472 matches
-
cu ajutorul vergelei, după moda mai nouă. Ursul, care era slobod prin ogradă, le Întâmpină vesel Încă de la deschiderea portiței, gudurându-se pe lângă Anuța. Sărea cu picioarele din față până la brâu, gata să-i dea jos traista În care erau așezate găluștele toarse de mama și cămașa la care lucra cu migală. Stai cuminte, răule, că-mi dai traista jos! Acuși te cârpesc cu furca de tors și n-o să-ți mai ardă de joacă! Rușinat parcă de amenințarea cu furca de
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
mai redă ceea ce a luat. Și nici măcar nu era plătit în bani, cât să-și găsească un loc mai decent sau să-și poată cumpăra o haină, cânta pentru o masă, două pe zi. Cânta pentru o supă fierbinte cu găluște dintr-un orez cenușiu, în care bule imense de ulei pluteau deasupra și aveau un miros îngrozitor. Sau pentru o bucată de carne, mai mult zgârcioasă, lipită de os, pe care o rodea cu poftă, înfulecând din niște cartofi pai
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
la Covent Garden, la Viena sau la Paris. Eu nu am scos o vorbă, pentru că mi-am dat seama cât de tare țin ei la această coeziune a echipei, în care trebuie să meargă totul uns. Am tăcut, am înghițit gălușca și am înțeles de ce, până la urmă, ei fac cele mai bune spectacole. — Culoarea în care vă simțiți bine? — Îmi plac pastelurile mult, dar să știi că preferințele se schimbă odată cu vârsta. Pe vremuri, dacă mă puneai într-o bluză roz
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
s-o purtăm. Poate să nu fie așa, Că eu , nu m-oi supără. Un țăran: Dacă stau și mă socot Roată nu e prost deloc. Povestitorul: Iar boierul rușinat Cu glumă a încercat Să nu lase de ghicit Că gălușca a-nghițit. Și acum mai frățioare Să-ntindem o hora mare. OPȚIONAL ,,POVEȘTILE LUI CREANGĂ ÎN INTERPRETAREA COPIILOR’’ JOC DRAMATIZARE Educ.Mariana Mologheanu Liceul Teoretic ,,Vasile Alecsandri’’ Săbăoani Grupa: Mare Durată: 1 an școlar ARGUMENT Lumea poveștilor fascinează copiii încă de la
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
Școala se mândrește cu el. 126. Transcrieți textele următoare: a. Margareta Margareta este o bună gospodină. Mai întâi își pregătește cu grijă temele. O ajută și pe mama la treburi gospodărești Duce și golește găleata cu gunoi. Spală vasele. Prepară găluștile pentru supă. Pentru salată, taie ardei gras și gogoșari. Mamă, dă-mi tacâmurile! Ia lingurile să le șteargă. Degrabă totul e gata. Mama o mângâie. 36 b. Stiloul Neagu este coleg cu Mugurel. Ei merg agale pe lângă gardul unei grădini
Primii paşi în lumea cuvintelor/ Auxiliar curricular pentru perioada preabecedară şi abecedară by Teodora Covrig () [Corola-publishinghouse/Science/697_a_980]
-
numai a formei în -i (DOOM2 recomandă duști, foarfeci 18, gogoși, poieni, modificând normarea din DOOM1: duște, foarfece, gogoașe/gogoși, poieni/poiene), sau prin acceptarea de noi variații literare libere (căpșuni/căpșune, cireși/cireșe, coarde/corzi, coperți/coperte, corlate/corlăți, găluște/găluști, râpe/râpi, rumeneli/rumenele). În ciuda "neliniștilor" recente privind statutul literar sau încă neliterar al noilor variante, este mai presus de orice îndoială că noile forme sunt frecvente în uzul actual și că aparțin fondului vechi al limbii. (ii) Pentru
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
a formei în -i (DOOM2 recomandă duști, foarfeci 18, gogoși, poieni, modificând normarea din DOOM1: duște, foarfece, gogoașe/gogoși, poieni/poiene), sau prin acceptarea de noi variații literare libere (căpșuni/căpșune, cireși/cireșe, coarde/corzi, coperți/coperte, corlate/corlăți, găluște/găluști, râpe/râpi, rumeneli/rumenele). În ciuda "neliniștilor" recente privind statutul literar sau încă neliterar al noilor variante, este mai presus de orice îndoială că noile forme sunt frecvente în uzul actual și că aparțin fondului vechi al limbii. (ii) Pentru substantivele
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
de haine. Urmează o tăcere încordată și sunt sigură că o să ridice ochii spre noi și o să spună terminați cu păcăleala asta ieftină! Dar nu zice nimic - și, cu o vagă tresărire de șoc, îmi dau seama că a înghițit gălușca. Și totuși, de ce mă mir atât de tare? Hainele lui Danny nu par deloc deplasate, acolo, pe stativ. — Păi, ce să zic, felicitări, spune Randall în cele din urmă. E o mare realizare. Îl bate pe Danny ușor pe umăr
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
sau de cumpărat, „săbii” aflate în spatele tuturor întâmplărilor. Pe lângă acești bărbați credincioși, curajoși, lovind din umbră (ca Nufărul-Alb - comitele Staicu, personaj central în Cavalerii Ordinului Basarab), supraviețuiește literar mai ales, galeria personajelor comico-pitorești, cu nume bine alese, predestinate parcă: Toroipan, Gălușcă, Tufănel, Ciripoi, Sile Adormitu, Niță Praștie, părintele Grasa, călugărul Sima, care încurcă Scripturile, sau „conchistadorul” Cotae, niște Sancho Panza din eșalonul al doilea, cu nimic mai prejos decât stăpânii lor. Dincolo de divertisment și (auto)ironia bine dozată (bunăoară, un anume
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286672_a_288001]
-
5-88; Petru Caraman, Substratul mitologic al sărbătorilor de iarnă la români și slavi, Iași, 1931; Traian Gherman, Tovărășiile de Crăciun ale feciorilor români din Ardeal, AAF, 1939; Elisabeta Nanu, Un manuscris cu Irozi al lui Picu Pătruț, AAF, 1942; Tatiana Gălușcă, Mocanii, un joc al românilor din Dobrogea, AAF, 1945; Gh. Vrabie, Există „Mocanii - un joc dramatic popular”?, CFL, 1947; Vasile Adăscăliței, Aspecte din dramaturgia populară. Teatrul popular de haiduci, SCIA, 1956, 1-2; Gh. Vrabie, Teatrul popular românesc, RITL, 1957, 3-4
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290104_a_291433]
-
de ce alimentul (felul de mâncare) cel mai răspândit în acest moment pentru a fi distribuit pelerinilor este sarmaua. Prezența sarmalelor în ospețele funerare a fost mereu o constantă în rețetele culinare din provinciile românești, sub numele de sarmale (Valahia) sau găluște (Moldova) (Lefter, 2010 : 495). Pentru antropologul Vintilă Mihăilescu, „sarmaua este reală pentru că este simbolică. Standardizată, este promovată drept mâncare națională. Ea devine identitară și o regăsim în nenumărate meniuri sub eticheta mâncare națională (tradițională) românească și o promovăm în toate
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Comoara satanei pe bune Mina Danifield, nemțoaică venită cu toată familia în satul Ghireni pe la 1800 și ceva, mai mult de cinci zeci de ani, era o muiere strașnică și făcea copiii cu soțul său Gheorghe mai ușor ca pe găluște. Nici o muiere româncă nu avea îndemînarea Minei, de fapt Hermina pe nemțește, la făcut treabă. De fapt ce făcea nemțoaica într-o zi nu puteau face nici zece moldovence din cele mai harnice în același timp. În casa "boanghinei'', cum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Legea o respecți și cînd ești singur. Curiozitatea copiilor nu a fost niciodată satisfăcută. Dar o calamitate ce a lovit satul ne-a dat speranțe. Un cocostîrc afurisit se nărăvise la puii de găină și îi înfuleca lacom ca pe găluște. Toată vigilența era în zadar și gospodinele satului erau disperate. Noi aruncam cu pietre și ciomege, dar totul era în van. De data asta treaba era groasă și o delegație solicită ajutorul vînătorului. N-am voie, oameni buni. Berzele sînt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
și încălțăminte potrivite țăranului din acele vremi care era considerat talpa țării. De asemenea, tata a fost și un neîntrecut bucătar la diferite ocazii, evenimente mai deosebite cum erau nunțile cu numeroși invitați - prin gătirea de supe la cazan și găluște fierte în oale de lut neîntrecut de gustoase și apreciate de nuntași. De multe ori o ajutam pe mama, care lucra toată ziua, făcând uneori și nopți albe la țesutul pânzei - prin instalarea stativelor în casă, la datul prin ițe
Frânturi din viaţa unui medic by Popescu Georgie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1175_a_1888]
-
cârlan” drept „mulțumire că /i-ai/ îndreptat femeia... ” Toate câte le-a povestit acest Ionescu - tovarăș la pagubă cu dumneata - le-a spus frumos. Uite așa, de-o pildă: „La masă Creangă nu mânca mai mult decât o oală de găluște făcute cu pasat de mei și cu bucăți de slănină, o găină friptă pe țiglă de lemn și undită cu mujdei de usturoi, iar pe deasupra șindilea cu o strachină de plăcinte moldovenești, zise <<cu poale în brâu>>, însă ca băutură
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
opărite sau afumate, gătite cu piept sau cu costiță afumată de purcel; ciulamaua de rinichi; stufatul sau capamaua de miel cu ceapă, usturoi verde și coconari; mielul cu spanac verde, cu tarhon, cu ciuperci, cu capere, cu ver dețuri, cu găluști și sos de papricaș; sărmăluțele de miel În foi de viță și cu smântână, iaurt sau lapte covăsit deasupra; roșiile, ardeii grași, dovleceii și cartofii umpluți și cu smân tână deasupra; chif teluțele marinate, cu tarhon sau cu sos de
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
șăgalnic, îi ceartă: Afurisiților! Numai la blăstămății vă stă gândul! Eu... eu mă gândeam la greieri... Boierii izbucnesc în râs și Ștefan le ține isonul. Râdem noi râdem... Când îți asculta firmanul cu porunca "Strălucirii sale", o să vi se pună gălușca. Logofete! Firmanul Înaltei Porți! Cetește! Tăutu desfășoară pergamentul cu peceți: Marele Vizir tună și fulgeră: "Pe dată să fie înturnate comorile hrăpite și tinerii din Caffa cetluiți la Moldova! Că de nu, mânia Sublimului Padișah crunt se va abate asupra
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
atâtea lifte?! De ce strigă după ajutor?! De ce?! Nu e sigur pe puterea lui?! Te pomeni că a prins frica micuței Moldove!... Tremurăm unu' de frica celuilalt... Da! Da! Se teme! Se teme! strigă Duma prinzând inimă. Să nu înghită iar gălușca, întărește Mihail. "Ia-l de pe mine că-l omor!"... Să nu ne îmbătăm cu apă chioară. O să fie greu, tare greu, măi băieți. Suntem încercuiți. Și nu știu cum... bolborosește Ștefan. Oricum o dăm, n-avem scăpare... "Stârvuri! Jaf! Robie! Sânge! O
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
aveam grijă ca totdeauna vana să fie plină cu apă, să nu sece niciodată. Când toamna era pe sfârșite, mama se pregătea pentru "îndoparea" lor. Fierbea cartofi și-i pisa bine de tot, apoi îi frământa cu mălai, făcând niște "găluști" în palmă. În antreul de la bucătăria de vară avea loc toată operațiunea. Eu aduceam din acel ocol câte o gâscă, mama o lua în brațe (pe un scăunel acoperit cu o pătură) îi deschidea ciocul și-i băga pe gât
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
palmă. În antreul de la bucătăria de vară avea loc toată operațiunea. Eu aduceam din acel ocol câte o gâscă, mama o lua în brațe (pe un scăunel acoperit cu o pătură) îi deschidea ciocul și-i băga pe gât câteva găluște (câte îi primea organismul). Așa continuam până la ultima (aveam câte 25-30 de gâște). Mi-amintesc că într-o asemenea operațiune mama a fost chemată de vecina Verona, de peste drum, căci vițelul i se înecase cu o sfeclă. Eu n-am
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
stat degeaba. Am mers iute la ocol și-am luat un boboc ce mi-era mie mai drag. M-am cocoțat pe scăunel, mi am acoperit genunchii cu pătura (să nu mă murdăresc) și-am început a-l îndopa cu găluște, una după alta. Gușa i-a crescut ca o tolbă. Nu mai puteam de satisfacție că, bobocul meu va fi cel mai gras, cât de curând. Mama a rezolvat cu vecina și a venit direct în antreu. A luat bobocul
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Haifler, Herșcu Zalsberg, Solomon Zalman, Aron Calmanovici. Alegerile au fost validate în ședința din 28 martie 1926 și, după depunerea jurământului consilierii comunali au ales primar pe Ștefan Scriban. Printr-o Ordonanță din 5 aprilie 1929, prefectul județului, maior Constantin Gălușcă, în baza dispozițiilor ordinului ministrului de interne, nr.7571 din 3 aprilie 1929, dizolvă consiliul comunal al orașului de reședință Dorohoi, iar colegiul electoral al orașului a fost convocat pentru 27 mai 1929 pentru alegerea noului consiliu (din 15 consilieri
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
vizibil. Tinerii au, față de maturi, un indice de receptivitate dublu. Consecință: conflict între generații. Să adăugăm exemplelor deja cunoscute unul minor, dar sugestiv: în cinstea întoarcerii de la studii a nepotului, pitarul Enachi Damian poruncește să i se pregătească borș cu găluște și curechi cu rață, în vreme ce Iorgu tânjește după cartofii și șnițelul Sadagurii. Clasa 4. Același raport există între femeile mature și cele tinere. O femeie matură are indicele de receptivitate dublu față de acela al soțului, dar pe jumătate față de al
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
op.cit.,p.202. 1897-1898 Arhire V. Dimitrie Arnăutu N. Alexandru Anastasiu A. Nicolae Constantinescu N. Dimitrie Cortez P. Anibal Cotae V. Gheorghe Dimitriu I.Constantin Dimitrescu P. Teoharie Filip I.Sterian Filipescu G. Constantin Grecianu N. Vasile Grigoriu A. Vasile Gălușca Gh. Ion Ionescu lord. Ion Ionescu Gr. Vasile Luca N. Vasile Leondari M. Virgil Mărgărint C Grigorie Nedelcu C. Gheorghe Niculescu I. Nicolae Onose I.Vasile Popescu I. Petru Panaintescu D. Ion Râșcanu I.Dimitrie Râpanu N. Grigore Racoviță Gav
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
F.ClaudiuFrancisc Antonica A.Cecilia Bahnariu V.Teodora Benea A.Corneliu Bostan N.Cecilia Maria Căprariu V.Virgil Cojocaru V.Cerasela Croitoru Fr. Mioara Costăchescu Ti.Daniela Dabija N. Otilia Paulina Doca C. Emil Farcaș Ghe.lulian Frențescu M.Emanuil Gălușca C. Adriana Giuglea C. EcatennaCamelia Herșcovici A.Simona Herșcovici A.Sorina Hristea Ghe.Liliana Ionescu Ghe. Violeta Lorenț P.Cerasela Marcu V.Cristina Mardare Ghe.Doinița Mardare N.Relu Marin T.Safta Marola V.Doreta Elenă Nechifor Șt.Florin Petrache
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]