520 matches
-
virtual al moralității purtând masca pesimistului fără leac și, precum Hamlet cu craniul lui Yorick în palmă, gândește amurgit asupra inutilități vieții și infinitului morții. Însă în cugetările lui Schopenhauer descoperim o flagrantă nepotrivire contradictorie: înclinarea sa de a sfredeli genunile înspăimântătoare ale durerilor vine, asemeni unei măși puse pe fața unui om, în contrazicere cu sfaturile lui echilibrate și filistine, adică fățarnice, vesel împrăștiate în întreaga-i operă, ca semenii să nu-și răscolească situația chinuitoare și dureroasă a norocului
MASCA LUI SCHOPENHAUER-PARADISUL PIERDUT AL NEFIINŢEI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 622 din 13 septembrie 2012 by http://confluente.ro/_masca_lui_schopenhauer_paradisul_pier_al_florin_tene_1347536910.html [Corola-blog/BlogPost/343639_a_344968]
-
moment de liniște deplină Din minte înspre inimă să vină. Când spiritul în tină pogorâse Din neființă Omul se făcuse, Când rațiunea-n dragoste se-întoarse, Se minună de Zeul ce-l crease. Din pulbere se înălță-n Lumină Pruncul Genunii cu inima plină. Pe Sine pentru Sine se jertfind Din drag de Dumnezeu și Om, iubind. Liubastra, 04.10.2016 Pictură: ,,Nașterea lui Adam’’, Michelangelo. Referință Bibliografică: Moment hieratic / Liuba Botezatu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1933, Anul VI
MOMENT HIERATIC de LIUBA BOTEZATU în ediţia nr. 1933 din 16 aprilie 2016 by http://confluente.ro/liuba_botezatu_1460825245.html [Corola-blog/BlogPost/343148_a_344477]
-
pe maluri și noi ne ascundem în albele-i scuturi. Cântarea pribeagă adastă în mine, mă mângâie-ncet cu subtilele-i note umile, gingașe, ar vrea să domine tot trupul și sufletul prins în calote. Uimirea brodează un vis în genune și flăcări albastre se-aprind enigmatic, iar sufletul cântă o arie-minune... pe țărm, albatroșii-s uciși sistematic. Azi, marea își plânge-n adâncuri necazul, copiii uciși de cruzimea stăpână, spre cer, revoltată, -și înalță talazul și-l roagă pe Domnul
CURELCIUC BOMBONICA by http://confluente.ro/articole/curelciuc_bombonica/canal [Corola-blog/BlogPost/379611_a_380940]
-
virtual al moralității purtând masca pesimistului fără leac și, precum Hamlet cu craniul lui Yorick în palmă, gândește amurgit asupra inutilități vieții și infinitului morții. Însă în cugetările lui Schopenhauer descoperim o flagrantă nepotrivire contradictorie: înclinarea sa de a sfredeli genunile înspăimântătoare ale durerilor vine, asemeni unei măși puse pe fața unui om, în contrazicere cu sfaturile lui echilibrate și filistine, adică fățarnice, vesel împrăștiate în întreaga-i operă, ca semenii să nu-și răscolească situația chinuitoare și dureroasă a norocului
MASCA LUI SCHOPENHAUER-PARADISUL PIERDUT AL NEFIINŢEI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 by http://confluente.ro/Masca_lui_schopenhauer_paradisul_pierdut_al_nefiintei.html [Corola-blog/BlogPost/371191_a_372520]
-
caut o lumină- n intuneric unde sfinții, Fără de văz ne-mpart atingerea- n făpturi, Fără de-auz se mișcă tremurând în bezna minții, Vocale- n vocile deschiselor lor guri, Mult mai târziu, la mii de ani, după apocalipsă, Trezită din genunea de aburi fumurii, Fără ca nimeni pân-atunci să-mi fi simțit vreo lipsă, Aș învia cu disperare, înfiind copii, Mi-aș înfia părinții, mi- aș înfia iubirea, Despotcovind în gându- mi toți caii ... Citește mai mult ÎNGERI RĂZVRĂTIȚISe trece lin
SILVANA ANDRADA by http://confluente.ro/articole/silvana_andrada/canal [Corola-blog/BlogPost/381528_a_382857]
-
caut o lumină- n intuneric unde sfinții,Fără de văz ne-mpart atingerea- n făpturi,Fără de-auz se mișcă tremurând în bezna minții,Vocale- n vocile deschiselor lor guri,Mult mai târziu, la mii de ani, după apocalipsă,Trezită din genunea de aburi fumurii,Fără ca nimeni pân-atunci să-mi fi simțit vreo lipsă, Aș învia cu disperare, înfiind copii,Mi-aș înfia părinții, mi- aș înfia iubirea,Despotcovind în gându- mi toți caii ... XXVI. VIAȚA O VISAM, de Silvana Andrada
SILVANA ANDRADA by http://confluente.ro/articole/silvana_andrada/canal [Corola-blog/BlogPost/381528_a_382857]
-
un bob de hrană-n iarna păsării din golul pom Ești un simplu om cu șansa netrădării de alt om, Fugi cu teamă ne-nțeleasă, neîncrederea în sine, Uiți că însuși Dumnezeu a crezut profund in mine Când din focuri și genune m-a creat ca să aleg Din toți pomii-nțelepciunii fructul ce vreau să culeg Și mi-a dăruit lumina, mi-a lăsat pe chip iubirea, A spart lacăte de visuri să-ntâlnesc eu fericirea, într-o lume unde însăși nemurirea
SILVANA ANDRADA by http://confluente.ro/articole/silvana_andrada/canal [Corola-blog/BlogPost/381528_a_382857]
-
gândurilor buneEști un bob de hrană-n iarna păsării din golul pomEști un simplu om cu șansa netrădării de alt om,Fugi cu teamă ne-nțeleasă, neîncrederea în sine,Uiți că însuși Dumnezeu a crezut profund in mineCând din focuri și genune m-a creat ca să alegDin toți pomii-nțelepciunii fructul ce vreau să culegși mi-a dăruit lumina, mi-a lăsat pe chip iubirea,A spart lacăte de visuri să-ntâlnesc eu fericirea,într-o lume unde însăși nemurirea-i de
SILVANA ANDRADA by http://confluente.ro/articole/silvana_andrada/canal [Corola-blog/BlogPost/381528_a_382857]
-
Spre arătarea tâmpă și vicleană, Ce-a cutezat, rânjind, a ponegri. Și-am contemplat, sub cerul mohorât, Al cruntei înnoptări medievale, Cum eu, însoțitorul Umbrei tale, Cum eu și fiara i-am sărit la gât. Apoi, am stat, pe marginea genunii, Noi, dublul nepătruns, întunecat, Lupul și eu, pe câmpul sfârtecat: Doi colți însângerați, în raza lunii. [5] (Poemul 30 din Nirvana, Timișoara, Ed. Mirton, 2014). Sunt neam de cavaleri și de eroi. Prea bine știu: mă trag din Litovoi. Dorm
CONVORBIRI CU POETUL EUGEN DORCESCU (1) DESPRE AVATAR de MIRELA IOANA BORCHIN în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 by http://confluente.ro/mirela_ioana_borchin_1473749519.html [Corola-blog/BlogPost/373950_a_375279]
-
Atasament > CU DOR... Autor: Cora Dimitriu Publicat în: Ediția nr. 1746 din 12 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului CU DOR... Zadarnic îmi spui să încerc să Te uit. Asemenea apei ce nu-și schimbă mersul, iubirea mă poartă prin aspre genuni. Dar nu va muri niciodată. Voi fi, poate, mâine un pumn de țărână, din mine vor curge adânci rădăcini, dar cerului cântec iubirea-mi va plânge, pe stele întrebând dacă nu Te-au văzut. Și când Tu veni-vei în
CU DOR... de CORA DIMITRIU în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 by http://confluente.ro/cora_dimitriu_1444678522.html [Corola-blog/BlogPost/373089_a_374418]
-
noapte, mamă, Te strig și ziua toată, Dar nu-mi răspunzi. Bag samă Că numa-n vis s-arată Chipul tău de înger, Surâsul tău din cer. Mi-e dor de tine, mamă Și poza asta rece Pare că din genune Ivită-i și mă trece Un fior. O, mi-e teamă Că-i rece-n a ta lume. Mi-e dor de tine, mamă, Mi-e dor de nu se poate! De mi-ai veni o clipă Să vezi că
MI-E DOR DE TINE, MAMĂ! ( POEZIE BILINGVĂ (TURCĂ-ROMÂNĂ) ) de URFET ȘACHIR în ediţia nr. 2057 din 18 august 2016 by http://confluente.ro/urfet_sachir_1471541460.html [Corola-blog/BlogPost/383876_a_385205]
-
de câmp au parfumul libertății și miros a soare udat de ploi Știi câmpul acela de maci care-a sângerat când i-am strivit cântecul eu i-am auzit țipătul sau poate a fost doar bobocul acela abia răsărit din genuni Aș fi rămas în veșnicia florilor de câmp ele nu țipă decât atunci când una dintre ele își smulge rădăcinile Și acum le aud durerea dezrădăcinării mele aici printre lalelele olandeze Referință Bibliografică: Cântecul lebedei - flori de câmp / Violetta Petre : Confluențe
FLORI DE CÂMP de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 781 din 19 februarie 2013 by http://confluente.ro/Cantecul_lebedei_flori_de_c_violetta_petre_1361270225.html [Corola-blog/BlogPost/351950_a_353279]
-
că nu visez *** cascada cosițe, arcuiri de gene, sâni deluriți ca provocări și coapsele menite să vegheze o adumbrire, iar în vale degete mici, fremătătoare alint devin privirii ca minuni când o pogor pe-a ta icoană precum cascada spre genuni desmiardă pietrele de sus în goană râul nu seacă niciodată căderile-și desface-n picuri ca pe-o poveste adunată și risipită pe nimicuri la apa scursă peste stâncă se-adaug tunete din valțuri puhoiul își reface-adâncă curgerea-i lină
CINE E EA ? de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1509 din 17 februarie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1424155117.html [Corola-blog/BlogPost/382423_a_383752]
-
Acasă > Poezie > Credință > MISTERUL IUBIRII MI-E CREDINȚĂ Autor: Gabriela Docuță Publicat în: Ediția nr. 2221 din 29 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului De ce slab sunt fără Ține, genune-n a mea fire, De-un simplu gând, al neființei, mintea încă-mi sperie? Răspuns tabu, de nicăieri nu l-am aflat, Desi cu sârg în cărțile înțelepților am căutat... Știință lor descoperă din ce-i făcut atomul, Dar nu
MISTERUL IUBIRII MI-E CREDINȚA de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 2221 din 29 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/gabriela_docuta_1485688206.html [Corola-blog/BlogPost/382830_a_384159]
-
11 august 2016 Toate Articolele Autorului MOTTO : „Ca de obicei, există o femeie minunată în spatele oricărui idiot.” (John Lennon) Doar o clipă să mai stai, în lumina dalb-a Lunii, Să-ți mângâi părul cel bălai - tu femeie - mister al genunii. Să-ți cuprind umerii calzi și să te-ntorc cu fața către mine, Să te iubesc cu sete azi, cum nu te-am mai iubit minune. Să-ți văd în ochi dorința de a cere un minut în plus ca să
CÂNTEC PENTRU FEMEIE (SAU DEFULAREA LUI ADAM ÎN FAŢA EVEI) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 2050 din 11 august 2016 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1470929850.html [Corola-blog/BlogPost/381420_a_382749]
-
porțile, roțile. Tu le-ai întors visele sorțile Inima mea, strigă iar nopțile ramul să-i dea visele, porțile, chip și nechip tălmăcindu-și cuvintele, șir de cocori printre nori rătăcindu-le. unde ești tu? unde-s izvoarele? lumi din genuni întunecă soarele, arse îmi sunt buzele, mâinile și nu mai știu cum să sting depărtările și din văzduh să cobor astăzi mările. Tu mă auzi? Sunt tăcere adâncă. Marea din mine tălăzuie încă... Dar undele mele prinde-le toate... sunt
LA PORŢILE... de LEONID IACOB în ediţia nr. 954 din 11 august 2013 by http://confluente.ro/La_portile_leonid_iacob_1376241680.html [Corola-blog/BlogPost/340513_a_341842]
-
din țărâna obrintită Și unei mănăstiri să fiu ofranda Că Ana lui Manole înzidita. PREȚUL NEMURIRII Coborî din vis că din străveche runa Cum ochiul de Luceafăr luminează Întreaga bolta de simțire treaza Și lauri veșnici fruntea-ți încununa. * * * * * Străbați genune și te-ntrupi aieve Cutrierând adâncuri răcoroase Și te-nsoțesc ondine luminoase Născute chiar dintr-ale apei seve. * * * * * Se risipesc în urmă tulburi nouri Și zvonuri de daimonic frig, hlamida Desăvârșesc privirea ta livida Și blânde se aud pe rând, ecouri; * * * * * Te
VERSURI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 375 din 10 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Eminesciana_acum_si_de_a_pururi_cezarina_adamescu_versuri_cezarina_adamescu_1326264630.html [Corola-blog/BlogPost/361561_a_362890]
-
Stăpân la pol pe ghețuri și zăpadă, Tot el deschide, primăvara, crinii Și din caiși ninsoarea ce-o să cadă. El se opune zi de zi ruginii, Doar strălucire vrea în jur să vadă. REGELE NEGRU El vine din tenebre de genune, Este coșmarul negru-al tuturora, Când diavolul de smoală-ncepe hora, Stelele pier și soarele apune. Necazul scos din ladă de Pandora, Cu plâns de jale și de-ngropăciune, Cu focuri reci și stinse în tăciune, Unde ne-am ars secundele
JOCUL DE ŞAH de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1730 din 26 septembrie 2015 by http://confluente.ro/leonte_petre_1443256002.html [Corola-blog/BlogPost/378218_a_379547]
-
CU MINTEA Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1956 din 09 mai 2016 Toate Articolele Autorului Să scrii cu mintea? Ce deșertăciune! E ca și cum l-ai judeca pe El. Poteca-i aspră către Gabriel, Aminte ia, Parnasul e genune! Nu poți ciopli ce'n suflet germinează! Poemul e semințelor veșmânt, Nu da alt sens, naturii, prin cuvânt, În tine, Demiurgul desenează. Nu orice vis ajunge pe simeze, Rostindu-te pe tine, vei rodi Un adevăr ce nu-l vor
SĂ SCRII CU MINTEA de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1956 din 09 mai 2016 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1462766333.html [Corola-blog/BlogPost/384940_a_386269]
-
pune în mișcare sufletul, răspândind un ton și un spirit de unitate, printr-o forță magică și unificatoare - imaginația, printr-un limbaj prin care își explorează propria sa uimire. Drum lung prin viața mea am făcut/ Și pe pământ, în genuni și printre stele.../ Ielele de m-au-mbiat cu voci, eu, am tăcut,/ Să nu mă prind în dans înșelător cu ele!... Am colindat ani și ani, ce-mi par un veac,/ Căutând prin neant, pe cineva... ceva.../ Voiam să strig, dar
ÎNTRE MAGIC ŞI SPIRIT de MARIANA GURZA în ediţia nr. 2329 din 17 mai 2017 by http://confluente.ro/mariana_gurza_1495015694.html [Corola-blog/BlogPost/382979_a_384308]
-
iubește. Omul rănește, omul te rănește, Omul pierde, omul te pierde, Omul uită, omul te uită. Pisc și abis, contrast lumină și-ntuneric, omul te-nalță, te coboară, în depărtări imense, sub triste constelații, noian de-ntinse ape, refluxul din genuni, adâncul-ametist, pe margini de prăpăstii, pustiuri și tăceri, frânturi de realitate, șoapte, imense ziduri, potop de suferinți, prin oglindiri de umbre furtuni nenumărate. Din lacrimă de stea, călătorind prin ceață, oceanul de lumini, răsare-o albă floare, surâs purtat în
OMUL, DOAR OMUL... de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Omul_doar_omul_irina_lucia_mihalca_1327704578.html [Corola-blog/BlogPost/362150_a_363479]
-
lumina păcii este și dincolo de moarte o viață într-un vis, El, Ea, Omul, doar Omul iartă, iubește, Omul te iartă, te iubește. omul te-nalță, te coboară,în depărtări imense, sub triste constelații,noian de-ntinse ape, refluxul din genuni,adâncul-ametist, pe margini de prăpăstii, pustiuri și tăceri,frânturi de realitate, șoapte, imense ziduri, potop de suferinți,prin oglindiri de umbre furtuni nenumărate.Din lacrimă de stea, călătorind prin ceață, oceanul de lumini,El, Ea, Omul, doar Omul iartă, iubește
OMUL, DOAR OMUL... de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Omul_doar_omul_irina_lucia_mihalca_1327704578.html [Corola-blog/BlogPost/362150_a_363479]
-
iubește. Omul rănește, omul te rănește, Omul pierde, omul te pierde, Omul uită, omul te uită. Pisc și abis, contrast lumină și-ntuneric, omul te-nalță, te coboară, în depărtări imense, sub triste constelații, noian de-ntinse ape, refluxul din genuni, adâncul-ametist, pe margini de prăpăstii, pustiuri și tăceri, frânturi de realitate, șoapte, imense ziduri, potop de suferinți, prin oglindiri de umbre furtuni nenumărate. Citește mai mult Omul, doar omul... - Irina Lucia MihalcaSclipiri de raze prin ochiul dintre lumi,papirusuri înscrise
IRINA LUCIA MIHALCA by http://confluente.ro/articole/irina_lucia_mihalca/canal [Corola-blog/BlogPost/380796_a_382125]
-
iubește.Omul rănește, omul te rănește,Omul pierde, omul te pierde,Omul uită, omul te uită.Pisc și abis, contrast lumină și-ntuneric,omul te-nalță, te coboară,în depărtări imense, sub triste constelații,noian de-ntinse ape, refluxul din genuni,adâncul-ametist, pe margini de prăpăstii, pustiuri și tăceri,frânturi de realitate, șoapte, imense ziduri, potop de suferinți,prin oglindiri de umbre furtuni nenumărate.... XXVI. PRIN OCHII COPILULUI, FULG ÎN DEVENIRE..., de Irina Lucia Mihalca , publicat în Ediția nr. 392 din
IRINA LUCIA MIHALCA by http://confluente.ro/articole/irina_lucia_mihalca/canal [Corola-blog/BlogPost/380796_a_382125]
-
Spre arătarea tâmpă și vicleană, Ce-a cutezat, rânjind, a ponegri. Și-am contemplat, sub cerul mohorât, Al cruntei înnoptări medievale, Cum eu, însoțitorul umbrei tale, Cum eu și fiara i-am sărit la gât. Apoi, am stat, pe marginea genunii, Noi, dublul nepătruns, întunecat, Lupul și eu, pe câmpul sfârtecat: Doi colți însângerați, în raza lunii. 3. (Poemul 30 din Nirvana, Timișoara, Ed. Mirton, 2014). Sunt neam de cavaleri și de eroi. Prea bine știu: mă trag din Litovoi. Dorm
INTERVIU CU POETUL EUGEN DORCESCU, REALIZAT DE MIRELA-IOANA BORCHIN. PARTEA A II-A (11 IANUARIE 2016) de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1837 din 11 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1452529323.html [Corola-blog/BlogPost/340327_a_341656]