490 matches
-
importantă: ea ne dezvăluie începuturile și prima fază a raporturilor dintre oameni și zei. După Hesiod, "zeii și muritorii au aceeași origine" (Munci și zile, 108). Căci și oamenii sunt născuți din Pământ (gegeneis), așa cum zeii au fost zămisliți de Gaia. Pe scurt, lumea și zeii au venit la existență printr-o sciziune inițială urmată de un proces de procreare. Și, la fel cum au existat mai multe generații divine, au existat și cinci neamuri de oameni: neamurile de aur, de
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
rural și urban 89. Complexitatea Parizienelor are ca origine, susține Taxile Delord, faptul că cinci din șase pariziene sunt provinciale 90 prin spiritul și obiceiurile lor: "Ce șont elles (leș femmes des provinces) qui alimentent cette population și vive, si gaie, si originale des femmes de Paris.(...) Voilà pourquoi îl y a tânt de variété, tânt d'imprévu, tânt de contrastes chez leș femmes parisiennes" [Delord, p.2]. Procesul, de altfel, este ireversibil. "On a vu souvent des provinciales devenir Parisiennes
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
capcană 129 (motiv frecvent în nuvelele lui Maupassant). Momentele de tensiune maximă sunt legate de căutarea "prăzii". Știe să se servească de lacrimi și minciuni pentru a obtine imposibilul: "ce fond obscur d'âme féminine, cet incompréhensible mélange d'intelligence gaie et de désenchantement, de raison et d'enfantillage, d'affectueuse apparence et de mobilité, tous ces contradictoires penchants réunis et coordonnés pour former un être anormal, séducteur et déroutant" [Maupassant, Notre cœur, p.92]. Identitatea pariziana este schimbătoare și înșelătoare
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
cu Rusia (1808-09) împreună cu mulți alți reprezentanți ai claselor educate. Temele folosite de el vor fi reluate mai târziu de poeți romantici finlandezi, precum Runeberg. În poemul Till jorden 28, poetul Franzén e animat de sentimente profunde de afecțiune pentru Gaia, mama Pământ, dar și pentru Finlanda. Una din temele predilecte este și cea a fermierului confruntat cu natura vitregă care atentează la însăși mijloacele primare de supraviețuire. Laponia, topos al naturii învrăjbite dar și regat al păcii, al aurorei boreale
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Antonio Tabucchi s-au aflat, timp de o săptămână, la finalul lunii aprilie, într-o călătorie prin Bucovina și Maramureș, alături de o parte a echipei Polirom, de o echipă a Televiziunii Române conduse de jurnalista Mihaela Crăciun și alături de fotografa italiană Gaia Cambiaggi. Autorul Întoarcerii huliganului a revăzut locurile natale, a petrecut Paștele ortodox la Suceava, a stat din nou în banca de la liceul său. „Faptul că Norman mi-a spus de reîntoarcerea sa și m-a rugat să îl însoțesc a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2210_a_3535]
-
Aron sau Carmen Carpen. — Ei, asta-i bună, se iți Vasile. Dacă zic „atacul cerebral al Ceahlăului“, e fiindcă ăsta-i munte, iar muntele are creieri: „creierii muntelui“, parcă așa se spune... Oricum, vă mulțumesc, scumpele mele, că vă țineți gaie după mine; sau, mai degrabă, după ce vă spun, admonestându-mă metodic. Ne ținem... gaya scienza, dom profesor, nietzscheiză Nora Aron. — Ne tot ținem... gaya scienza nuova, vicoiză, voioasă, Carmen Carpen. — Ca Gaia de Gaius, în bătrâna Romă, arhaiză Nora Aron
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2182_a_3507]
-
Oricum, vă mulțumesc, scumpele mele, că vă țineți gaie după mine; sau, mai degrabă, după ce vă spun, admonestându-mă metodic. Ne ținem... gaya scienza, dom profesor, nietzscheiză Nora Aron. — Ne tot ținem... gaya scienza nuova, vicoiză, voioasă, Carmen Carpen. — Ca Gaia de Gaius, în bătrâna Romă, arhaiză Nora Aron. — Ubi tu Gaius, ego Gaia, i se adresă, matrimonial, Carmen Carpen lui Vasile Elisav. — „Dacă tu mi-ești logodnic, logodnică-ți sunt eu“, tălmăci acesta, confarreatizând. („Logodnică de-a pururi, soție niciodată
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2182_a_3507]
-
degrabă, după ce vă spun, admonestându-mă metodic. Ne ținem... gaya scienza, dom profesor, nietzscheiză Nora Aron. — Ne tot ținem... gaya scienza nuova, vicoiză, voioasă, Carmen Carpen. — Ca Gaia de Gaius, în bătrâna Romă, arhaiză Nora Aron. — Ubi tu Gaius, ego Gaia, i se adresă, matrimonial, Carmen Carpen lui Vasile Elisav. — „Dacă tu mi-ești logodnic, logodnică-ți sunt eu“, tălmăci acesta, confarreatizând. („Logodnică de-a pururi, soție niciodată“ se auzi, în mintea lor, Arghezi, ca-ntre „păreții unei peșteri vaste“.) — Ubi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2182_a_3507]
-
matrimonial, Carmen Carpen lui Vasile Elisav. — „Dacă tu mi-ești logodnic, logodnică-ți sunt eu“, tălmăci acesta, confarreatizând. („Logodnică de-a pururi, soție niciodată“ se auzi, în mintea lor, Arghezi, ca-ntre „păreții unei peșteri vaste“.) — Ubi tu Gaius, ego Gaia, i se readresă, matrimonial, Carmen Carpen lui Vasile Elisav. — Ubi tu gay, ego gay, traduse, incorect politic, Elisav. — Guai, exclamă Nora Aron în italiană, idiom în care acest monosilab înseamnă „vai!“. — Și se utilizează, evident, glumi Vasile Elisav, în caz
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2182_a_3507]
-
temps des tableaux inimitables. Notre regard saisirait au passage, sculptés dans le marbre vivant du corps humain, des fragments de statue aussi beaux que ceux de la statuaire antique. Nous entendrions chanter au fond de nos âmes, comme une musique quelquefois gaie, plus souvent plaintive, toujours originale, la mélodie ininterrompue de notre vie intérieure. Tout cela est autour de nous, tout cela est en nous, et pourtant rien de tout cela n'est perçu par nous distinctement". 7 Ion Barbu, "I. Valerian
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
specialiștilor și publicului literar românesc, activitatea și ideile esențiale ale unui comparatist italian, Armando Gnisci. Este profesor de literatură comparată al Universității din Roma La Sapienza, autor al multor volume și director al revistei de literatură comparată I Quaderni di Gaia. La ea au colaborat, intermitent, și comparatiști români, iar publicațiile noastre specializate (câte sunt) sunt prezentate și recenzate cu regularitate. A conferențiat și la Accademia di Romania, de la Roma. Este un prieten real al comparatiștilor noștri, ale căror lucrări le
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
literare, in: Cotidianul. Supliment literar. Litere. Arte. Idei, 29 mai 1995. 1 Carla Valentino, Idee d'Europa nella cultura letteraria del Novecento (Roma, Editrice Dimesione Europea/European Dimension, 1990). 2 Adrian Marino, La letteratura europea, oggi, in: I Quaderni di Gaia, 1/1990, pp. 103-116; tr. rom., in: Pentru Europa. Integrarea României. Aspecte ideologice și culturale (Iași, Polirom, 1995), pp. 111-129. 3 Idem, European and World Literature: A New Comparative View, in: Proceedings of the XIIIth Congres of the I.C.L.A., Tokyo
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Literature and European Studies offered to Hugo Dyserinck on the occasion on his Sixty-Fifth Birthday. Ed. by Joep Leersen and Karl Ulrich Syndram (Amsterdam-Atlanta, Ga., 1992). 9 Armando Gnisci, Verso un nuovo cencetto di letteratura nazionale-mondiale, in: I Quaderni di Gaia, 5-6-7/1992-1993, pp. 135-139. 10 Idem, Noialtri europei, pp. 91-92. 8. Soarta teoriei literare, in: Jurnalul literar, II, 9-12, martie 1991. 1 D.D. Roșca, L'influence de Hegel sur Taine thăoricien de la connaissance et de l'art (Paris, 1928), tr
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
și individualism din științele sociale. Întrebarea cheie este dacă au valoare intrinsecă lucrurile considerate în mod individual sau/și lucrurile luate împreună, ca specii de organisme, animale și plante, viața sălbatică în întregime, biosfera sau planeta ca întreg. Potrivit ipotezei Gaia întreaga planetă este considerată asemenea unei ființe vii. În cele din urmă, dacă toate lucrurile din lume au valoare, atunci ele cad în sfera moralității, susțin eticienii mediului 63. Dar cum le vom lua în considerare? Este viața unei muște
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
asemenea încercări de recuperare a unor proiecte care, deși sunt prezentate ca aplicații practice ale ideii holiste, se dovedesc a fi construcții de tip politic. O expresie maximală a interpretării holiste a ecosistemului planetar poate fi considerată așa-numita ipoteză Gaia, susținută de mai mulți ecologiști radicali în ultimele decenii. Edward Abbey susține așa-numitul naturalism Gaia, după care ființa umană nu este apogeul Creației și nu este sigura ființă cu valoare intrinsecă. Abbey propune o critică radicală a antropocentrismului și
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
holiste, se dovedesc a fi construcții de tip politic. O expresie maximală a interpretării holiste a ecosistemului planetar poate fi considerată așa-numita ipoteză Gaia, susținută de mai mulți ecologiști radicali în ultimele decenii. Edward Abbey susține așa-numitul naturalism Gaia, după care ființa umană nu este apogeul Creației și nu este sigura ființă cu valoare intrinsecă. Abbey propune o critică radicală a antropocentrismului și înlocuirea lui cu ecocentrismului radical. Margolis, Lovelock și Clark au dezvoltat diverse aspecte ale ipotezei. După
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
care ființa umană nu este apogeul Creației și nu este sigura ființă cu valoare intrinsecă. Abbey propune o critică radicală a antropocentrismului și înlocuirea lui cu ecocentrismului radical. Margolis, Lovelock și Clark au dezvoltat diverse aspecte ale ipotezei. După Lovelock, Gaia este un sistem în care noi suntem părți 113. După Clark, evoluția este orientată de o cauză finală de tip aristotelic, spre o stare de stabilitate și echilibru 114. Ipoteza este dezvoltată științific prin luarea în considerarea unor fenomene globale
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
părți 113. După Clark, evoluția este orientată de o cauză finală de tip aristotelic, spre o stare de stabilitate și echilibru 114. Ipoteza este dezvoltată științific prin luarea în considerarea unor fenomene globale la nivelul biosferei. Din perspectivă etică, ipoteza Gaia presupune extinderea domeniului moralității prin includerea ecosistemului planetar însuși. Alte accente vizează refacerea unității dintre părți prin sesizarea relațiilor dintre diversele părți ale biosferei în sensul recunoașterii unei interdependențe globale, în care toate se leagă de toate, ceea ce duce și
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
political theory, Routledge, Londra, 1999. Cavalieri, Paula, The Animal Question. Why Nonhuman Animals Deserve Human Rights, Oxford University Press, Oxford, New York, 2001. Clark, Colin, Mathematical Bioeconomics: The Optimal Management of Renewable Resources, John Wiley and Sons, New York, 1976. Clark, R., "Gaia and the forms of life", în Elliot și Gare (eds.), Envinronmental Philosophy, Open University, Milton Keynes, 1983. Clark, Stephen R. L., "Enlarging the Community: Companion Animals", în Brenda Almond (ed.), Introducing Applied Ethics, Blackwell, Oxford, 1995, pp. 318-330. Clark, Stephen
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
eds.), The River of the Mother of God and Other Essays by Aldo Leopold, University of Wisconsin Press, Madison, 1991, pp. 287-289. Liddick, Donald R., Eco - terrorism. Radical Environmental and Animal Liberaion Movements, Westpoint, Connecticut, Londra, 2006. Lovelock, James E., Gaia: A New Look at the Earth, Oxford University Press, Oxford, 1974. Lyons, David, 1979, Rights, cap. "Human Rights and the General Welfare", Wadsworth Publishing Co., Belmont, California, 1979. MacIntyre, Alasdair, 1997, "The Nature of the Virtues", în Virtue Ethics, Roger
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
entități collective și o discuție asupra problemelor generate, vezi Robin Attfield, "Collective Responsability", în Analysis, 32, 1971. 47 Robin Attfield, A Theory of Value and Obligation, Croom Helm, Londra, New York, Sydney, 1987, p. 20. 48 Ibidem, p. 21. 49 Ipoteza Gaia a fost formulată de James E. Lovelock, Gaia: A New Look at the Earth, Oxford University Press, Oxford, 1974. Vezi și Kenneth Goodpaster, "On Being Morally Considerable", în Journal of Philosophy, vol. 75, nr. 6, 1978, p. 323. 50 Robin
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
vezi Robin Attfield, "Collective Responsability", în Analysis, 32, 1971. 47 Robin Attfield, A Theory of Value and Obligation, Croom Helm, Londra, New York, Sydney, 1987, p. 20. 48 Ibidem, p. 21. 49 Ipoteza Gaia a fost formulată de James E. Lovelock, Gaia: A New Look at the Earth, Oxford University Press, Oxford, 1974. Vezi și Kenneth Goodpaster, "On Being Morally Considerable", în Journal of Philosophy, vol. 75, nr. 6, 1978, p. 323. 50 Robin Attfield, "Value in the Wilderness", în Metaphilosophy, 15
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
21st Century, University of Notre Dame Press, Indiana, 1979, pp. 21-35). 112 Sunt binecunoscute criticile pe care le-a generat proiectul politic platonician în filosofia politică și nu este loc aici pentru o asemenea discuție. 113 Vezi James E. Lovelock, Gaia: A New Look at the Earth, Oxford University Press, Oxford, 1974. 114 Vezi R. Clark, "Gaia and the forms of life", în Elliot și Gare (eds.), Envinronmental Philosophy, Open University, Milton Keynes, 1983. 115 Edgar Morin, L'an I de
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
care le-a generat proiectul politic platonician în filosofia politică și nu este loc aici pentru o asemenea discuție. 113 Vezi James E. Lovelock, Gaia: A New Look at the Earth, Oxford University Press, Oxford, 1974. 114 Vezi R. Clark, "Gaia and the forms of life", în Elliot și Gare (eds.), Envinronmental Philosophy, Open University, Milton Keynes, 1983. 115 Edgar Morin, L'an I de l'ére écologique: la Terre dépend de l'homme qui dépend de la Terre. Et dialogue avec
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
miște buzele, ca și cum ea ar vorbi, îi anunță soarta cumplită de a deveni ucigașul tatălui său și soțul mamei sale (I, p. 31). În acest context, cuvintele inițiale ale corului privitoare la uniunea primordială dintre Uranos și mama lui, zeița Gaia, capătă o semnificație nouă, iar concluzia corifeului se răsfrânge asupra lui Oedip : Prieteni, suntem cu toții rezultatul unui incest (I, p. 8). Confruntat cu profeția monstruoasă, eroul e cuprins de stupefacție și revoltă : Încerc să înțeleg de ce mi s-a pregătit
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]