576 matches
-
o înțelegere a socializării care pune un accent mult mai mare asupra caracterului voluntar al schimbării din partea actorilor, și asupra calității de agent a statelor. În loc să evidențieze aspectele "constitutive" ale puterii germane, această situație subliniază ceea ce Bertram numește natura ei "generativă". Din această perspectivă: [...] problema reală pentru puterea germană ... [este] nu cum să fie constrânsă, ci cum să se genereze căi prin care să fie folosită, cum să-i facem pe germani să își considere contribuția drept esențială pentru binele comun
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
subliniază că teoria se bazează pe efectele de selecție generate de interacțiunea într-un mediu competitiv. Privit astfel, neorealismul trebuie să fie înțeles ca o teorie ce se concentrează asupra proceselor de construcție identitară și socializare ce decurg din consecințele generative ale anarhiei. În acest sens, neorealismul se bazează pe o logică reflexivă și este, așadar, mai apropiat de liberalism în termenii concepției asupra alcătuirii și dinamicii sistemului decât de instituționalism. Bineînțeles că explicația socializării statului oferită de modelul neorealist este
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
prioritate cauzală preferințelor interne. Totuși, pornind de la cercetarea constructivistă a lui Wendt, putem produce o formulare mai sistemică a teoriei liberale, în care se consideră că sistemul internațional are o logică auto-transformativă. Înțeleasă astfel, probabil că focalizarea liberalismului asupra consecințelor generative ale anarhiei și asupra traiectoriei generale a socializării din sistemul internațional se va dovedi mai productivă în căutarea unei sinteze generale între teoriile concurente ale politicii internaționale decât încercările instituționaliștilor de a rafina modelele raționaliste. Această perspectivă asupra dezbaterilor contemporane
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
să facă personajele este important, nu sentimentele care le însuflețesc ci, actele lor ca atare definite și evaluate din punctul de vedere al semnificației pentru erou și al desfășurării intrigii" (V. Propp, 1970: 26). Ceea ce evidențiază Propp este o matrice generativă, un model narativ susceptibil de a fi recombinat ad libitum pe baza unor conflicte, funcții invariabile și aplicabil doar literaturii folclorice apsihologice: "metodele noastre sînt utile acolo unde ne găsim în fața unor repetări la scară mare, așa cum se întîmplă în
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
ca la manifestarea unui miracol incognoscibil" (V. Propp, apud C. Segre, 1986: 108). Modelul proppian a însemnat indiscutabil un salt din perspectiva generalizării și clasificării basmelor (nu este lipsit de interes faptul că reactualizarea modelului proppian coincide cu asaltul gramaticilor generative, ambele evidențiind o matrice generativă fundamentală. Totuși noțiunea de funcție nu este unicul component al basmului (C. Bremond, infra 5.5). În Franța, analiza structurilor narative a optat (ca urmare a adoptării modelului proppian) pentru stabilirea unui model generativ, ale
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
incognoscibil" (V. Propp, apud C. Segre, 1986: 108). Modelul proppian a însemnat indiscutabil un salt din perspectiva generalizării și clasificării basmelor (nu este lipsit de interes faptul că reactualizarea modelului proppian coincide cu asaltul gramaticilor generative, ambele evidențiind o matrice generativă fundamentală. Totuși noțiunea de funcție nu este unicul component al basmului (C. Bremond, infra 5.5). În Franța, analiza structurilor narative a optat (ca urmare a adoptării modelului proppian) pentru stabilirea unui model generativ, ale cărui transformări produc suprafața discursivă
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
gramaticilor generative, ambele evidențiind o matrice generativă fundamentală. Totuși noțiunea de funcție nu este unicul component al basmului (C. Bremond, infra 5.5). În Franța, analiza structurilor narative a optat (ca urmare a adoptării modelului proppian) pentru stabilirea unui model generativ, ale cărui transformări produc suprafața discursivă, "textura". Unitățile narative profunde ale acestui model "de competență" se referă la acțiuni tipice precum: "Plecare", "Pedeapsă", "Recompensă" etc. O înlănțuire a acestor unități funcționale (atomi narativi) generează secvențe elementare, în care pot fi
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
C. Bremond, 1981: 40). Față de modelul proppian, C. Bremond introduce o logică ternară: virtualitate (éventualité), actualizare (passage à l'acte) și finalizare (achèvement). Această deschidere spre "posibilele narative" derivă din conceperea narațiunii ca producere, ca sistem de opțiuni, ca mecanism generativ. "Va trebui să construim succesiunile funcțiilor plecînd de la terminus ab quo care deschide în limba generală a povestirilor rețeaua posibilelor și nu de la terminus ad quem sau vorbirea specifică a basmului rusesc ca selectare dintre posibile" (C. Bremond, 1981: 52
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
genuri televizuale interactive), clișee, recurențe, epitete "epice". Fiecare text individual poate fi considerat ca variantă de manifestare a unei structuri comune și poate fi generat pe baza regulilor de transformare decelate. Această dublă procedură leagă procesul analitic de cel sintetic (generativ) transformîndu-l pe unul în procedură de verificare a celuilalt" (S. Schmidt, 1973: 153). Povestirile literare și "istoriile" de viață (récits de vie, life story) nu se exclud, ci dimpotrivă se completează, în ciuda sau grație contrastului lor. Această dialectică ne amintește
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
relațiile politice ca instrument de dominare cf. A. Marga, 1994:10) cu noile concepte de : schimbare societală, reformă, (democratizare și economie de piață), autonomie (D. Sandu, 1996:255 ), emergența unei noi ordini post-tradiționale, reconstruirea solidarității prin reconcilierea autonomie/ interdependență, politică generativă (make things happen A. Giddens, 1994:10), democrație dialogică. Democratizarea dialogului ca formă radicală de democrație "avansează în măsura în care relațiile sînt instaurate prin dialog și nu impuse prin structura puterii" (A. Giddens, 1994:16). Această optimizare a participării, "democratizare a democrației
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
sau de congruență a faptelor reprezentate de lumea textuală). COEZIUNE Unitate sintactico-semantică a textului bazată pe criterii precum izotopia, anafora, continuitatea presupozițională, care promovează o suită de secvențe la rangul de text (vezi supra). COMPETENȚĂ (corelat cu performanța) În lingvistica generativă competența este reprezentată de posibilitatea vorbitorilor unei limbi de a înțelege și construi un număr infinit de fraze, în timp ce performanța vizează actualizarea acestei competențe (actele lingvistice concrete ale subiectului vorbitor). Competența este deci o aptitudine lingvistică a subiectului vorbitor, aptitudine
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
cercetător în conformitate cu anumite criterii (omogenitate, reprezentativitate, exhaustivitate, eșantionare etc.) și vizînd constituirea unui model. CRATILISM Derivat de la Cratyl (personaj al dialogurilor platoniciene), cratilismul susține că sunetul imită sensul, optînd pentru motivarea și nu pentru arbitrariul semnului lingvistic. CREATIVITATE (în gramatica generativă) aptitudinea de a produce și înțelege un număr infinit de fraze; creativitatea guvernată de reguli (rule governed creativity) ține de competență, iar creativitatea care schimbă regulile (rule changing creativity) de performanță. DECONSTRUCTIVISM Mișcare intelectuală născută în filosofie (Derrida) care a
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
lingvistice guvernată de reguli transfrastice de concatenare. Activitatea discursivă este producerea al cărei produs este textul. M. Foucault (1971, L'ordre du discours) încearcă să circumscrie această noțiune delimitînd-o de noțiunile clasice de gen, ideologie etc. și considerînd-o o procedură generativă care "formează sistematic" obiectele la care se referă. Lui Emile Benveniste îi revine meritul de fi distins cele două sisteme enunțiative: discurs /vs/ povestire (discours /vs/ récit), primul reprezentînd ancorarea în situația de enunțare (ego/hic/nunc), cel de al
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
de substituție (verticală și perpendiculară pe axa sintagmatică). Conform teoriei lui R. Jakobson această axă este a selecției, a substituției, a metaforei. Dacă raporturile sintagmatice sînt raporturi in praesentia, cele pradigmatice sînt in absentia. PERFORMANȚĂ (opus lui competență) În gramatica generativă performanța este manifestarea competenței subiectului vorbirii în cadrul activității concrete de vorbire (parole). Performanțele lingvistice sînt frazele realizate în diversele situații de comunicare. Performanței din gramatica generativă îi corespunde conceptul de vorbire din lingvistica structurală. POETICA 1.Termen utilizat de T.
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
raporturi in praesentia, cele pradigmatice sînt in absentia. PERFORMANȚĂ (opus lui competență) În gramatica generativă performanța este manifestarea competenței subiectului vorbirii în cadrul activității concrete de vorbire (parole). Performanțele lingvistice sînt frazele realizate în diversele situații de comunicare. Performanței din gramatica generativă îi corespunde conceptul de vorbire din lingvistica structurală. POETICA 1.Termen utilizat de T.Todorov în Poétique de la prose ca sinonim pentru "știința literaturii" al cărei obiect de studiu îl reprezintă investigarea constantelor narative și a regulilor de formare/transformare
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
se opune semanticii ca relație semn/obiect și pragmaticii ca raport între utilizatorii de semne și diversele categorii de semne utilizate. 2. În lingvistică, sintaxa a fost tradițional considerată parte a gramaticii și anume studiul combinării propozițiilor în fraze. Gramatica generativă definită de Chomsky (1957) ca teorie aptă să explice creativitatea lingvistică a oricărui vorbitor, capacitatea sa de a emite și înțelege un număr infinit de fraze inedite este bazată pe ipoteza existenței unor structuri înnăscute ca fac posibilă invățarea limbii
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
exemplu case de jucărie, ferme de jucărie, aeroporturi de jucărie etc. pot fi folosite pentru a pune În scenă interacțiuni sociale. Inițial sunt Învățate activități rutiniere, familiare de comunicare. În timp, conversațiile rutiniere se reduc și lasă locul interacțiunilor spontane, generative de comunicare. Folosirea casetelor video: aceasta poate fi o strategie foarte eficientă adresată dificultăților de comunicare socială. Copilul poate viziona casete cu parteneri de discuție implicați În interacțiuni de comunicare socială adecvate, și de asemenea casete cu ei Înșiși În
DEZVOLTAREA COMUNICĂRII LA COPIII CU AUTISM. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Geta IACOBUȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2172]
-
rezultatelor așteptate. 3. Stimularea actualizării capacităților prealabile. 4. Prezentarea stimulilor proprii sarcinii de învățare. 5. Dirijarea învățării și oferirea unor îndrumări. 6. Asigurarea conexiunii inverse. 7. Aprecierea performanței. 8. Asigurarea posibilității de transfer. 9. Asigurarea păstrării în memorie. Modelul învățării generative, ca model constructivist (Wittrock, 1990, 1992, apud Joița, E., 2006, pp. 164-165) 1. Reactualizarea informațiilor și a experiențelor anterioare, pentru a asigura baza de plecare, prin revederi, repetiții, aplicații. 2. Integrarea noilor informații în această bază, pentru a fi transformate
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
interacțiunii; ele sunt, poate înainte de orice, o chestiune de politică, de decizie și de orientare către anumite obiective 34. Așadar identitatea apare, se construiește și capătă relevanță și sens în cadrul proceselor de interacțiune socială, tranzacționale. Din acest motiv, studiul proceselor generative și de conservare a identității trebuie să își mute atenția de pe istoria internă a grupului pe granițe și menținerea lor. Cu toate că identificarea sau atribuirea unei identități se face și în funcție de anumite elemente culturale considerate semnificative sau de ceea ce Barth numește
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Paris) sau a unui discurs acțional (Analiza Critică a Discursului Critical Discourse Analysis). Secvențialitatea evenimentelor și metamorfoza stărilor sunt implicite în (de)construirea unui discurs. Modelul actanțial, cu cele șase variabile (subiect, obiect, destinator, destinatar, adjuvant și opozant) și parcursul generativ (contract, competența, performanța, sancțiune) sunt cele două instrumente ale semioticii acțiunii care modelează existența participanților prin modalitățile competenței, cunoașterii, voinței sau/ și datoriei. I.2.c.1. De la acțiune la ideologie Analiza critică a discursului (CDA) presupune depășirea microstructurii unui
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
prezintă o situatie stereotipica a unei pasiuni pentru un obiect. Deoarece se spune ca semiotica pasiunilor este o dezvoltare a semioticii acțiunii, corupția poate fi interpretată ca un baleiaj continuu între aceste două tipuri de semiotici. Construit pe un parcurs generativ care prezintă anumite roluri patemice 49, conceptul de corupție intra în cadrele discursului, producând "un efect de sens" (Greimas, Fontanille [1991] 1997: 17). Operația de aranjare modala a corupției (cauza) în discurs ne ghidează către un alt efect de sens
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
umbre de valoare" ale obiectului prototip. Frunză, brânză, lâna și pielea au două valente: prima corelata cu modulațiile ființelor umane drept posesori, iar cea de-a doua corelata cu posibila protensivitate a insectelor/ animalelor care devorează mâncarea. În cadrul acestui proces generativ al distrugerii, există alte patru obiecte care devin, de asemenea, "purtătoare de sens" și care au o dublă interpretare, în funcție de lumile subiective ale oamenilor sau insectelor/ animalelor. Capcană de șoareci, discul parfumat, palmă și spray-ul vor fi percepute că
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
non-realitate; vis versus non-vis) și pe contrarietăți (realitate versus vis; non-realitate versus non-vis). În căutarea unor obiecte de valoare (O), care devin simulacre pasionale (iubirea pentru bani și iubirea pasionala), subiectul semiotic (Ileana Măriucăi lui Dosoftei = S) parcurge un traseu generativ prin ceea ce Greimas și Fontanille ([1991] 1997) numesc modurile de existență (virtualizare, actualizare, potențializare, realizare) ale subiectului pasional care intră în relații de tensivitate pentru a-și realiza visul. ÎI.5.a. Dincolo de nume valentă și magnitudinea stimei Ray Jackendoff
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
1992] 1997), Tratat de sociologie, București, "Humanitas", p. 220. 14 Pentru B. Comrie (1991: 6) aspectualizarea este "structura internă a unei situații" și cuprinde trei tipuri de procese: incoative, durative și terminative. 15 Modalizările pe care se axează orice parcurs generativ identitar sunt construite pe aspecte deontice care conduc către un raport de autoritate între doi interlocutori și aspecte epistemice, care implică judecați de valoare. 16 http://www.etymonline.com 17 The Columbia Encyclopedia, Sixth Edition Copyright(c) 2004, Columbia University
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
reprezintă felul în care ea se poate reproduce, auto-produce și conserva. Cultura se reproduce în fiecare individ, perpetuându-se în timp. Deoarece este o reproducere independentă de voința individului, putem spune că ea se auto produce. "Cultura constituie un sistem generativ de înaltă complexitate fără de care această înaltă complexitate s-ar prăbuși pentru a face loc unui nivel organizațional mai scăzut. În acest sens, pentru a se putea perpetua și a putea perpetua marea complexitate socială, cultura trebuie transmisă, predată, învățată
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]