile Gârneț, de a-și construi versurile. Dar ea echivalează, totodată, cu o deturnare a pericolului conștientizat, cu întoarcerea fluxului rezidual al lumii. Prin "declanșarea" ficțiunii, caligrafia acoperă leprozeria. Urletele leproșilor "decorează cerul", pe când micul cerc de prieteni peripatetizează prin grădini cultivate
Omul deteriorat by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9350_a_10675]
-
singur. Iar autorul care se proiectează și se recunoaște în el, într-o autoreferențialitate asumată, realizează un fel de prelungiri, extensii ale propriei existențe, pe muchea dintre real și imaginar, viața trăită și cea visată. Ironic, tragic, rareori stenic, Vasile Gârneț modulează un discurs liric elaborat la maximum, încărcat până la refuz de semnificație. Recunoaștem aici lecția postmodernismului poetic, semnificarea transparentă și practicarea aluziei culturale. Dar și o problematică specifică, dureroasă pentru cei aflați la răscrucile istoriei și ale geografiei, frații noștri
Omul deteriorat by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9350_a_10675]
-
aluziei culturale. Dar și o problematică specifică, dureroasă pentru cei aflați la răscrucile istoriei și ale geografiei, frații noștri de sânge din Est care trăiesc și mai acut decât noi sentimentul românesc al răspântiei. Închid volumul notabil al lui Vasile Gârneț cu un sentiment de culpă difuză. Îi citim și îi cităm prea rar pe acești scriitori adevărați care ne aparțin, de fapt și de drept.
Omul deteriorat by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9350_a_10675]
-
Botezatu, Gheorghe Mazilu, Ion Ciocanu și Mihai Cimpoi, dintre șaptezeciști poeții Nicolae Dabija, Andrei }urcanu (mai mult critic decât poet), Leo Butnaru și hispanistul Sergiu Pavlicenco, dintre optzeciști își spun opiniile Valentina Tăzlăuanu, Arcadie Suceveanu, Ioan Mânăscurtă, Alexandru Burlacu, Vasile Gârneț, Nicolae Popa și Constantin Cheianu, dintre nouăzeciști îi cunoaștem pe Maria Șleahtițchi, Nicolae Leahu, Vitalie Ciobanu, Emilian Galaicu-Păun și Iulian Ciocan, iar dintre cei foarte tineri pe Lucia }urcanu și Dorina Bohanțov. Aceasta este ordinea din sumar, după anul de
Ieșirea din provincialism by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11521_a_12846]
-
lung demnitatea, considerată mai puțin rentabilă decât ,echilibristica adaptării" (p. 353). Există însă o speranță, pe care Vitalie Ciobanu o formulează foarte clar: ,intelectualul basarabean își poate învinge handicapul marginalității, cultivându-și o autentică vocație europeană" (p. 360). Și Vasile Gârneț este de părere că ,opțiunea pentru Occident este o chestiune vitală pentru Basarabia" (p. 289). La românofobia basarabenilor se impune cu greu ca alternativă ,integrarea culturală românească" sau, și mai bine, ,un pluralism cultural românesc" care să țină cont de
Ieșirea din provincialism by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11521_a_12846]
-
în 58 , o antologie, prefațată de Vasile Spiridon, care adună nouă poeți, biologic de aceeași vârstă, dar diferiți între ei, atât prin momentul când au intrat în literatură, cât și prin evoluția lor de până acum: Adrian Alui Gheorghe, Vasile Gârneț, Liviu Georgescu, Bogdan Ghiu, Ioan Es. Pop, Nicolae Tzone, Lucian Vasilescu, Radu Voinescu, Varujan Vosganian. „Cinismul și indiferența față de binele public“ Revista APOSTROF (nr. 5) publică un amplu articol intitulat „Umilire și exaltare”, semnat de Ion Vianu. Apărut inițial în
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3524_a_4849]
-
a reușit să se integreze întru totul în peisajul liric românesc, și cu atât mai puțin că a întrunit sufragiile publicului sau ale criticii. Dacă facem abstracție de demersuri poetice cum sunt cele semnate de Leo Butnaru, Emilian Galaicu-Păun, Vasile Gârneț sau Dumitru Crudu, se poate spune chiar că lirica basarabeană a ieșit cu totul din raza de observație a criticii din țară, de unde și afirmația, destul de des întâlnită, că decalajul existent înainte de prăbușirea comunismului, în loc să scadă, s-a adâncit. Și
Nici depozit, nici manifest by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5933_a_7258]
-
Marius Chivu Poemele tragicei istorii Vasile Gârneț, este cunoscut în România mai ales ca vârf de lance al tinerilor scriitori basarabeni proeuropeni, prin editarea excelentului Contrafort alături de Vitalie Ciobanu, și mai puțin ca poet, deși USR i-a premiat în 1992 volumul de versuri Personaj în grădina
Made in Basarabia by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14162_a_15487]
-
i-a premiat în 1992 volumul de versuri Personaj în grădina uitată, bine primit de critică. Poetul revine acum cu al treilea volum de poezie după o tăcere destul de lungă. Spre deosebire de precedentele, aceste poeme sunt mai ancorate în istorie, Vasile Gârneț renunțând la precauția de a îndepărta cât mai mult lirismul de concretul istoric sterp și efemer. Relația poezie-istorie e crudă și, de ce nu, nedreaptă, căci „partitura suflețelului" n-are ce căuta în poezia-strigăt: „doamne, cerem o mântuire mai domestică / crimă
Made in Basarabia by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14162_a_15487]