504 matches
-
Harlamenco în funcția de președinte al Adunării Populare a Găgăuziei, una din cele două funcții de vicepreședinte revenind liderului comuniștilor din autonomie, Demian Caraseni, iar cea de-a doua deputatei Elenă Covalenco, din partea mișcării "Ravnopravie" . Președinții Adunării Populare a UTA Găgăuz Yeri au fost următorii:
Adunarea Populară a UTA Găgăuzia () [Corola-website/Science/305605_a_306934]
-
(în ) (n. 4 octombrie 1941, Congaz, județul Cahul) este un om politic găgăuz din Republica Moldova, care a îndeplinit funcția de președinte al Adunării Populare din UTA Gagauz-Yeri în perioada 1999-2002. s-a născut la data de 4 octombrie 1941, în satul Congaz din plasa Traian, județul Cahul, Regatul României. Este de profesie cadru
Mihail Kendighelean () [Corola-website/Science/305606_a_306935]
-
profesie cadru didactic. A lucrat ca profesor și ca director de școală. A fost membru al Partidului Comunist din Uniunea Sovietică. În anii 1989-1990 a participat împreună cu Ivan Burgudji, Gheorghe Stomatov și Leonid Dobrov la mișcarea de renaștere a poporului găgăuz. La 12 noiembrie 1989 participă la Congresul I al poporului găgăuz, care proclamă înființarea RSS Găgăuzia ca parte componentă a RSS Moldovenească. Este unul din organizatorii primului Congres al deputaților poporului din partea de sud a Moldovei. După ce autonomia Găgăuziei a
Mihail Kendighelean () [Corola-website/Science/305606_a_306935]
-
școală. A fost membru al Partidului Comunist din Uniunea Sovietică. În anii 1989-1990 a participat împreună cu Ivan Burgudji, Gheorghe Stomatov și Leonid Dobrov la mișcarea de renaștere a poporului găgăuz. La 12 noiembrie 1989 participă la Congresul I al poporului găgăuz, care proclamă înființarea RSS Găgăuzia ca parte componentă a RSS Moldovenească. Este unul din organizatorii primului Congres al deputaților poporului din partea de sud a Moldovei. După ce autonomia Găgăuziei a fost acceptată de Parlamentul Moldovei, la 25 mai 1995, a avut
Mihail Kendighelean () [Corola-website/Science/305606_a_306935]
-
Chișinău. La recensămîntul din anul 2004, populația satului Larga constituia 5062 de oameni, 47.00% fiind bărbați și 53.00% femei. Structura etnică a populației în cadrul satului arăta astfel: 97.57% - moldoveni, 1.66% - ucraineni, 0.51% - ruși, 0.04% - găgăuzi, 0.02% - bulgari, 0.00% - evrei, 0.04% - polonezi, 0.00% - țigani, 0.16% - alte etnii. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populația la nivelul comunei Larga constituie 5080 de oameni, 46.99% fiind bărbați iar 53.01% femei. Compoziția
Larga, Briceni () [Corola-website/Science/305774_a_307103]
-
din anul 2004, populația la nivelul comunei Larga constituie 5080 de oameni, 46.99% fiind bărbați iar 53.01% femei. Compoziția etnică a populația comunei arată în felul următor: 97.48% - moldoveni, 1.73% - ucraineni, 0.51% - ruși, 0.06% - găgăuzi, 0.02% - bulgari, 0.00% - evrei, 0.04% - polonezi, 0.00% - țigani, 0.16% - alte etnii. În comuna Larga au fost înregistrate 2008 de gospodării casnice în anul 2004, iar mărimea medie a unei gospodării era de 2.5 persoane
Larga, Briceni () [Corola-website/Science/305774_a_307103]
-
Conform datelor recensământului din anul 2004, populația satului constituie 1996 de oameni, 49.65% fiind bărbați iar 50.35% femei. Structura etnică a populației în cadrul satului arată astfel: 99.50% - moldoveni/români, 0.15% - ucraineni, 0.15% - ruși, 0.05% - găgăuzi, 0.00% - bulgari, 0.00% - evrei, 0.00% - polonezi, 0.05% - țigani, 0.10% - alte etnii. În satul Chirileni au fost înregistrate 664 de gospodării casnice la recensământul din anul 2004. Membrii acestor gospodării alcătuiau 1996 de persoane, iar mărimea
Chirileni, Ungheni () [Corola-website/Science/305794_a_307123]
-
datelor recensământului din anul 2004(4), populația satului constituie 1079 de oameni, 47.64% fiind bărbați iar 52.36% femei. Structura etnică a populației în cadrul satului arată astfel: 87.77% - moldoveni/români, 6.58% - ucraineni, 4.17% - ruși, 0.00% - găgăuzi, 0.09% - bulgari, 0.00% - evrei, 0.09% - polonezi, 0.00% - țigani, 1.30% - alte etnii. În satul Tîrgul-Vertiujeni au fost înregistrate 420 de gospodării casnice la recensământul din anul 2004(4). Membrii acestor gospodării alcătuiau 1079 de persoane, iar
Tîrgul Vertiujeni, Florești () [Corola-website/Science/305820_a_307149]
-
soldaților, 36 de deputați din partea țăranilor, 58 de deputați fiind aleși de comisiile comunale și ale ținuturilor și de asociațiile profesionale. Din totalul de 156 deputați, 105 erau moldoveni, 15 ucraineni, 14 evrei, 7 ruși, 2 germani, 2 bulgari, 8 găgăuzi, 1 polonez, 1 armean și 1 grec. Prima ședință a Sfatului Țării a avut loc la data de 21 noiembrie/4 decembrie 1917 și a fost ales ca președinte Ion Inculeț. În decursul existenței sale, Sfatul Țării s-a întrunit
Sfatul Țării () [Corola-website/Science/305823_a_307152]
-
cetățeni. Conform datelor recensământului din anul 2004, populația satului constituie 769 de oameni, 49.28% fiind bărbați 50.72% femei Structura etnică a populației în cadrul satului arată astfel: 98.96% - moldoveni/români 0.26% - ucraineni 0.65% - ruși 0.00% - găgăuzi 0.13% - bulgari 0.00% - evrei 0.00% - polonezi 0.00% - țigani 0.00% - alte etnii. În satul Parcani au fost înregistrate 282 de gospodării casnice la recensământul din anul 2004. Membrii acestor gospodării alcătuiau 769 de persoane, iar mărimea
Parcani, Șoldănești () [Corola-website/Science/305825_a_307154]
-
Regiunea Odesa (astăzi în Ucraina). După absolvirea școlii medii, în anul 1969, a urmat cursurile Colegiului Tehnologic de Transport Feroviar din orașul Odesa. Între anii 1973-1975 și-a efectuat stagiul militar obligatoriu în Armată Sovietică. După terminarea serviciului militar, Miron Găgăuz a revenit în activitatea profesională din transportul feroviar că acar la stația de cale ferată Bolgrad. Din anul 1975 a fost persoana de serviciu la stația Cahul, iar din anul 1976 a condus colectivele de muncă la stațiile de cale
Miron Gagauz () [Corola-website/Science/305863_a_307192]
-
al I.S. "Calea Ferata din Moldova", funcție pe care o ocupă și la data numirii sale ca ministru al transporturilor în anul 2005. În baza votului de încredere acordat de Parlament, prin Decretul Președintelui Republicii Moldova din 19 aprilie 2005, Miron Găgăuz este numit în funcția de ministru al transporturilor și gospodăriei drumurilor. Deși avea că limba maternă limba rusă, Miron Găgăuz a încercat, totuși, să citească jurământul de la învestire în limba română . În perioada cât a fost ministru, el a combinat
Miron Gagauz () [Corola-website/Science/305863_a_307192]
-
în anul 2005. În baza votului de încredere acordat de Parlament, prin Decretul Președintelui Republicii Moldova din 19 aprilie 2005, Miron Găgăuz este numit în funcția de ministru al transporturilor și gospodăriei drumurilor. Deși avea că limba maternă limba rusă, Miron Găgăuz a încercat, totuși, să citească jurământul de la învestire în limba română . În perioada cât a fost ministru, el a combinat această funcție cu cea de director al Căilor Ferate din Moldova. La data de 23 ianuarie 2007, președintele Republicii Moldova, Vladimir
Miron Gagauz () [Corola-website/Science/305863_a_307192]
-
În perioada cât a fost ministru, el a combinat această funcție cu cea de director al Căilor Ferate din Moldova. La data de 23 ianuarie 2007, președintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin, a semnat decretele de revocare (la cerere) a lui Miron Găgăuz din funcția de ministru al transporturilor și gospodăriei drumurilor și de numire în această funcție a lui Vasile Ursu, primarul general interimar al municipiului Chișinău. După demisia din funcția de ministru al transporturilor și gospodăriei drumurilor, Miron Găgăuz și-a
Miron Gagauz () [Corola-website/Science/305863_a_307192]
-
lui Miron Găgăuz din funcția de ministru al transporturilor și gospodăriei drumurilor și de numire în această funcție a lui Vasile Ursu, primarul general interimar al municipiului Chișinău. După demisia din funcția de ministru al transporturilor și gospodăriei drumurilor, Miron Găgăuz și-a păstrat în continuare postul de director al Căilor Ferate din Moldova (CFM). El a fost eliberat din această funcție la 16 decembrie 2009, în baza cererii de demisie depuse ministrului transporturilor și infrastructurii drumurilor, Anatol Șalaru. Demisia să
Miron Gagauz () [Corola-website/Science/305863_a_307192]
-
a survenit după apariția în presă a mai multor articole despre acte de corupție săvârșite la această întreprindere . A fost decorat cu insignă “Feroviarul de onoare” și medalia „Meritul Civic”, precum și cu “Ordinul Republicii” în grad de cavaler (2003). Miron Găgăuz are ca limbă maternă limba rusă. De asemenea, el vorbește și limba bulgară.
Miron Gagauz () [Corola-website/Science/305863_a_307192]
-
fără ca ponderea relativă a acestor trei elemente să poată fi precizată (dar toponimia și sursele arată că Românii erau majoritari de-a lungul Dunării, Grecii de-a lungul mării, iar Bulgarii în interior ; tot din interiorul Dobrogei se trag și Găgăuzii, înainte de strămutarea lor în Bugeac în 1812-16). Transilvania începe a fi menționată ca formațiune politică (anume ca Voievodat) în prima jumătate a secolului XII. În a doua jumătate a secolului XII și în primul pătrar al secolului XIII se încheie
Principatele Române () [Corola-website/Science/305906_a_307235]
-
2). Conform datelor recensământului din anul 2004(4), populația satului constituie 1202 de oameni, 46.92% fiind bărbați iar 53.08% femei. Structura etnică a populației arată astfel: 98.59% - moldoveni/români, 0.58% - ucraineni, 0.58% - ruși, 0.00% - găgăuzi, 0.00% - bulgari, 0.00% - evrei, 0.00% - polonezi, 0.08% - țigani, 0.17% - alte etnii.
Ciorna, Rezina () [Corola-website/Science/305907_a_307236]
-
de câmp „Biruința” (cu sediul la Pohoarna). De asemenea, mai funționau o școală primară, club cu instalație de cinematograf, punct medical, magazin. La recensământul din 1989 la Rogojeni locuiau 491 oameni, inclusiv: 458 moldoveni, 21 ucraineni, 11 ruși și un găgăuz. </div> În 2004 s-au înregistrat 672 de locuitori, inclusiv: bărbați - 327 persoane (48,66%) și femei - 345 persoane (51,34%). Rogojeni este o localitate mononațională, predominând băștinașii: moldoveni/români - 651 locuitori, urmați de ucraineni - 14 locuitori și 7 etnici
Rogojeni (stație c.f.), Șoldănești () [Corola-website/Science/305944_a_307273]
-
anul 1431. Populația Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populația satului constituia 4465 locuitori, dintre care 48.71% - bărbați și 51.29% - femei. Structura etnică a populației în cadrul satului: 99.08% - moldoveni, 0.29% - ucraineni, 0.11% - ruși, 0.02% - găgăuzi, 0.02% - bulgari, 0.02% - evrei, 0.02% - polonezi, 0.40% - țigani, 0.02% - alte etnii. În satul Mihaileni au fost înregistrate 1703 gospodării casnice la recensămîntul din anul 2004, iar mărimea medie a unei gospodării era de 2.6
Mihăileni, Rîșcani () [Corola-website/Science/305241_a_306570]
-
Conform datelor recensământului din anul 2004, populația satului constituie 1240 de oameni, 46.85% fiind bărbați iar 53.15% femei. Structura etnică a populației în cadrul satului arată astfel: 99.19% - moldoveni/români, 0.65% - ucraineni, 0.16% - ruși, 0.00% - găgăuzi, 0.00% - bulgari, 0.00% - evrei, 0.00% - polonezi, 0.00% - țigani, 0.00% - alte etnii. În satul Hristici au fost înregistrate 492 de gospodării casnice la recensământul din anul 2004. Membrii acestor gospodării alcătuiau 1240 de persoane, iar mărimea
Hristici, Soroca () [Corola-website/Science/305245_a_306574]
-
(în ; n. 1 august 1939, Tătar Copceac, județul Cahul) este un om politic din Republică Moldova, care a îndeplinit funcția de guvernator (bașcan) al UTA Găgăuz Yeri (1995-1999 și 2002-2006) și deputat în Parlamentul Republicii Moldova între 2001 și 2003. Gheorghe Dimitrievici Tabunșcic s-a născut la data de 1 august 1939, în satul Tătar Copceac (plasa Traian, județul Cahul, Regatul României). A absolvit Institutul Agricol “M.V.
Gheorghe Tabunșcic () [Corola-website/Science/305362_a_306691]
-
Decretul Președintelui Republicii Moldova din 19 iunie 1995 este confirmat în funcția de membru al Guvernului Republicii Moldova. El a pus accent pe reintegrarea Găgăuziei cu restul Moldovei, fiind considerat responsabil pentru asigurarea unei victorii electorale solide pentru Președintele Voronin în rândurile Găgăuzilor. Perioadă primei guvernări a lui Tabunșcic este menționată pentru recesiunea economică din UTA Găgăuzia. În acea perioadă (1995-1999) au existat restante de ani de zile cu privire la plata salariilor, pensiile și salariile fiind achitate cu produse alimentare deteriorate și la prețuri
Gheorghe Tabunșcic () [Corola-website/Science/305362_a_306691]
-
o rundă de alegeri invalidate din cauza lipsei numărului minim de alegători, la 20 octombrie 2002, Tabunșcic a acumulat 50,99% de voturi. La data de 9 noiembrie 2002, Gheorghe Tabunșcic este investit în funcția de Guvernator (Bașcan) al UTA Găgăuzia “Găgăuz Yeri”. Prin Decretul Președintelui Republicii Moldova din 15 noiembrie 2002 este confirmat în funcția de membru din oficiu al Guvernului Republicii Moldova condus de Vasile Tarlev. După formarea unui nou guvern condus de Vasile Tarlev ca urmare a alegerilor din martie 2005
Gheorghe Tabunșcic () [Corola-website/Science/305362_a_306691]
-
noii Constituții". El a exprimat intenția de a susține această nouă Constituție, numai dacă va include un capitol special cu titlul "Republică Găgăuza". La data de 3 decembrie 2006, s-au desfășurat noi alegeri pentru funcția de bașcan al UTA Găgăuz Yeri. Acestea au avut loc ca urmare a expirării mandatului de patru ani al guvernatorului Gheorghe Tabunșcic. În cursa electorală pentru alegerea bașcanului au fost înregistrați patru candidați înregistrați ca independenți și anume: bașcanul în funcție al Găgăuziei, Gheorghe Tabunșcic
Gheorghe Tabunșcic () [Corola-website/Science/305362_a_306691]