4,554 matches
-
biografie, ci mai mult o autoficțiune, în care el ne apare ca personaj asemănător celor din romanele sale". Și memoriile lui Augustin Buzura (Tentația risipirii și Teroarea deziluziei) sunt în bună măsură jurnal de creație, din care se poate reconstitui geneza operei "unui mare prozator, opozant nezgomotos, dar temut al regimului", cum îl definește foarte bine C. Coroiu. Augustin Buzura este un dezamăgit (și nu e singurul) de perioada postdecembristă "epoca de zgură", cum i se pare autorului Fețelor tăcerii, care
Un comentator colocvial by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8135_a_9460]
-
icoanele populare și pictura populară din zona Olteniei, în special aceea de pe cruci, pe care Mitroi le-a studiat îndelung și profund, deși pare mereu același, reluat pînă la obsesie, este, în fond, obiectul unui comentariu cu totul special asupra Genezei, asupra nașterii umanității din sursă unică, asupra revărsării lui Unu în Multiplu. Ceea ce pare a fi un chip feminin este, de fapt, un chip generic, un fel de androgin plastic, o Mumă prolifică și eternă, iar ceea ce pare a fi
Singurătatea lui Florin Mitroi(II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8152_a_9477]
-
Uniunii Epigramiștilor din România și al Cenaclului Umoriștilor Verva". Ion Grosu a debutat în 1959 și de-a lungul anilor a publicat șase volume, printre care și „Sunt un om important" (Editura Latina 1997), „Nu aștepta la uși capitonate" (Editura Geneze, 2000), „Ploaie și rugăciuni" (Editura Dominus, 2001). Anul acesta, epigramistul avea în proiect lansarea celei de-a șaptea cărți, „Vitrina cu zâmbete", un volum cu peste 300 de epigrame și peste 10 eseuri umoristice. Cu puțin timp înainte să moară
Epigramistul Ion Grosu, victimă a caniculei din ultimele zile by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/81616_a_82941]
-
Uniunii Epigramiștilor din România și al Cenaclului Umoriștilor Verva". Ion Grosu a debutat în 1959 și de-a lungul anilor a publicat șase volume, printre care și „Sunt un om important" (Editura Latina 1997), „Nu aștepta la uși capitonate" (Editura Geneze, 2000), „Ploaie și rugăciuni" (Editura Dominus, 2001). Anul acesta, epigramistul avea în proiect lansarea celei de-a șaptea cărți, „Vitrina cu zâmbete", un volum cu peste 300 de epigrame și peste 10 eseuri umoristice. Cu puțin timp înainte să moară
Epigramistul Ion Grosu, victimă a caniculei din ultimele zile by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/81617_a_82942]
-
dus de vis peste goluri, pe unde talpa-i ușoară și încrezătoare. Și o bătaie a inimii poate fi treaptă și o zbatere a pleoapei, pe înalta spirală! Din glezne pornește abisul luminii, rugina sorilor morți, legănarea de val a genezelor. Ci, după multa suire, iată pereții fântânii, marile ghizduri șiroind de întuneric: ești în adânc, zidit până la stele - atât de departe e timpul de afară! Ciutura spânzură în ocheanul fântânii, și nimeni nu s-a născut s-o coboare. Sintagma
Celălalt by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8165_a_9490]
-
cu scufundători grăbiți către valuri. În ultimele poezii aici copiate am pus atâta din gândirea și simțirea mea încât a mai spune una și alta îmi pare, dacă nu inutil, măcar abuziv. Este și cazul unui imn al insomniei ca Geneză a lumilor, Cosmogonie: Iată, oprită în eter, insomnia ca o oglindă pustie suind din infern; insomnia - cheag de timp adunat în drum către spasmele inimii. Oricare zi are o clipă a ei când viața și-aduce aminte, cu insomnie, de
Celălalt by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8165_a_9490]
-
Autor: Roberta Cautiș " Geneza vieții este la fel de inevitabilă ca formarea atomilor. Viața există cu siguranță pe altă planete și noi o vom descoperi în maxim 20 de ani", a declarat Andrei Finkelstein, directorul Institutului de Astronomie aparținând Academiei Ruse de Științe Aplicate, citat de
Oamenii vor întâlni extratereştri în maxim 20 de ani, susţin astronomii ruşi () [Corola-journal/Journalistic/69647_a_70972]
-
știe mai bine: sfâșie. James Finn Garner: Povești corecte politic de adormit copiii. Editura Humanitas, București, 2005. Preț: 16,00 lei. Prudența inițiaților Autorul este vicepreședinte al Centrului Mediteranean pentru Literatură. Cartea pornește pe urmele lucrării lui Brown. Care este geneza Stăreției Sionului? Cine se ascunde în spatele acestei organizații și care sunt intențiile ei? Care este natura acestui cumplit secret transmis, cu prudența inițiaților, de societăți misterioase ce ies la iveală din negura timpului? Sunt întrebări care ar putea să-și
Agenda2005-52-05-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/284553_a_285882]
-
Francisc Publishing, 18,90 lei); Andrei Marga - Filosofia lui Habermas (Ed. Polirom, 32,50 lei); Vicente Blanco Ibanez - Casa blestemată (Ed. Leda, 17,99 lei); Ovidiu Pecican - Imberia (Ed. Cartea Românească, 18,50 lei), Constantin Bălăceanu-Stolnici, Ligia Apăvăloae - Antropogeneza și geneza culturii (Ed. Ziua, 72,51 lei). presa la zi Internet practic. Primul număr al publicației conține informații de bază despre crearea unui site, despre cum pot fi manevrați banii prin acest mijloc virtual, despre protecția față de viruși, precum și noțiuni legate
Agenda2006-13-06-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/284915_a_286244]
-
cele inventariate în dicționare), iar pe de alta, volumul impresionant al aparatului critic. Care aparat critic, spuneam în cronica dedicată primului volum, ne livrează o monografie pe fragmente a lui C. Stere, oferindu-ne nu numai detaliile, câteodată infinitezimale, ale genezei și traseului unui articol, ci și, adesea, tabloul gazetăresc al momentului în care scriitorul formulează o anumită opinie. Este o tehnică editologică de anvergură, care, dacă ar fi fost aplicată, de pildă, și în cazul publicisticii eminesciene, ne-ar fi
Un gânditor social: tânărul Stere by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3904_a_5229]
-
Sicilia) și redute interioare. Fluturele negru era o metaforă pentru dimensiunea metafizică a operei de artă, dar și un simbol pentru abisul confruntării artistului cu creația. În Astăzi este mâinele de care te-ai temut ieri, trei planuri narative acoperă geneza unui cântec (The Fields of Athenry), investirea sensului baladei cu experiența libertății și, în contemporaneitate, reinterpretarea mitului cu efectele unui imn de stadion. În prima parte a cărții, anul 1845 aduce pentru locuitorii din Athenry prevestirea foametei. Irlandezii nu sunt
Fotbal și literatură sau Cum a câștigat Liverpool CL by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3921_a_5246]
-
precauții filologice, deși, în fond, din nota asupra ediției și din anexele pe care le întocmește, transpare convingerea că ne aflăm în fața celei de-a treia versiuni a Jurnalului... Ipoteză, desigur, susceptibilă să deschidă o nouă pistă de cercetare cu privire la geneza și la intenționalitatea textului. Așadar, a redactat N. Steinhardt o a treia versiune a acestei cărți de referință pentru literatura interzisă în România comunistă? Cum spuneam, George Ardeleanu nu se grăbește să dea un răspuns afirmativ. Însă ediția sa avansează
O versiune inedită a Jurnalului fericirii by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4323_a_5648]
-
în: idem, Memorialul Lucian Blaga, Criterion, Norcross, 2003, pp. 15170 (41). E vorba tot de un răspuns la întrebările lui I. Oprișan, care însă a ajuns prea târziu pentru a putea fi inclus în volumul citat. Iată cum explică el geneza conflictului: „Grigore a considerat asta [articolul contra existențialismului - n.n.], poate nu fără temei, ca pe o lovitură sub centură, răzvrătindu-se peste noapte împotriva lui Blaga, cu furia renegatului. Probabil, fire impulsivă, Grigore se va fi exprimat față de amicul său
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
modernizarea condițiilor de cazare, diversificarea atracțiilor, amenajarea unor noi obiective, valorificarea Canalul Dunăre Marea-Neagră și a Deltei Dunării. 2.3.2. Lacurile Lacurile prezintă valențe turistice mai mari, ca urmare a individualității lor în peisaj, a atributelor dimensionale și a genezei diversificate. Indiferent de modul lor de formare - naturală sau antropică - suprafețele lacustre participă, cu prisosință, la turismul de agrement și cel balneo-terapeutic. Din punct de vederea turistic, suprafețele lacustre sunt grupate în lacuri cu funcții recreative (de agrement) și lacuri
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
de agrement) și lacuri cu funcții balneare (terapeutice). Lacul Razim Lacul Siutghiol A) Lacurile de agrement (naturale și antropice) au, în primul rând, o valoare estetică, completată uneori cu alte activități turistice, precum pescuit, înot, navigație și sporturi nautice. După geneză, se constată existența unei mari diversități de lacuri, din zona litorală până pe cele mai înalte culmi montane: lacurile litorale cu apă dulce, precum Complexul lagunar Razim, Tașaul, Siutghiol, Neptun, Tăbăcăriei, îmbogățesc aspectul peisagistic al litoralului și permit practicarea sporturilor nautice
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
arta actorului nu pot fi despărțite, structurând o paradigmă unică, din care e inutil să se încerce desprinderea unor "părți" sau a unor procente: exterioritatea scenei trece în interioritatea poeziei, pentru a folosi termenii Carmeliei Leonte, constituind ceea ce se numește geneză reciprocă. Carmelia Leonte vorbește, cu dreptate, despre scena interioară a oricărei ființe uma-ne și despre actorul din noi, confirmând, o dată mai mult, ipotezele unor teoreticieni ai textului literar: "Tipologia textuală spune Julia Kristeva în Recherches pour une sémanalyse este teatrală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
Emil Botta, că poetul și actorul oficiază în "templul" teatrului sau al poeziei (nu întâmplător limbajul de lemn a adoptat demult termenul). Descoperind o "cheie a teatralității" în eseul de tinerețe Elogiul ipocriziei, Carmelia Leonte întărește, cu argumente solide, ideea genezei reciproce a teatrului și poeziei: spaima de lucruri (de recuzită, în teatru), cabotinismul și conștiința damnării ca o cale spre poezie, raporturile tensionale între expansiunea și claustrarea ființei, între "adăpostul pleoapei" și "exteriorul mecanic", mișcarea centripetă și centrifugală, vertical și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
într-un timp apropiat intervalului ciclic natural, rezultatul fiind, în final, forma optimă, în cazul că reia consumul de energie pentru tranzitul de a păși sedimente. Pe baza experimentelor de laborator, A. Gilbert (1877) a formulat o primă observație asupra genezei formei profilului, și anume: profilul longitudinal este invers proporțional cu debitul lichid. Astăzi se știe că o serie întreagă de factori ca: panta, alcătuirea litologică, suprafața bazinului, contribuie la forma și caracteristicile acestui profil, pe diferitele lui segmente. În acest
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
poziție socială și profesională potrivită zilelor în care trăim. În concluzie, se observă în cazul orașului Breaza tendințe similare celor de la nivel național și în structura populației active. CAPITOLUL VI 26BASPECTE DE GEOGRAFIE URBANĂ 6. 1 CARACTERISTICILE SPAȚIULUI URBAN Prin geneză localitatea este mocănească. Funcția pastoral-agricolă a fost dominantă de la începuturi (sec. al XV-leaă până la începutul sec. al XX-lea, când dezvoltarea industriei pe valea Prahovei a determinat orientarea unei părți a populației spre aceste locuri de muncă. Breaza devenise astfel
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
-ului universal, îmbogățind lumea cu noi hipostaze, cu superioare înțelesuri. Inspirația, dicteul constituie o anticipație a unei alte lumi posibile. Natura creează omul ales geniul care devine intermediarul ei neocreator. Astfel, prin mijlocirea geniului, Primordialitatea rostește al doilea cuvânt al Genezei. Acel cuvânt nerostit în ziua întâia, este șoptit poetului: "Noi suntem din cei cu-auzul fin/ Și pricepurăm șoapta misterului divin.../ Sublimul adevăr...noi l-avem din cer afirmă Eminescu (Preot și filozof). În aceste versuri este exprimată esența originii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
în totalitatea spirituală cosmică ? Ne vom reîntâlni cu ea vreodată în istoria veșniciei ? Ochiul transcendental Trebuie să mergem din creastă în creastă. Empedocle Eminescu consideră geniul o entitate care nu face parte din lumea noastră, nu se află în planul genezei, astfel că, fiind "scrieri străine", Dumnezeu nu-l poate descifra. Este gând pur, și când se va elibera din trupul material, geniul va crea o lume a sa, dincolo de cea a lui Dumnezeu. Așa cum am mai relevat și altă dată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
la scară și în iradiere universală. Gândirea pe marile coordonate reiese în primul rând din forța de demiurg cu care poetul domină dimensiunile și problematica majoră a existenței. Este suficient să amintim în acest sens măiestria cu care sunt plasticizate geneza și stingerea lumilor din Scrisoarea I, sau iradierile nemărginite din Luceafărul. Este ciudat și ține de mania asociațiilor erudite sonore, faptul că s-a căutat peste hotare originea viziunii spațiale infinite eminesciene, viziunea cosmică a autorului Luceafărului. În realitate, această
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
cu raze argintii și trandafirii, Capodopera senină, ca un nou Memnon, Aurora-Posteritate, fiică a timpilor mohorâți, să facă să răsune în văzduhul viitor numele nostru ! " Eminescu, afirmă că insuflarea divină îl alege pe poet să scrie o nouă carte a genezei ." Noi suntem din cei cu-auzul fin/ Și pricepurăm șoapta misterului divin... Sublimul adevăr noi l-avem din cer", pentru ca poetul să arunce "strai de purpură și aur peste țărâna cea grea". Bucuria de a fi co-creator cu divinitatea constituie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
nu este asemenea zeiței Isis care refuză să-și desfacă vălurile, poate să ne înalțe, și atunci devine sacru. Cuvântul tribului este o iluzie în raport cu adâncul lucrurilor, dar cuvântul poetic este o iluzie superioară, un model pentru altă alternativă a genezei. Preocupat de ambiguitatea lumii alcătuită din profan și sacru, poetul este cel care rezolvă această dizarmonie, instituind domnia sacrului transmutant. Exemplificator în acest sens e poemul lui Rimbaud, Poveste, din Iluminări, culegere lirică dezvoltând o suită fabuloasă de metafore cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
o neliniște, o tensiune obsedantă a întrebărilor fără răspuns, un fluid melancolic până la tragic, care pleacă din indefinit și se pierde în indefinit. În cele ce urmează ne vom referi la ambiguități aflate la acel pol înalt al gândirii enigma Genezei. Este vorba nu de ambiguități intenționale create de un poet, și deci descifrabile, ci de ambiguități absolute, adică închise posibilității omului de a le dezlega vreodată. Imnul cosmogonic rigvedic se încheie cu o dublă ambiguitate: "Și fie că Unul a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]