12,418 matches
-
expoziție retrospectivă de la Sala Dalles, din 1965, urmată fiind de o serie lungă de expoziții în țară, articole, albume, apoi participarea României cu opera sa la Bienala de la Veneția (1967), urmată de un întreg program expozițional realizat la muzee și galerii din Europa și S.U.A. În 1973, la Craiova, orașul natal al artistului, în urma unei importante donații făcute de Maria Țuculescu, autoritățile, surprinse și ele de efectele benefice ale manipulării, au decis înființarea unei case memoriale care să cuprindă donația, achizițiile
Ion Țuculescu - un caz de manipulare by Catalin Davi () [Corola-journal/Journalistic/12839_a_14164]
-
noi, s-a dovedit mai puțin inspirat în manifestările internaționale. Deși opera lui Țuculescu ar fi meritat un destin cu mult mai fericit în arta modernă universală, fiind promovată doar pe canalele oficiale, chiar dacă a fost expusă în muzee și galerii importante, nu s-a bucurat de același tip de receptare ca cea de care ar fi beneficiat dacă ar fi urmat drumul, ce-i drept, mai dificil, al promovării pe criterii strict culturale, fără interferența politicului. Nu trebuie ignorat nici
Ion Țuculescu - un caz de manipulare by Catalin Davi () [Corola-journal/Journalistic/12839_a_14164]
-
Pavel Șușară În amplul spațiu al galeriei Coloniei de pictură din Baia Mare, acolo unde au fost expuse, pînă prin anii treizeci ai secolului trecut, lucrările celor mai importanți artiști băimăreni, unii dintre ei de anvergură europeană, s-a deschis, în ziua de 13 noiembrie, expoziția care finalizeză
Salonul internațional de gravură mică by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12267_a_13592]
-
simplă tematică pentru colecționari, apoi din ce în ce mai puternic și mai coerent, motivul peisagistic legat de geografia Balcicului s-a impus ca un reper cultural inconfundabil și, mai mult decît atît, ca o atitudine existențială spectaculoasă, echilibrată și senină. În anul 2002, Galeria Luchian 12 organizează prima expoziție care sistematizează această tematică, și anume Tonitza la Balcic, expoziție care a reunit, pentru prima oară într-o acțiune publică, un număr de cincizeci și cinci de lucrări de grafică, desene în tuș pe hîrtie
Între istorie șli proiect by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12291_a_13616]
-
Mihaela Dragomir, încearcă resuscitarea interesului artistic pentru Balcic și organizează mici simpozioane de creație la care invită mai mulți artiști contemporani, acțiune care se finalizează cu expoziția din septembrie 2004, organizată la Cercul Militar Central din București. În noiembrie 2004, Galeria Luchian 12, împreună cu Galeria Lima de la Timișoara, organizează, în spațiile celei din urmă, o expoziție de pictură interbelică avînd ca tematică Balcicul. La capătul acestui succint inventar, o întrebare se impune în mod legitim: la urma urmei, ce este Balcicul
Între istorie șli proiect by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12291_a_13616]
-
interesului artistic pentru Balcic și organizează mici simpozioane de creație la care invită mai mulți artiști contemporani, acțiune care se finalizează cu expoziția din septembrie 2004, organizată la Cercul Militar Central din București. În noiembrie 2004, Galeria Luchian 12, împreună cu Galeria Lima de la Timișoara, organizează, în spațiile celei din urmă, o expoziție de pictură interbelică avînd ca tematică Balcicul. La capătul acestui succint inventar, o întrebare se impune în mod legitim: la urma urmei, ce este Balcicul? Textul care urmează este
Între istorie șli proiect by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12291_a_13616]
-
a murit apoi în circumstanțe suspecte). Cînd "forurile" păcălite și-au dat seama cît de dinamitard e albumul, el era deja tipărit și mult lăudat în străinătate. Opt ani mai tîrziu, tot la Meridiane, se publică America Latină: Sugestii pentru o Galerie Sentimentală, conținînd texte extrem de curajoase despre esența malignă a dictaturilor. Sub pretextul totalitarismelor sud-americane, Iordan se referă la dictatura ceaușistă intrată în cea mai oribilă fază a ei. Cine mai vrea să știe azi ce însemna să publici - în 1984
O minune de om: Iordan Chimet by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/12310_a_13635]
-
chiar dacă impactul ei nu este chiar atît de vizibil. În ciuda faptului că există și aici actori specializați, fie prin profesie, fie printr-o practică îndelungată, lucrurile întîrzie, totuși, să se așeze pe un traseu de evoluție normală. Sînt exemple de galerii care funcționează extrem de dinamic și de eficient ca mesaj cultural, cîteva dintre ele fiind înființate de către oameni foarte tineri, apoi sînt galeriile unor profesioniști cu multă experiență, cum este Alexandru Ghilduș sau Maria Magdalena Crișan și, edident, că nu trebuie
Iarăși despre piața de artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12457_a_13782]
-
o practică îndelungată, lucrurile întîrzie, totuși, să se așeze pe un traseu de evoluție normală. Sînt exemple de galerii care funcționează extrem de dinamic și de eficient ca mesaj cultural, cîteva dintre ele fiind înființate de către oameni foarte tineri, apoi sînt galeriile unor profesioniști cu multă experiență, cum este Alexandru Ghilduș sau Maria Magdalena Crișan și, edident, că nu trebuie uitate magazinele de artă cum este Galeria Dorobanți, sau cele administrate de Ștefan Grinberg, Radu Nicolae, Adrian Boeriu etc., etc. Deși aceste
Iarăși despre piața de artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12457_a_13782]
-
eficient ca mesaj cultural, cîteva dintre ele fiind înființate de către oameni foarte tineri, apoi sînt galeriile unor profesioniști cu multă experiență, cum este Alexandru Ghilduș sau Maria Magdalena Crișan și, edident, că nu trebuie uitate magazinele de artă cum este Galeria Dorobanți, sau cele administrate de Ștefan Grinberg, Radu Nicolae, Adrian Boeriu etc., etc. Deși aceste forme ale pieței de artă, ca și altele pe care nu le mai amintesc acum, sînt prezențe de bună calitate, ele nu au reușit să
Iarăși despre piața de artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12457_a_13782]
-
se fac cu bani, cu materiale, cu forțe de muncă. Există o investiție privată imensă în România care nu este consemnată nicăieri și care se răsfrînge implicit și asupra zonei simbolice, asupra fenomenului artistic. Toată această avalanșă de expoziții, de galerii, de consignații și de magazine de artă, deschise, de exemplu, în zona Lipscani, Blănari, Covaci, Buzești, trăiește dintr-o relație directă cu cumpărătorul. În România se construiesc, săptămînal, sute - dacă nu mii - de hectare de pereți care trebuie mobilați cu
Iarăși despre piața de artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12457_a_13782]
-
a erodat. În ciuda acestei realități, artistul român nu este tocmai un retardat. Toți artiștii și-ai găsit formule de supraviețuire și au relații directe cu o clientelă fidelă și, adesea, chiar permanentă. Ei își rezolvă, astfel, problemele materiale, dar evitarea galeriilor și vînzarea din atelier nu creează, din păcate, cotă, și nu așază rațional prețurile pe piață, cu alte cuvinte nu aduce beneficii fenomenului în ansamblu și pe termen lung. Artiștii tineri mai profită și de diverse programe de finanțare europenă
Iarăși despre piața de artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12457_a_13782]
-
fără limite. Este exact ceea ce artistul sintetizează în finalul ideologiei artei: ,, Arhitectură- spațiu plastică - dimensiune imagine - suprafață - linie - culoare reprezintă în formă sentimentele vieții spirituale" (Op. cit. , pag. 95) n P.S. Pe data de 07 - 10 - 2004, s-a deschis, la Galeria Luchian 12, prima expoziție Hans Mattis Teutsch organizată în România, cu lucrări din perioada1940-1960. Textul de mai sus, din care au mai fost publicate fragmente în România literară, reprezintă, la rîndul lui, prima incercare de sistematizare a ultimilor douăzeci de
Ultimul Mattis Teutsch by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12435_a_13760]
-
spusa lui Leonardo). Extraordinar de ciudate sînt portretele realizate de artiști la vîrste diferite: abia aici îți dai seama cît de străini ne sîntem nouă înșine, ce șir de măști de nerecunoscut se înlănțuie în fiecare eu. Nu poți străbate galeria de autoportrete fără să faci diverse descoperiri, fără să tresari găsind cîte un nume neașteptat. Sînt, de pildă, cîțiva fotografi celebri în această antologie, între care și Nadar, care are, la 1865, o suită de 12 autoportrete din diverse unghiuri
500 de autoportrete by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/12497_a_13822]
-
cu pămînt". Păpușile Aglajei (știute și din romanele anterioare și din filmul documentar realizat de Ludwig Metzger) devin suprafețele de proiecție ale unor visuri, nostalgii, traume, sunt victime ale sadismelor sau gingășiilor, investite fiind cu atributele unor ființe vii... în galeria de portrete de familie apar mătușile, unchii dar și bunica, cea care îi gătește Celui de Sus orez cu lapte, migdale și frișcă, din care acela mănîncă mai multe zile la rînd fiindcă era "flămînd de tristețe". Episodul conține "in
Marea dereticată, șosetele închiriate și Doamna Untură by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12502_a_13827]
-
de nostalgiile ceaușiste și resentimentul față de învârtiții tranziției. Strada Salcâmilor apare astfel ca o rețea de fire invizibile trase din ghemul mentalului colectiv în toate direcțiile, sub steaua eternă a invidiei omenești și a ranchiunei românești. Dar a înlocui o galerie de personaje cu un stup forfotitor de zvonistică și cazuistică de mahala nu este un lucru atât de simplu pe cât pare. Scăpând de obligația portretisticii și a psihologiei, sub pretextul unei definiții supra-individuale, Dan Lungu calcă pe terenul și mai
Romanul peltea by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11432_a_12757]
-
artă Adrian Guță a coordonat secțiunea Spațiul interactiv, secțiunea Spațiul decorativ și ambiental a fost condusă de Daniela Grușevschi și de Gheorghe Gogescu, iar pictorul Viorel Grimalschi s-a îngrijit de secțiunea Spațiul sacru. Timp de mai multe zile, toate galeriile din București ale Uniunii Artiștilor Plastici, cărora li s-au adăugat sala Dalles, Galeriile Municipiului și Muzeul Literaturii Române, au găzduit Salonul municipal care, cel puțin în principiu, inaugura o nouă vîrstă a instituției și o nouă etapă în relația
Renașterea Salonului de Artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11485_a_12810]
-
fost condusă de Daniela Grușevschi și de Gheorghe Gogescu, iar pictorul Viorel Grimalschi s-a îngrijit de secțiunea Spațiul sacru. Timp de mai multe zile, toate galeriile din București ale Uniunii Artiștilor Plastici, cărora li s-au adăugat sala Dalles, Galeriile Municipiului și Muzeul Literaturii Române, au găzduit Salonul municipal care, cel puțin în principiu, inaugura o nouă vîrstă a instituției și o nouă etapă în relația artiștilor cu spațiul public.. Așadar, în locul unei singure săli, ticsită de pictură și de
Renașterea Salonului de Artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11485_a_12810]
-
nume din suita de 34 personaje, prezumtivi glosatori ai poemei, în care se disimulează, în șagă, autorul. Numele ne spun ceea ce sunt ele ca nivel de cultură și de înțelegere. Opera îi provoacă să se spună pe sine. întreagă această galerie de comentatori aparține mai mult de ficțiune decât de maniera științifică de a adnota un text. Fiecare ,vorbește" în stilul lui. înaintea oricărui fel de critică a operei literare, Budai-Deleanu i-a intuit toate direcțiile posibile: filologică, istorică, genetică, estetică
Adnotările "Țiganiadei" by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/11543_a_12868]
-
Pavel Șușară Expoziția pictorului Dumitru Ivan de la București, Galeria Artis, și Cluj, Muzeul de Artă, și expoziția Nudul, Galeria Lima, proprietate a soților Dana și Viorel Bucuraș, din Timișoara, deși, la prima vedere, sînt foarte diferite, au, în esență, ceva în comun. Mai întîi, ambele sînt expoziții de recuperare
Despre percepția feminității by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11548_a_12873]
-
Pavel Șușară Expoziția pictorului Dumitru Ivan de la București, Galeria Artis, și Cluj, Muzeul de Artă, și expoziția Nudul, Galeria Lima, proprietate a soților Dana și Viorel Bucuraș, din Timișoara, deși, la prima vedere, sînt foarte diferite, au, în esență, ceva în comun. Mai întîi, ambele sînt expoziții de recuperare, prima - a unui artist ieșit de peste douăzeci de ani din
Despre percepția feminității by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11548_a_12873]
-
înșiși ca formulă stilistică, adică de la Eva Cerbu la Teodor Pelmuș și de la Ervant Nicogosian la Sorin Dumitrescu, mobilizați cu toții, într-un mod exemplar, de fragila și timida luptătoare pe frontul eticii artistice care este Paula Ribariu, au deschis la Galeria Galateca o expoziție de protest față de suficiența, semidoctismul agresiv și autismul profund al autointitulatului ,,Muzeu Național de Artă Contemporană". Pictori și sculptori, printre care Marin Gherasim, Alexandru Chira, poetul Constantin Abăluță în ipostază de grafician, Zoe Pop, Rodica Marinescu, Ștefan
Expoziție-protest - Dreptul de veto by Daniela Chirion () [Corola-journal/Journalistic/11569_a_12894]
-
eretică și suferindă, care trebuie iubită și certată cu aceeași ardoare, Jiquidi este mai mult decît un simplu umorist. Asta dacă nu cumva chiar umorul poate fi înțeles ca un act de clemență și devoțiune. Ioan Mattis În curînd, la Galeria Luchian 12, se va deschide expoziția de pictură și grafică Ioan Mattis, fiul lui Hans Mattis -Teutsch, căruia, de altfel, îi și urmează pe simezele galeriei. Născut în 1913, Ioan Mattis vine în imediata noastră contemporaneitate (el moare la Brașov
Rememorări by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11593_a_12918]
-
fi înțeles ca un act de clemență și devoțiune. Ioan Mattis În curînd, la Galeria Luchian 12, se va deschide expoziția de pictură și grafică Ioan Mattis, fiul lui Hans Mattis -Teutsch, căruia, de altfel, îi și urmează pe simezele galeriei. Născut în 1913, Ioan Mattis vine în imediata noastră contemporaneitate (el moare la Brașov în 1988) cu întreaga problematică artistică și cu reflexele estetice ale pictorului interbelic. Făcînd parte din aceeași generație cu }uculescu, Baba, Ciucurencu, }ipoia etc., adică generația
Rememorări by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11593_a_12918]
-
și nu pe unul formal, fiind distilate și re-întocmite organizări frecvențiale, raporturi de durate, intensități, moduri de atac, direcționări de obiecte și evenimente sonore, adaosuri de bruioane ideatice, în același timp însă nefiind întemeiate noi perspective arhitectonice capabile să susțină galeriile și abatajele ivite din succesivele și obsedantele excavări ale materiei muzicale. Muzica spectrală (sau acustică), a armonicelor naturale - prin relevarea și revelarea intimității sunetului, a microcosmosului acestuia, în fața căreia compozitorul nu poate decît să observe și, eventual, în cazurile cele
"Potrivirea formei înțelegerii cearcă" by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11682_a_13007]