539 matches
-
înțelesese că-i la origine din acest sat. - Bă, Petrică, mânca-l-ar nenea, că nu te-am mai văzut poate de zece ani! Parcă ieri erai un băiețel și veneai pe la mine să-ți fac praștie să tragi după gaițe. Cât de greu i-a fost Mărgăretii, rămasă văduvă de război când nu împlinise 30 de ani, să vă crească singură, pe tine și pe soru-ta Domnica! Și ce mai tată ați avut! Era de fală în toată Valea Mare
ȘATRA DIN POIANA STEJERERULUI de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372278_a_373607]
-
Peripețiile unui om de afaceri» sau «Sfântul Mitică Blajinu». În 2005, pe când era director artistic la Național TV, Nae Cosmescu a scris un scenariu de serial, pornind de la ideea că mahalaua contemporană românească nu este departe de cea interbelică din «Gaițele». Serialul s-a numit «Cuscrele» și le-a avut în rolurile principale pe Draga Olteanu Matei și Tamara Buciuceanu Botez, pentru prima oară împreună într-o producție tv. Din 2012, timp de un an de zile, regizorul Nae Cosmescu a
SOSESC DESEARĂ , BINE ŞI ARMONIE SUFLETEASCĂ LA TEATRUL DE REVISTĂ CONSTANTIN TĂNASE ÎN ACEST WEEK-END de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1407 din 07 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369116_a_370445]
-
tip nou, luminatul despot de azi sălta, copăcel-copăcel, pentru a ne ferici azi cu multilateralele lui abilități. Întrebarea cade firesc. Dacă Washingtonul, capitala lumii, inaugurează acum un zguduitor memorial al holocaustului verde, spre care dl. Iliescu, însoțit de pîlcul de gaițe gureșe, se îndreaptă fuguța, de ce n-ar avea și Bucureștii, capitala sîngeroasei revoluții anticomuniste, un memorial al holocaustului roșu, în care să fie prezente și Canalul, și Gherla, și Aiudul, și Piteștiul, cu sinistrul cortegiu de orori comise de cei
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
cîndva a avut umor. Dintre picioarele din spate, cea care l-a dus la nuntă, scula, se bălăbăne ca o țeavă de eșapament mîncată de gaze. Moșu. Două smochine cu pălărie. Știți pălăria: aia cu boruri leopard. Gureșe ca două gaițe de vîrsta a treia. Mă opresc în ultimul soare pe trotuar și privesc strada. Privesc. Le văd cum atacă ba pe unu, ba pe altu, și melițează nonstop. Ce-o fi la gura lor? Evident, nu le scap. Scurtă introducere
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
művei [Opere alese], Budapesta, 1967; Al.A. Philippide, Monológ Babilonban [Monolog în Babilon], București, 1968 (în colaborare); Camil Petrescu, Velencei történet [Act venețian], București, 1969; Csillagok osztályosa [Printre stele], București, 1973; Francisc Păcurariu, Labirintus [Labirintul], Cluj-Napoca, 1978; Al. Kirițescu, Szarkafészek [Gaițele], București, 1985. Repere bibliografice: i.b., Atelierul traducătorilor în „Igaz Szó”, ST, 1962, 5; Rom. magy. ir. lex., II, 483-484. O.K.
JÁNOSHÁZY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287665_a_288994]
-
A se vedea, de pildă, I. V. Stalin, Cu privire la întrebările politicii agrare în URSS. Cuvântare ținută la Conferința agrarnicilor marxiști, 29 decembrie 1929, în I. V. Stalin, Opere, vol. 12, Chișinău, 1952, p. 185, 198-199, 204. • Constantin I. Stan, Alexandru Gaiță, Biserica ortodoxă română din Basarabia și Bucovina de Nord în anii 1940-1941, în „Destin Românesc“ (Chișinău), nr. 3, 1997, p. 99-109. În perioada interbelică, facultățile de agronomie și teologie din Iași au jucat un rol important în formarea intelectualității basarabene
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
au jucat un rol important în formarea intelectualității basarabene. În primii ani de după război în Basarabia mai activau doar patru licențiați în teologie de până la 1940 (Nicolae Negru, Paul Mihailă: Transplantarea Basarabiei, în Memoria refugiului, Chișinău, 2000, p. 142-145; Stan, Gaiță, Biserica ortodoxă română din Basarabia, p. 99-109; Vasile Țepordei, Iubim Basarabia, București, 1998; Anatol Petrencu, Deportarea populației românești din Basarabia și alte crime ale autorităților sovietice, săvârșite în iunie-iulie 1941, în „Analele Sighet“ (București), vol. 1, 1995, p. 361; A
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Ștefan 443. Fulvii 477. Funderburk, David Britton 331, 333, 335, 338. Furet, François 19, 121, 123, 498, 502, 508, 509, 510, 513. Furii 477. Gafencu, Grigore 340, 344. Gafencu, Vasile 405. Gafton, Iosif 229. Gagiu, I. 239. Gaidys, Vladas 404. Gaiță, Alexandru 403. Gaiță, Stan 403. Galețchi (Galițki), Simeon 405. Galițki, v. Galețchi. Galliou, P. 479. Galsterer, H. 475. Gamburd, Moisei 400. Gane, Constantin 171, 176, 181, 183, 433. Garami, Ernö 310. Garașanin, ministru de externe 298. Garbai 308. Garcia Brosa
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
477. Funderburk, David Britton 331, 333, 335, 338. Furet, François 19, 121, 123, 498, 502, 508, 509, 510, 513. Furii 477. Gafencu, Grigore 340, 344. Gafencu, Vasile 405. Gafton, Iosif 229. Gagiu, I. 239. Gaidys, Vladas 404. Gaiță, Alexandru 403. Gaiță, Stan 403. Galețchi (Galițki), Simeon 405. Galițki, v. Galețchi. Galliou, P. 479. Galsterer, H. 475. Gamburd, Moisei 400. Gane, Constantin 171, 176, 181, 183, 433. Garami, Ernö 310. Garașanin, ministru de externe 298. Garbai 308. Garcia Brosa, G. 472. García
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Lovinescu ș.a. Cele două serii sunt susținute cu fonduri de G. M. Samarineanu, el însuși poet și romancier. Începând din 1926 sunt prezenți cu proză scurtă Cezar Petrescu (Admiratorii naturii, Natura, natura!, Domnul Sgârcea, Taina, Sfârșit de vacanță, Solitudine, Duduia Gaița), Gib I. Mihăescu (Vin nou), Ion Dragu (Culegătorul de fluturi, Resemnare, Păianjenul roșu) ș.a. Colaborează cu versuri Ioan I. Ciorănescu (Fântâna), căruia postum îi apar poeziile Felinarul, Scrisoare de ftizic, Păr blond, George A. Petre (Ciripire de primăvară, Apus), Nuși
FAMILIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286945_a_288274]
-
iar editorial cu Lume mică, lume mare (1971), cuprinzând versuri pentru copii. Colaborează la „Amfiteatru”, „Almanahul copiilor”, „Contemporanul”, „Luceafărul”, „Orizont”, „România literară” ș.a. Este autoarea a numeroase volume de poezie și proză pentru copii și tineri, dintre care Pană de gaiță și poveștile ei (1986) i-a adus Trofeul Micului Cititor, iar Poveștile primăverii (1995) Premiul Uniunii Scriitorilor. A tradus (în colaborare) poezie și proză din limbile rusă și polonă, iar în periodice versuri din bielorusă, cehă, georgiană și bulgară. A
STOICESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289955_a_291284]
-
mică, lume mare, București, 1971; Zăpezile de jertfă, București, 1974; Fără de pierdere, ca o iubire, București, 1976; Cartea jocurilor, București, 1978; Reverberata, București, 1978; Cușca de aer, București, 1980; Rouă și scrum, București, 1982; Cartea pădurii, București, 1985; Pană de gaiță și poveștile ei, București, 1986; Profesorul de iluzie, București, 1986; Lecția de logică, București, 1988; De-a poveștile, Timișoara, 1989; Soare cu dinți, București, 1989; Calendarul fermecat, București, 1990; Cele mai năstrușnice pățanii cu animale, flori, gângănii, București, 1991; Povestea
STOICESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289955_a_291284]
-
se sinucidă pentru a curma coșmarul dezamăgirilor și vârtejul degradării. Discursul critic, acuzator, este în mod evident mai pregnant aici. Ambele piese ilustrează antagonismul aparență-realitate. Replica este cursivă, dinamică, aplicată, conflictele interferează substanțial drama și tragedia. Alături de aceste două lucrări, Gaițele este a treia componentă a ceea ce autorul numea Trilogia burgheză. Reprezentată, într-o primă formă și sub titlul Cuibul de viespi, la Teatrul „Regina Maria” în stagiunea 1929-1930, piesa va suferi câteva modificări, publicului oferindu-i-se varianta definitivă în
KIRIŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287715_a_289044]
-
Teatrul „Regina Maria” în stagiunea 1929-1930, piesa va suferi câteva modificări, publicului oferindu-i-se varianta definitivă în spectacolul Naționalului bucureștean din primăvara anului 1933. Satiră vizându-i pe latifundiarii ciocoi, ajunși la opulență prin arendășie și negoț cu cereale, Gaițele supune unui comentariu caustic atmosfera de calpă solidaritate familială și de suficiență grobiană în care se complac membrii clanului Duduleanu. Indivizi cu pretenții ridicol aristocratice, ei au rămas, în fond, definitiv legați de mentalitatea târgului provincial, de unde și incultura, grosolănia
KIRIŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287715_a_289044]
-
verbal, în descendența directă a lui Caragiale. VALERIU RÂPEANU SCRIERI: Intermezzo, București, [1943]; Cântecul de nuntă, București, 1946; Darul frăției, București, 1953; Dreptate, București, 1953; Dulapul cu oglindă, București, 1953; Negustorie cinstită, București, 1953; Cu viața mergem înainte, București, 1953; Gaițele, București, 1953; Teatru, introd. Simion Alterescu, București, 1956; Ruxanda și Timotei, București, 1957; Gaițele. Trilogia burgheză, îngr. Valeriu Râpeanu și Sanda Râpeanu, pref. Valeriu Râpeanu, București, 1976; Gaițele și alte piese de teatru, îngr. și introd. Valeriu Râpeanu, București, 1986
KIRIŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287715_a_289044]
-
de nuntă, București, 1946; Darul frăției, București, 1953; Dreptate, București, 1953; Dulapul cu oglindă, București, 1953; Negustorie cinstită, București, 1953; Cu viața mergem înainte, București, 1953; Gaițele, București, 1953; Teatru, introd. Simion Alterescu, București, 1956; Ruxanda și Timotei, București, 1957; Gaițele. Trilogia burgheză, îngr. Valeriu Râpeanu și Sanda Râpeanu, pref. Valeriu Râpeanu, București, 1976; Gaițele și alte piese de teatru, îngr. și introd. Valeriu Râpeanu, București, 1986; ed. 2, București, 1989. Traduceri: D. Furmanov, Răzvrătirea, București, 1952 (în colaborare cu Andrei
KIRIŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287715_a_289044]
-
București, 1953; Negustorie cinstită, București, 1953; Cu viața mergem înainte, București, 1953; Gaițele, București, 1953; Teatru, introd. Simion Alterescu, București, 1956; Ruxanda și Timotei, București, 1957; Gaițele. Trilogia burgheză, îngr. Valeriu Râpeanu și Sanda Râpeanu, pref. Valeriu Râpeanu, București, 1976; Gaițele și alte piese de teatru, îngr. și introd. Valeriu Râpeanu, București, 1986; ed. 2, București, 1989. Traduceri: D. Furmanov, Răzvrătirea, București, 1952 (în colaborare cu Andrei Ivanovschi); N.V. Gogol, Jucătorii de cărți, București, 1952 (în colaborare cu Ada Petrari), Opere
KIRIŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287715_a_289044]
-
8740; Lovinescu, Scrieri, VI, 353; Camil Petrescu, „Marcel et Marcel”, „Argus”, 1929, 4743; H. Blazian, „Marcel et Marcel”, DEP, 1929, 393; Kir [Camil Petrescu], „Cuib de viespi”, „Omul liber”, 1930, 87; Val Mugur, „Florentina”, „Păreri libere”, 1931, 42; Petre Pandrea, „Gaițele”, DEP, 1933, 1636; V.I. Popa, „Gaițele”, „A.B.C.”, 1934, 27; Șerban Cioculescu, „Dictatorul”, „Semnalul”, 1945, 1090; Aderca, Contribuții, II, 534-535; I.M. Sadoveanu, „Michelangelo”, TIL, 1948, 3712; Mihai Vasiliu, „Ruxandra și Timotei”, GL, 1957, 52; Mircea Tomuș, Însemnări despre teatrul lui
KIRIŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287715_a_289044]
-
Petrescu, „Marcel et Marcel”, „Argus”, 1929, 4743; H. Blazian, „Marcel et Marcel”, DEP, 1929, 393; Kir [Camil Petrescu], „Cuib de viespi”, „Omul liber”, 1930, 87; Val Mugur, „Florentina”, „Păreri libere”, 1931, 42; Petre Pandrea, „Gaițele”, DEP, 1933, 1636; V.I. Popa, „Gaițele”, „A.B.C.”, 1934, 27; Șerban Cioculescu, „Dictatorul”, „Semnalul”, 1945, 1090; Aderca, Contribuții, II, 534-535; I.M. Sadoveanu, „Michelangelo”, TIL, 1948, 3712; Mihai Vasiliu, „Ruxandra și Timotei”, GL, 1957, 52; Mircea Tomuș, Însemnări despre teatrul lui Alexandru Kirițescu, ST, 1957, 1; Radu
KIRIŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287715_a_289044]
-
Valeriu Râpeanu), Sfaturi pe întunerec, I-II, introd. Valeriu Râpeanu, București, 1996 (în colaborare cu Valeriu Râpeanu), Supt trei regi. Istoria luptei pentru un ideal moral și național, introd. Valeriu Râpeanu, București, 1999 (în colaborare cu Valeriu Râpeanu); Al. Kirițescu, Gaițele, pref. Valeriu Râpeanu, București, 1976 (în colaborare cu Valeriu Râpeanu); C. Rădulescu-Motru, Mărturisiri, pref. Valeriu Râpeanu, București, 1990 (în colaborare cu Valeriu Râpeanu). Traduceri: Pierre Daix, Șapte secole de roman, București, 1966; Paul Surer, Teatrul francez contemporan, pref. Valeriu Râpeanu
RAPEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289136_a_290465]
-
Teatru. Mărturii în contemporaneitate, I-II, introd. edit., București, 1974, Pe drumuri depărtate, I-III, pref. edit., București, 1987, Maidanul cu dragoste, I-II, pref. edit., Galați, 1993, Teatru, București, 1996, Sfânta mare nerușinare, pref. edit., București, 1998; Al. Kirițescu, Gaițele, pref. edit., București, 1976 (în colaborare cu Sanda Râpeanu), Gaițele și alte piese de teatru, introd. edit., București, 1986; Gheorghe I. Brătianu, Tradiția istorică despre întemeierea statelor românești, introd. edit., București, 1980; Cella Delavrancea, Scrieri, București, 1982, Dintr-un secol
RAPEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289135_a_290464]
-
Pe drumuri depărtate, I-III, pref. edit., București, 1987, Maidanul cu dragoste, I-II, pref. edit., Galați, 1993, Teatru, București, 1996, Sfânta mare nerușinare, pref. edit., București, 1998; Al. Kirițescu, Gaițele, pref. edit., București, 1976 (în colaborare cu Sanda Râpeanu), Gaițele și alte piese de teatru, introd. edit., București, 1986; Gheorghe I. Brătianu, Tradiția istorică despre întemeierea statelor românești, introd. edit., București, 1980; Cella Delavrancea, Scrieri, București, 1982, Dintr-un secol de viață, introd. edit., București, 1987; Victor Ion Popa, Mușcata
RAPEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289135_a_290464]
-
se ițeau spre cerul albastru senin. ș...ț Am întors Chryslerul ș...ț și m-am strecurat cu grijă printre stâncile uriașe de granit, pe după o cascadă mică, printr-un labirint de stejari negri, acacia, merișori sălbatici și liniște. O gaiță albastră țipă pe o ramură și o veveriță se oțărî la mine, izbind nervoasă cu una din lăbuțe conul de pin pe care-l ținea. O ciocănitoare cu creastă stacojie încetă să mai ciocănească în întuneric, suficient cât să mă
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
numele din gură: “Cu-cu!” De prin garduri, de prin vii, Cintezoii aurii Zis-au din ciripitură Unei tufe de răsură: “Soroă...), deșteaptă-te Și spre soare-ndreaptă-te, So ro!” Iar prin crânguri s-aud semne Ghionoaia taie lemne, Gaița, într-o gârneață, Se proclamă cântăreață, Iar din mreaja somnului Ies gândacii Domnului Roșii!... Chiar și hanul de la drum, Iarna fără fir de fum, Vara făr-de călători, Toamna făr-de cântători, S-a umplut de rândunele Ce-au adus vara cu
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
iar oasele nu admiteau să se sudeze. Zgomotele produse de om îi răneau urechile; chiar și cele mai blânde șoapte ale lui Pearl îl dureau. Săptămâni întregi, Zach a zăcut lângă fereastra deschisă și s-a concentrat numai asupra ciripitului gaițelor albastre, asupra întrebărilor nesfârșite ale bufnițelor iernatice și asupra boncăluitului elanilor migratori. Zach a crezut că moartea avea să fie o toamnă eternă - totul cade, totul se risipește și putrezește - dar, în loc de asta, s-a trezit c-a venit iarna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]