261 matches
-
peruzele de culoarea cerului, mergând până la verde sau lăptoase ca ceața dimineților de vară. Risipite, bucăți de agate șlefuite doar în tăietură, lăsând să se vadă linii drepte și curbe de diferite nuanțe, și jadeite verzi și cenușii. Spre mijloc, gemele șlefuite rotund sau cu sute de fețe, mici cât vârful acului sau mari cât o monedă, rubine amintind de roșul vinului din cupe, smaralde verzi, heliodor rupt din soare, topaze de diferite nuanțe, safire discrete și ametiste triste. Nu lipseau
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
stângă și întinse precaut dreapta spre pietre, întorcând întrebător capul spre cei doi negustori. Cu un aer trist, amândoi aprobară balansându-și bărbile lungi și rare. Gestul voievodului era mai degrabă mângâiere decât o cercetare prin pipăit, lua pe rând gemele mai mari, le examina spre lumina ferestrei, făcându-le să arunce pe covorul de jos fascicule de raze colorate, le cântărea apoi în căușul palmei, se uita întrebător spre spătar, apoi spre Ștefan și le punea la loc, apăsându-le
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
din cap afirmativ, scoaseră din boccea o casetă mică din lemn de trandafir cu arabescuri subțiri din plăcuță de aur, ici și colo cu câte un vârf de piatră scumpă, din cele care cad la șlefuit, și începură să așeze gemele alese de domnitor exprimând în dialectul lor împestrițat cu cuvinte turcești și grecești, admirația pentru bunul gust al înălțimii sale serenissimul bei al valahilor, Constantin cel Mare. Vodă zâmbea ironic. Se gândea la ceea ce simte neica Mihai. — Îngăduie-mi, taică
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
împingându-l cu piciorul să vadă dacă mai trăiește vreunul. Un soldat în uniforma militarilor unguri trage să moară într-un colț. Lupta aproape că a încetat. Se înstăpânește o tăcere adâncă. Americanule, ia vezi ce-i cu ăla de geme. Eu merg la dom' locotenent să-i spun că aici jos am terminat. Iovuț se apleacă asupra rănitului. Îl întoarce cu fața în sus. Încremenește. Incapabil să scoată un sunet, își mușcă mereu buzele, nevenindu-i să creadă ce vede
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
tău. Când dai de vreuna, un fulger verde iluminează ecranul, un "Ahhh!" satisfăcut se aude și deodată... te simți mai bine: bara vieții tale s-a mai lungit nițel. Alteori, în hrubele unui castel părăsit, găsești mâncare și băutură, sau geme miraculoase care te însănătoșesc de diferitele ciume și holere pe care le-ai contractat. Pe lângă toate acestea, fapt neobservat în realitate, poți alege de la-nceput nivelul de viață virtuală pentru care te simți pregătit: Easy, Medium sau Hard, ceea ce te
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
nu altfel, vocea i-o puteți asculta pe site-ul ei, www.anda-louise-bogza.com. Mi-ar fi plăcut să vă scriu mai mult și mai substanțial despre Anda-Louise, dar spațiul nu-mi permite. Nu-mi pot opri însă gândul că gemele nu trebuie neapărat căutate departe de casă... * Tomáš Vrbka, Státni Opera Praha. Opera 1888-2003. Historie divadla v obrayech a datatech/A History of the Theater in Pictures and Dates. Slovart, Praha, 2004. 597 pp. VOI N-AȚI ÎNTREBAT fără zahăr
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]
-
și aurii. Prințese care se plimbă prin grădini cu mii de flori mirositoare, cu pomi ciudați, smochini și portocali pe coaja cărora se suie un gușter. Prințese în crinoline subțiri ca pânzele de păianjen, zdrențuite și prețioase, căutând prin iarbă gemă care ferește de dragoste. Prințese în fir de aur, cu părul de calcedonie și pirită, rătăcind printr-o pădure amară, luminată de nori trandafirii. Prințese oglindindu-și buzele triste în heleșteul verde ca smaraldul, în care picură o lacrimă de
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
o chicinetă cu un frigider, o măsuță și un aparat cu microunde. Deschise o altă ușă și intră într-un salonaș simplu, cu puțină mobilă o canapea cu două fotolii, o măsuță cu blat de cristal. Într-un colț, o gemă de ametist, o mică grotă violet-închis, în profunzimea căreia odihnea o Pieta de marmură albă. Pe peretele opus canapelei erau combina muzicală și nenumărate CD-uri cu muzică simfonică și de operă. A, deci aici e sala de muzică! Frumos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
piedestalul elegant și înalt, unde odihnea balerina de o gingășie și frumusețe incredibile. Parcă acea canapea albă era așezată anume acolo, pentru a putea privi acea frumusețe. Încă de atunci se întrebase de ce, de ce așa? Apoi camera cu grota, cu gema simplă, luminoasă, elegantă..., de ce așa? Și acolo era ceva ciudat. Nu știa de ce, simțea un fel de stinghereală. Crezuse că acea combină muzicală era a lui Mihai. Că el se așezase cu ceva timp în urmă să asculte CD-uri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
nu se simte câtuși de puțin obligat să-l refuze... Ia uite! A mai văzut un asemenea sardonix în templul Concordiei, prins într-un corn de aur. Adus în dar de Livia. Suspină. Oricât de încântătoare și plăcute vederii sunt gemele, avantajele avocaturii sunt totuși altele: izbânda în cariera politică! Mai ales pentru unul ca el, care este și jurisconsult, și orator. Cu Libo, se va ocupa nu numai de aspectele juridice ale cauzei, ci va găsi și căile cele mai
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
spumele lor, și nu am găsit Piatra. Apoi am preparat ape tari, ape corozive, ape arzătoare, dar rezultatul era mereu același. Am folosit coji de ouă, sulf, vitriol, arsenic, sare de amoniu, sare de sticlă, sare alkali, sare obișnuită, sare gemă, salpetru, sare de sodă, sare attincar, sare de tartru, sare alembroth; dar, credeți-mă, nu trebuie avut Încredere În ele. Trebuie evitate metalele imperfecte, pline de rugină, altfel veți fi Înșelată, cum am fost Înșelat eu. Am Încercat de toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
mult decât simpla apropiere. Fără să evadeze din camera trudei sale nocturne, aflată În faubourg St. Germain, Domnul Auguste Dupin prinde Îngrijorătoarea maimuță care a stat la originea crimelor din rue Morgue; retras În Îndepărtatul palat unde se confundă somptuos gema cu cutia muzicală, amforele cu sarcofagul, și idolul cu taurul Înaripat, prințul Zaleski rezolvă misterele Londrei; Max Carrados, not least, duce cu sine peste tot carcera portativă a orbirii. Acești detectivi statici, curioși voyageurs autour de la chambre, Îl prevestesc măcar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
suie la templu și la Dibon, pe înălțimi, ca să plîngă, Moabul se bocește: pe Nebo și pe Medeba toate capetele sunt rase, și toate bărbile sunt tăiate. 3. Pe ulițe, sunt încinși cu saci, pe acoperișuri și în piețe, totul geme, și se topesc plîngînd. 4. Hesbonul și Eleale țipă de li se aude glasul pînă la Iahaț, chiar și războinicii Moabului se bocesc cu sufletul plin de groază. 5. Îmi plînge inima pentru Moab, ai cărui fugari aleargă pînă la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
prin îndurare, și se va vedea șezînd cu credincioșie, în casa lui David, un judecător, prieten al dreptului și plin de rîvnă pentru dreptate. 6. Auzim îngîmfarea mîndrului Moab, fudulia și fala lui, trufia și lăudăroșia lui." 7. De aceea geme Moabul pentru Moab, toți gem; suspinați pe dărîmăturile Chir-Hareșetului, adînc mîhniți; 8. căci cîmpiile Hesbonului lîncezesc, stăpînii neamurilor au sfărîmat butucii viei din Sibma, care se întindeau pînă la Iaezer, și se încîlceau prin pustie: mlădițele ei se întindeau și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
tot publicul care aude. Să știți că vă urez din partea mea ca nici la moartea voastră să nu aveți pe cine să vă ție luminarea la cap, așa după cum ați făcut, vă dau pe mâna tribunalului, escrocilor... Tatăl citește și geme (născut în 1898) și își aduce aminte cum s-a chinuit cu fiecare ca orișice tată și cum s-au împrăștiat toți, s-au calificat și și-au întemeiat familii proprii. Un singur băiat i-a mai rămas din cei
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
Maturul V. observ că nici măcar vîrsta nu m-a scăpat. Îmbătrînind ne visăm sfinți și ne sorbim încet, ca pe o poțiune amară, asceza. Memoria devine păcat, autoflagelare a rațiunii: să guști îndelung regretul copilăriei pierdute sau a stării de gemă în care, prozaic ignorînd vîltoarea, ești nimic și univers totodată. Pînă la tine pătrunde plăcut ceea ce cîndva a fost durere umilitoare, parfumul amar al greșelii. Teai vindecat? Suavitate perversă. Ai dobîndit sfințenia amintirii. Fratele porc își cere veșnic tributul. Pentru că
Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
artificiu căci unor cititori le place mult sîngele. Personajul V., epuizat de groaza buletinelor de știri, se supune unei ședințe de exorcism. Dar acolo se petrece ceva straniu care transformă materia însăși. Preoților li se revelează că Justițiarul este viața gemă, că singurul mod de a scăpa de vicisitudinile lui e de a ucide pe V. Personajul care imploră milă în timp ce piatra se topește în jurul lui și preoții fug speriați. O mica mișcare a lui V. îl face pe Doctor să
Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
descoperi, e altceva. Devii complice cu rostul lumii. Și cît de fericit e primitivul? El păstrează încă atmosfera caldă a raiului murdărit de păcat. N-a ajuns să-l distileze și să-și ascută chinul. Visează încă o întoarcere la gemă. Tot atît de aproape de paradisul pierdut ca și sinucigașul în visul său. Mai ușor de mîntuit căci păcatul amorf n-a prins încă structură dar fericirea sa cunoaște lacrimi și durere. Neputîndu-și-o proiecta, n-o poate înălța la visare. O
Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
și înăuntru chiar "omul care de douăzeci și trei de ani privește în gol", despre care nu putea să-și aducă aminte cum și când ajunsese la el în cameră; plante carnivore și pietre negre de meteorit; giuvaericale țigănești cu geme care-și schimbă culoarea dacă cel ce le poartă e otrăvit; ceva ce i se spusese că ar fi chiar tablele de smarald ale lui Hermes Trismegistos; pietre ale fulgerului scoase din străfundurile pământului de fântânarul Ispir; o întreagă colecție
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
spun - Dar totul rămâne secret Duduia visează-un poet, Bizar, singuratec, nebun. Note de toamnă În toamna violetă, compozitori celebri Au aranjat un vast concert... Pe galbene alei, poeții triști declamă lungi poeme - E-o toamnă, ca întotdeauna, când totul geme, Frumos, și inert. Pe străzi elegante, ca o părere, Femeia modernă a trecut și revine; Tot haosul e-o veselie de eter. Și, dacă se zguduie orașul, Și creierul rămâne pierdut; Și, dacă munca trosnește din brațe, din piatră, din
Plumb. Cu voi. Scântei galbene. Stanțe burgheze by George Bacovia [Corola-publishinghouse/Imaginative/295560_a_296889]
-
Leej și îngenunche. - Draga mea! zise. Te-ai întors. O sărută pătimaș. Gosseyn, la fereastră, nu-i băgă în seamă pe amanți. Privea fascinat spectacolul de sub el. O insulă verde, montată ca un smarald într-o mare de safir. O gemă strălucea în mijlocul smaraldului, o masă de clădiri de un alb-gri sub soare, ale căror detalii erau deja greu de distins. Păreau ireale. Nava urca pe un plan de aer înclinat. Viteza ei trebuia să fi fost mai mare decât o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
Leej și îngenunche. - Draga mea! zise. Te-ai întors. O sărută pătimaș. Gosseyn, la fereastră, nu-i băgă în seamă pe amanți. Privea fascinat spectacolul de sub el. O insulă verde, montată ca un smarald într-o mare de safir. O gemă strălucea în mijlocul smaraldului, o masă de clădiri de un alb-gri sub soare, ale căror detalii erau deja greu de distins. Păreau ireale. Nava urca pe un plan de aer înclinat. Viteza ei trebuia să fi fost mai mare decât o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
Înțelese abia de atunci Încoace. Pare să fi anticipat unele dintre acele accidente ale culturii moderne pe care mulți le consideră ca adevărate principii de bază. Scrie despre La Gioconda, despre poeții timpurii francezi și despre Renașterea italiană. Îi plac gemele grecești, covoarele persane și traducerile elisabetane din Cupido și Psyche 1 și din Hypnerotomachia 2, legăturile cărților, edițiile vechi și textele cu margine albă cât mai lată. E deosebit de sensibil la valoarea mediului estetic și nu ostenește niciodată descriindu-ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
cu prilejul săpăturilor din câmpiile Însorite ale Siciliei celei roditoare de grâu”. Câteva bronzuri antice sumbre contrastează „cu raza palidă a două nobile Christi Crucifixi, unul dăltuit În fildeș, celălalt modelat din ceară”. Avea tăvile lui de Tassie pline de geme, micuța bonbonnière* Louis-Quatorze, cu o miniatură de Pettitot, mult prețioasele lui „ceainice din porțelan nesmălțuit, lucrate În filigran”, lăcrița lui de morocco** pentru epistole, de culoarea lămâii și scaunul lui „verde de pomona”***. Ți-l poți Închipui stând Întins acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
În mijlocul cărților și mulajelor și gravurilor sale, un autentic virtuos, un cunoscător subtil, răsturnându-și colecția lui splendidă de Marc Antoniu, răsfoind Liber Studiorum a lui Turner 1, al cărui admirator Înflăcărat era, sau examinând cu o lupă câteva dintre gemele și cameele sale antice, „capul lui Alexandru pe un onix cu două straturi” sau „Jupiter Aegiochus 2, acel superb altissimo relievo pe calcedoniu alb roșiatic”. A fost Întotdeauna un mare amator de gravuri și ne dă câteva sugestii foarte utile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]