429 matches
-
stâncoase. Crestele ierboase și brânele de pe versanții abrupti și însoriți sunt aproape în întregime acoperite de asociații de graminee, caracteristice pe soluri scheletice. Aceste specii sunt făcieșul, păiușul și feruța. Dintre speciile însoțitoare amintim: limba (plantă), ura (plantă), lâna caprelor, garofița - endemisme ale Carpaților Meridionali. Se mai întâlnesc: cinci degete, spârceta - endemism carpatic, unghia păsării, gențiana, ghintura, cimbrișorul - endemism carpatic, vârtejul pământului, campanula, ochiul boului. Fauna este reprezentată de mistreț, iepure, lup, vulpe, urs, cerb, râs, căprioară, veveriță. Dintre păsări apar
Munții Bucegi () [Corola-website/Science/298434_a_299763]
-
predominând în lunile mai și iunie. În zona Piatra Craiului se găsește o vegetație bogată în specii datorită preponderenței aproape absolute a calcarelor. Aici se găsesc specii unice în lume de floră și faună, unele dintre ele, așa cum ar fi Garofița Pietrei Craiului ("Dianthus callizonus"), fiind faimoase. Alte specii protejate sunt floarea de colț ("Leontopodium alpinum") și ghințura galbenă ("Gentiana lutea"). Printre speciile de animale amintim capra neagră ("Rupicapra rupicapra"), declarată monument al naturii, căpriorul, mistrețul, ursul carpatin, râsul, vulpea, lupul
Munții Piatra Craiului () [Corola-website/Science/303030_a_304359]
-
turcesc ("Corylus colurna"), vișin turcesc ("Prunus mahaleb"), mojdrean ("Fraxinus ornus"), cărpinița ("Carpinus orientalis"), merișor ("Vaccinium vitis-idaea"), afin ("Vaccinium myrtillus L."), cornișor ("Ruscus hypoglossum"), scumpie ("Cotinus coggygria"). La nivelul ierburilor vegetează mai multe rarități floristice (de pajiște și stâncărie); printre care: garofița pitica ("Dianthus nardiformis"), tămâioara ("Violă joói"), lăcrămioara ("Convallaria majalis"), brândușa galbenă ("Crocus flavus"), stânjenel de munte ("Iris graminea") sau săbiuța ("Gladiolus imbricatus"). Fauna este reprezentată de o gamă diversă de specii; dintre care unele protejate la nivel european sau aflate
Coronini - Bedina () [Corola-website/Science/325817_a_327146]
-
lerchenfeldianum"), brândușele ("Crocus banaticus"), căpșuniță ("Cephalanthera damasonium", "Cephalanthera rubra"), orhidee (cu specii de: "Chamorchis alpina, Coeloglossum viride, Dactylorhiza cordigera, Dactylorhiza incarnata, Dactylorhiza sambucina, Gymnadenia conopsea, Platanthera chlorantha"), Mâna Maicii Domnului ("Dactylorhiza maculata"), buzișor ("Corallorhiza trifida"), gălbinel de munte ("Doronicum carpaticum"), garofiță de munte ("Dianthus tenuifolius"), garoafă ("Dianthus spiculifolius"), iederă albă ("Daphne blagayana"), ochiul-șarpelui ("Eritrichium nanum ssp. jankae"), mixandre sălbatice ("Erysimum witmannii"), mlăștiniță ("Epipactis helleborine, Epipactis palustris"), ghințură ("Gentiana tenella, Gentiana punctata"), ghiocei ("Galanthus nivalis"), talpa-ursului ("Heracleum palmatum"), mirodea ("Hesperis nivea"), nopticoasă
Ciucaș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331462_a_332791]
-
turiță ("Agrimonia pilosa") și ochii-șoricelului ("Saxifraga hirculus"). Acestea vegetează alături de alte rarități floristice; printre care: roua cerului ("Drosera angelica"), ferigă de apă ("Nephrodium thelypteris"), dumbrăviță de baltă ("Epipactis palustris"), bumbăcăriță ("Eriphorum vaginatum"), „Scara Domnului” ("Polemonium caeruleum"), ochii-broaștei ("Primula farinosa"), o garofiță (din specia "Dianthus superbus") cunoscută sub denumirea populară de "barba ungurului", ferigă de mlaștină ("Dryopteris cristata"), darie ("Pedicularis sceptrum-carolinum"), cinci-degete ("Potentilla reptans"), vorniceriu pitic ("Euonymus nana"), cununiță ("Spiraea ulmifolia") sau trifoi de baltă ("Menyanthes trifoliata"). În vecinătatea sitului se află
Bazinul Ciucului de Jos () [Corola-website/Science/331439_a_332768]
-
Salix pentandra"), anin alb ("Alnus incana"), mesteacăn pufos ("Betula pubescens"), mesteacăn pitic ("Betula humilis"), afin ("Vaccinium myrtillus"), răchițeauă ("Vaccinium oxycoccos"), coacăză ("Bruckenthalia spiculifolia"), trestioară ("Calamagrostis canescens"), Mâna Maicii Domnului ("Dactylorhiza maculata"), diadema munților ("Trientalis europaea"), bulbuc de munte ("Trollius europaeus"), garofiță ("Dianthus superbus"), taulă ("Spiraea salicifolia"), roua cerului ("Drosera rotundifolia"), crețușcă ("Filipendula ulmaria"), pufuliță ("Epilobium hirsutum"), bumbăcăriță ("Eriophorum vaginatum"), răcitoaică ("Epilobium roseum"), cornișor ("Lycopodium annotinum"), pedicuță ("Lycopodium clavatum"), mentă ("Mentha longifolia"), trifoi de baltă ("Menyanthes trifoliata"), șapte-degete ("Potentilla palustris"), taulă ("Spiraea
Tinovul Apa Lină - Honcsok () [Corola-website/Science/335102_a_336431]
-
endemice sau aflate pe lista roșie); printre care: coada șoricelului ("Achillea oxyloba ssp. schurii"), ceapă de munte ("Allium victorialis"), angelică ("Angelica archangelica"), limba cucului ("Botrychium matricariifolium"), clopoței ("Campanula patula ssp. abietina"), ferigă de piatră ("Cystopteris sudetica"), iederă albă ("Daphne blagayana"), garofiță albă de stânci ("Dianthus spiculifolius"), "Gagea fistulosa" o specie floristică din familia Liliaceae, "Gymnadenia conopsea" o specie de orhidee cunoscută sub denumirea populară de "Mâna Maici Domnului", crucea voinicului ("Hepatica transsilvanica"), floare de colț ("Leontopodium alpinum Cass"), crinișor de stâncă
Postăvarul (sit SCI) () [Corola-website/Science/332983_a_334312]
-
în tranziție, pajiști alpine, pășuni, terenuri arabile și livezi. Aceasta este încadrată în bioregiunea geografică continentală și alpină a Carpaților Occidentali și are o importanță deosebită în protejarea unor specii de floră spontană arcto-alpină (argințică, foaie-grasă), submediteraneenă (săpunăriță) și carpato-balcanică (garofiță sălbatică) precum și a unor elemente xerofite, mezoxerofitice și termofile. Aria protejată adăpostește și conservă o gamă diversă de faună sălbatică rară. Situl acoperă în întregime Munții Trascăului și porțiunea sudică a Muntelui Mare ce cuprinde „Șesul Craiului” situat pe un
Trascău () [Corola-website/Science/334750_a_336079]
-
specii de reptile (țestoase, șopârle, șerpi) și de broaște. Vegetația este constituită din elemente floristice cu specii de plante (meridional-continentale și xero-mezofile) rare, printre care: centaurea ("Centaurea jankae" - aflată pe Lista roșie a IUCN și "Centaurea tenuiflora"), sânziană ("Galium humifusum"), garofiță ("Dianthus pseudarmeria"), coșaci ("Astragalus vesicarius"), valentiță ("Tanacetum millefolium") sau măselariță ("Hyoscyamus niger") În vecinătatea rezervației naturale se află mai multe obiective de interes turistic (lăcașuri de cult, monumente istorice, situri arheologice, arii protejate, zone naturale), astfel:
Capul Doloșman () [Corola-website/Science/329776_a_331105]
-
zonă a țării. Flori și ierburi din speciile: bujor de munte ("Rhododendron myrtifolium"), floarea-de-colț ("Leontopodium alpinum Cass."), ghințura galbenă ("Gentiana lutea"), talpa ursului ("Heracleum palmatum"), angelică ("Angelica archangelica"), albăstreaua de munte ("Centaurea pinnatifida"), clopoțel de munte ("Campanula patula ssp. abietina"), garofiță (din speciile: "Dianthus glacialis ssp. gelidus, Dianthus tenuifolius, Dianthus henteri"), șofran ("Crocus banaticus"), orhidee (cu specii de: "Pseudorchis albida, Pseudorchis frivaldii, Dactylorhiza cordigera"), pufuliță ("Epilobium alsinifolium"), sisinel de munte ("Pulsatilla alba"), crin de pădure ("Lilium carniolicum ssp. jankae"), credei de
Parcul Național Retezat () [Corola-website/Science/308756_a_310085]
-
o poiana, aproape de liziera pădurii de unde Craiul își ridică falnic crestele, prezentând extraordinare priveliști spre Munții Iezer-Papusa. Traseul este lejer, marcat de un triunghi roșu, si se poate face în circa 40 - 45 de minute. Se mai recomandă și Cabană Garofița Pietrei Craiului, aflată la poalele muntelui cu același nume. Traseul, ușor abordabil, este parcurs în circa 45 - 50 de minute.
Sătic, Argeș () [Corola-website/Science/300642_a_301971]
-
glutinosa"), corn ("Cornus mas"), alun ("Corylus avellana"), mur ("Rubus fruticosus L."), zmeur ("Robus idaeus") sau afin ("Vaccinum myrtillus L."). La nivelul ierburilor vegetează mai multe specii floristice, printre care: clopoțel de munte ("Campanula carpatica"), darie ("Pedicularis comosa"), albăstriță ("Centaurea kotschyana"), garofiță de munte ("Dianthus tenuifolius"), poroinic ("Orchis militaris"), angelică ("Angelica archangelica"), crucea voinicului ("Hepatica transsilvanica"), gălbinele ("Lysimachia punctata"), mlăștiniță ("Epipactis palustris"), năpraznică ("Geranium robertianum"), rușuliță ("Hieradum aurantiacum"), fierea pământului ("Marchantia polymorpha"), colțișor ("Dentaria bulbifera"), talpa ursului ("Heracleum palmatum"), piciorul cocoșului ("Ranunculus
Ineu - Lala () [Corola-website/Science/311375_a_312704]
-
Crambe tataria"), stânjenelul sălbatic de stepă ("Iris aphylla ssp. hungarica"), pelin ("Artemisia santonicum"), lobodă sălbatică ("Atriplex tatarica"), cârcel ("Ephedra distachya"), orzul țiganului ("Hordeum hystrix"), limba șarpelui ("Lepidium latifolium"), sică ("Limonium gmelinii"), gărdurăriță ("Nitraria schoberi"), păpădie ("Taraxacum bessarabicum"), albăstrică ("Aster tripolium"), garofiță ("Dianthus guttatus"), limba mielului ("Halimione verrucifera"), stânjenelul de baltă ("Iris sintenisii ssp. brandzae", specie endemică pentru acest areal), păducherniță ("Lepidium ruderale"), ghizdei ("Lotus angustissimus"), colilie ("Obione verrucifera"), iarbă de sărătură ("Puccinellia distans ssp. limosa"); precum și comunități vest-pontice cu "Camphorosma annua
Vulcanii Noroioși de la Pâclele Mari () [Corola-website/Science/324277_a_325606]
-
excelsior"), jneapăn ("Pinus mugo"), ienupăr ("Juniperus communis"), păducel ("Crataegus monogyna"), șoc negru ("Sambucus nigra"), alun ("Corylus avellana"), zmeur ("Robus idaeus"), măceș ("Roșa canina") sau afin ("Vaccinum myrtillus L."). La nivelul ierburilor vegetează rarități floristice cu specii de drețe ("Lysimachia nemorum"), garofița ("Dianthus carthusianorum"), galbinele ("Lysimachia punctata"), limba cucului ("Botrichium lunaria"), crin de pădure ("Lilium martagon"), siminic ("Antennaria dioica"), plămânărica ("Pulmonaria officinalis"), luceafăr ("Scorzonera roșea"), brândușa de toamnă ("Colchicum autumnale"), ciuboțica cucului ("Primula vernis"), coada șoricelului ("Achillea millefolium"), țintaura ("Centaurium umbellatum") sau
Creasta Cocoșului () [Corola-website/Science/303376_a_304705]
-
ornus"), frasin ("Fraxinus excelsior, Fraxinus coriariaefolia"), alun ("Corylus avellana"), păducel ("Crataegus monogyna"), lemn câinesc ("Ligustrum vulgare"), sâmbovină ("Celtis glabrata"); La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe elemente floristice rare sau endemice; printre care: clopoțel dobrogean ("Campanula romanica"), capul-șarpelui ("Echium russicum"), garofiță pitică ("Dianthus nardiformis"), merineană ("Moehringia jankae"), ouăle popii ("Himantoglossum caprinum"), turiță ("Agrimonia pilosa"), coada șoricelului ("Achillea leptophylla, Achillea ochroleuca"), hajmă păsărească ("Allium flavum ssp. tauricum"), curcubeu ("Lychnis coronaria"), gâscariță ("Arabis turrita"), ai sălbatic ("Allium moschatum"), ferigă mediteraneană ("Asplenium adiantum-nigrum"), ruginiță
Parcul Național Munții Măcinului () [Corola-website/Science/313456_a_314785]
-
moschatum"), ferigă mediteraneană ("Asplenium adiantum-nigrum"), ruginiță ("Asplenium septentrionale"), coșaci pontici ("Astragalus ponticus"), mărar de stepă ("Cachrys alpina"), scai ("Centaurea gracilenta"), centaurea ("Centaurea jankae, Centaurea pontica" și "Centaurea tenuiflora"), volbură ("Convolvulus lineatus"), coroniște ("Coronilla scorpioides"), brândușă ("Crocus chrysanthus"), șofran-vărgat ("Crocus variegatus"), garofiță ("Dianthus guttatus"), zambilă de câmp ("Scutellaria orientalis"), mlăștiniță ("Epipactis helleborine"), alior dobrogean ("Euphorbia dobrogensis"), alior ("Euphorbia cadrilateri var. transitoria"), laptele cucului ("Euphorbia myrsinites"), scânteioara ("Gagea saxatilis"), scânteiuța de stâncă ("Gagea szovitsii"), ghiocel ("Galanthus elwesii, Galanthus plicatus"), vanilia sălbatică ("Heliotropium supinum
Parcul Național Munții Măcinului () [Corola-website/Science/313456_a_314785]
-
Trollius europaeus"), crucea voinicului ("Hepatica transsilvanica"), ghințură galbenă ("Gentiana lutea"), laleaua pestriță ("Fritillaria meleagris"), brioală ("Ligusticum mutellina"), talpa ursului ("Heracleum palmatum"), albăstriță ("Centaurea kotschyana"), arnică ("Arnica montana"), floare-de-perină ("Anthemis tinctoria ssp. fussii"), mirodea ("Hesperis nivea"), clopoței ("Campanula patula ssp. abietina"), garofiță de munte ("Dianthus tenuifolius"), opaițul Munților Rodnei ("Lychnis nivalis"), iarbă roșioară ("Silene acaulis"), roua cerului ("Drosera rotundifolia"), vuietoare ("Empetrum nigrum"), verzișoară de munte ("Sempervivum montanum"), sămânța-soarelui ("Silene pusilla"), foaie-grasă (cu specii de "Pinguicula vulgaris" și "Pinguicula alpina"), trifoi de baltă
Parcul Național Munții Rodnei () [Corola-website/Science/311373_a_312702]
-
din speciile "Centaurea trhracica" și "Centaurea rutifolia"), sipică ("Cephalaria uralensis"), rușcuță de primăvară ("Adonis vernalis"), usturoi sălbatic (din specia "Allium saxatile"), hajmă păsărească ("Allium flavum"), ruscuță ("Adonis flammea"), o specie de sparanghel sălbatic ("Asparagus vericillatus"), coamă de aur ("Galatella linosyris"), garofiță (din speciile "Dianthus dobrogensis" și "Dianthus leptopetalus"), frăsinel ("Dictamnus albus"), negară ("Stipa capillata"), alior ("Euphorbia nicaeensis"), stânjenel pestriț ("Iris variegata"), iasomie ("Jasminus fruticans"), colilie ("Stipa ucrainica") sau armirai sălbatic ("Carduus hamulosus"). Fauna rezervației este una caracteristică zonei de stepă și
Fântânița - Murfatlar () [Corola-website/Science/326481_a_327810]
-
sub denumirea de alun turcesc). Aria naturală protejează mai multe specii floristice rare (unele aflate pe Lista roșie a IUCN), printre care: mărarul Porților de Fier ("Cachrys ferulacea"), speci endemice de mur ("Rubus severinensis") și mierluță ("Minuartia cataractarum") sau o garofiță din specia "Dianthus banaticus".
Fața Virului () [Corola-website/Science/328964_a_330293]
-
alun ("Corylus avellana"), mur ("Rubus fruticosus L."), zmeur ("Robus idaeus") sau afin ("Vaccinum myrtillus L."). La nivelul ierburilor vegetează mai multe rarități floristice; printre care: papucul doamnei ("Cypripedium calceolus"), clopoțel de munte ("Campanula alpina"), darie ("Pedicularis comosa"), albăstrita ("Centaurea kotschyana"), garofița de munte ("Dianthus tenuifolius"), gențiana ("Gențiana clusii"), poroinic ("Orchis militaris"), angelica ("Angelica archangelica"), crucea voinicului ("Hepatică transsilvanica"), mlăștinița ("Epipactis palustris"), roua cerului ("Drosera rotundifolia"), lalea de munte ("Fritillaria montană"), talpă ursului ("Heracleum palmatum"), piciorul cocosului ("Ranunculus repens"), măzăriche ("Anthyllis montană
Munții Apuseni - Vlădeasa (sit SPA) () [Corola-website/Science/333506_a_334835]
-
sălbăticie: stânci înalte și abrupte, creste ascuțite, turnuri de piatră, vâlcele pietroase, grohotișuri, arcade etc. Conține peste 1.000 de specii de plante, animale, fluturi unele reprezentând elemente rare ca usturoiul sălbatic, acvila de stâncă, șogârțul de baltă, tisa, scorușul, garofița albă, fluturașul de stâncă. Peste apa văii Hășdate există 4 punți. Prima punte (I) (numită și "Podul Peșterilor") este amplasată nu departe de intrarea văii Hășdate în Chei, ultima punte (IV) aproape de ieșirea din Chei, în direcția de curgere a
Cheile Turzii () [Corola-website/Science/303634_a_304963]
-
bujor de munte ("Rhododendron kotschy"'), rogoz ("Carex strigosa"), păiuș ("Festuca strictă"), pipirig ("Juncus castasneus"), scradă ("Festuca drymeja"). Dintre plantele endemice pentru Carpații românești, aici vegetează specii de: bulbuc de munte ("Trollius europaeus"), brebenei ("Dentaria glandulosa"), gălbinel de munte ("Doronicum carpaticum"), garofița de munte ("Dianthus tenuifolius"), coada șoricelului ("Achillea schurii"), omag mov ("Aconitum moldavicum"), crucea-pământului ("Heracleum carpaticum"), vulturica ("Hieracium kotschyanum" și "Hieracium rotundatum"), cădelnița ("Campanula carpatica"), clopoțel ("Campanula serrata"), splina ("Chrysosplenium alpinum"), piciorul cocosului ("Ranunculus carpaticus"). În parc vegetează și două specii
Parcul Natural Munții Maramureșului () [Corola-website/Science/324814_a_326143]
-
o zonă de fânețe (acoperită cu vegetație arboricolă cu specii de mesteacăn, "Betula" din familia Betulaceae) și mlaștini oligotrofe (sărace în nutrienți). Aria naturală protejată adăpostește specii de plante rare, relicte glaciare, printre care: răchițeaua ("Vaccinum oxicocos"), o specie de garofițe ("Dianthus superbus", din familia Caryophyllales), precum și taula ("Spiraea salicifolia", o specie din familia Rosaceae).
Tinovul „Kicsi Romlásmezö” de la Plăieșii de Jos () [Corola-website/Science/325406_a_326735]
-
sau endemice pentru această zonă a Carpaților de Curbură. Specii de flori și ierburi: clopoțelul de munte ("Campanula serrata"), omag galben ("Aconitum anthora"), leurdă ("Allium ursinum"), căpșunică ("Cephalanthera rubra"), crucea voinicului ("Hepatica transsilvanica"), buzișor ("Corallorhiza trifida"), orhidee albă ("Dactylorhiza sambucina"), garofiță albă de stânci ("Dianthus spiculifolius"), mlăștiniță ("Epipactis helleborine"), alior ("Euphorbia amygdaloides"), vinariță ("Galium odoratum"), fratele-priboiului ("Geranium sylvaticum"), orhidee (cu specii de: "Neottia nidus-avis, Dactylorhiza cordigera, Goodyera repens, Coeloglossum viride, Epipogium aphyllum, Gymnadenia conopsea, Orchis laxiflora "), coada șoricelului ("Achillea oxyloba ssp
Penteleu (sit SCI) () [Corola-website/Science/332211_a_333540]
-
spiculifolius"), mlăștiniță ("Epipactis helleborine"), alior ("Euphorbia amygdaloides"), vinariță ("Galium odoratum"), fratele-priboiului ("Geranium sylvaticum"), orhidee (cu specii de: "Neottia nidus-avis, Dactylorhiza cordigera, Goodyera repens, Coeloglossum viride, Epipogium aphyllum, Gymnadenia conopsea, Orchis laxiflora "), coada șoricelului ("Achillea oxyloba ssp. schurii"), piperul-lupului ("Asarum europaeum"), garofiță ("Dianthus carthusianorum"), roua cerului ("Drosera rotundifolia"), frag ("Fragaria vesca"), drobiță ("Genista tinctoria"), săbiuță ("Gladiolus imbricatus"), buhai ("Listera ovata"), buhăieș ("Listera cordata"), brei ("Mercurialis perennis"), lăcrimiță ("Maianthemum bifolium"), sângele voinicului ("Nigritella nigra" și "Nigritella rubra"), limba-șarpelui ("Ophioglossum vulgatum"), poroinic ("Orchis ustulata
Penteleu (sit SCI) () [Corola-website/Science/332211_a_333540]