1,118 matches
-
fie obligate să-și redacteze marile și micile instrumente de lucru, istoria Academiei și a universităților românești [subl. n.], istoria radiodifuziunii, dicționarul baroului românesc, istoria institutelor de cercetare, a uniunilor de creație, o istorie serioasă a ziaristicii, dicționare de istorici, geografi, actori, regizori, muzicieni, o colecție editorială cu toate cărțile dedicate Bucureștilor, o enciclopedie a teatrului..., mă rog, fiecare e liber să adauge alte și alte exemple. CITAT RETRAS!!! Sub influența limbii engleze, termenul eseu tinde să-l Înlocuiască pe mult
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Nicolae, Maxim, Grecul, Maximilian de Habsburg, Mârza, Iacob, Medici, Cosimo dei, Medigo, Rabbi Josef S. del, Medina, Samuel de, Meheși, Iosif, Melanchton, Filip, Mendelssohn, Moses, Meyrink, Gustav, Meytens, Martin von, Michaelis, Christian Benedict, Micu, Samuil, Meruțiu, Radu V. (istoric și geograf), Migazzi, Cristofor, Miguez, Juan (înalt funcționar la curtea sultanului Selim al II-lea), Mihailović, S., Miklosich, Franz, Mikó, Imre, Millot, Cl, Mirabeau, Mirandola, Pico della, Misztotfalusi, Kis Miklós, Mitterpacher, Daniel, Moesiodax, I, Moise, Elia ben (zis Cretensis), Moldovan, I. M
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
comentariile pe teme literare, istorice, lingvistice și pedagogice semnate de excelenți specialiști. I. Mașala scrie despre Viața și moartea în opera lui Lucrețiu, M. Mihăileanu despre Horatius și clasele sociale, Horatius și plebea romană, M. Popescu-Spineni despre România în lumina geografilor antici (Herodot), P. P. Ionescu despre Caracterele generale ale filosofiei latine și despre Seneca și timpul său, Lelia Teodosiu despre Andromaca la Homer, Virgiliu și Racine și despre Ovidiu la Tomis, Maria Marinescu-Himu despre Caracterele lui Teofrast și Observațiuni privind
AUSONIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285500_a_286829]
-
critică” a voievozilor munteni, prezentă în anexă, apar notate scrupulos, între izvoarele care servesc documentarea, cronici interne (primul creditat va fi, de înțeles, Letopisețul cantacuzinesc), dar și istorii consacrate, bizantine, ungurești, sârbești sau autori moderni, ca heraldistul Martin Schmeitzel ori geograful A. Fr. Büsching, citat la zi, cu a sa Erdbeschreibung, din 1776. Extrase din corespondența de familie aparținând Cantacuzinilor și Brâncovenilor, hrisoave, condici de moșii, liste contabile sporesc marja de inedit a consemnărilor odată cu apropierea de prezent. Structura cărții, scrupulul
CANTACUZINO-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286069_a_287398]
-
Mihai Ionescu-Dobrogeanu, adevărate monografii ale Dobrogei și orașului Constanța cu ample referințe relativ la organizarea administrativ-teritorială a Dobrogei 7. Odată cu apariția revistelor Arhiva Dobrogei și Analele Dobrogei, dedicate studierii multidisciplinare a acestei provincii, au fost publicate numeroase articole de către importanți: istorici, geografi, etnografi, geologi, literați. În acest context sunt reliefate și aspecte privind administrația Dobrogei în perioada otomană, precum și reorganizarea administrativă realizată după integrarea acesteia în cadrul statului național român. Regele Carol I și regina Elisabeta au vizitat de mai multe ori provincia
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
De aceea apare pur și simplu sustras oricărei limite. Așa cum îl lasă să se vadă povestirea lui Borges, reprezintă ceva cu totul altfel (ca să reiau o expresie consacrată). Nu poți spune același lucru despre pustiul pe care îl descrie un geograf, oricât de vast și neobișnuit ar fi. Nici despre cel care, privit de la înălțime, se lasă traversat de șosele, caravane sau conducte. Nu e vorba, așadar, de reprezentarea sa în ordine fizică sau socială, ci de pustiul care se arată
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
aceea apare pur și simplu sustras oricărei limite. Așa cum îl lasă să se vadă povestirea lui Borges, reprezintă ceva cu totul altfel (ca să reiau o expresie consa crată). Nu poți spune același lucru despre pustiul pe care îl descrie un geograf, oricât de vast și neobișnuit ar fi. Nici despre cel care, privit de la înălțime, se lasă traversat de șosele, caravane sau conducte. Nu e vorba, așadar, de reprezentarea sa în ordine fizică sau socială, ci de pustiul care se arată
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
să audă În vecii vecilor de numele lui Tony Pavone...! *Nobel Alfred (1833-1896) Chimist și industriaș suedez. A inventat dinamita 1866. Din 19o1 premii pentru cele mai valoroase lucrări de știință. *Ptolomeu (Claudius Ptolemaios) hr.90 - 168. Astronom, matematician și geograf grec. *Onassis (Aristotel Socrate) 1906 - 1975. Armator grec. *Colubmb Cristofor(Cristobal Colon) hr.1451-1506. Navigator genovez. 1492 A descoperit America Centrală. -BUCUREȘTI PĂCĂLEALĂ DE ZILE MARI -SAMOVOLNICĂ ARESTARE -VULPE TRANVESTITĂ ÎN BLANĂ DE MIEL -ODISEEA E LA ÎNCEPUT -TATIANA -CATASTROFAL CUTREMUR
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
că există patru puncte cardinale de referință, că apele sunt la fel, că orașele și străzile sunt la fel, în orice parte a lumii. Minciună!! Există doar Vestul și restul. Iar orașele, străzile și apele nu sunt la fel, chiar dacă geografii le desenează cu aceleași semne și culori. Uită-te la noi. Primele noastre călătorii reale în Vest au fost, de fapt, notă de subsol la nenumăratele noastre călătorii imaginare în Vest, Vestul din mintea noastră, așa cum ni l-am construit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
ar fi bine. Ideile respinse la Varșovia și-au găsit însă o amplă prezentare și dezvoltare în faimosul plan Valev, de tristă amintire, intitulat semnificativ "Problemele dezvoltării economice a raioanelor dunărene din România, Bulgaria și U.R.S.S.". Acest plan al geografului Valev a fost publicat împreună cu două hărți în Analele Universității Lomonosov din Moscova. Din analiza lui, se degajă concluzia că realizarea celor preconizate ar fi dus inevitabil la dezmembrarea teritorială și economică a României. Potrivit celor explicitate în textul planului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
României și aproximativ 48% din ansamblul populației sale. Așadar, aproape jumătate din suprafața țării noastre și tot atât din populația ei ar fi fost smulse de sub autoritatea statală românească și "alocate unui complex statal industrial" cum se exprima fără reținere geograful Valev. Nesăbuința unui asemenea plan atesta, cu toată evidența, disprețul față de poporul român, de suveranitatea și dreptul său inalienabil la integritate și existență de sine stătătoare; acesta ar fi dus la transformarea României într-o fărâmițare statală; deci, dispariția sa
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
să-mi revină în fața ochilor imaginea aceea de iad. La ceasul plecării, un nor ca un lințoliu îi învăluia chipul, iar trupul îi era chinuit de nenumărate trosnituri. Amintirea mea cea mai frumoasă pierea mistuită de flăcări. * * * Când vechii noștri geografi vorbeau despre ținutul negrilor, ei nu aminteau decât de Ghana și de oazele din deșertul Libiei. Și-au făcut apoi apariția cuceritorii cu chipul ascuns de văluri, predicatorii, neguțătorii. Iar eu însumi, care nu sunt decât cel din urmă dintre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
deasupra sa. — Ce mai face prințul meu? Copilul și tatăl râdeau, ca și soldații din escortă. Jacopo Salviati se străduia să surâdă. Văzându-mă sosind, profită ca să destindă atmosfera și arătă spre mine, prezentându-mă ceremonios ginerelui său: — Messer Giovanni-Leone, geograf, poet, diplomat la curtea papală. Condotierul sări din șa. Unul din oamenii săi îi aduse spada, pe care o vârî la loc în teacă, înfățișându-mi-se cu o jovialitate excesivă: — Eu sunt brațul înarmat al Bisericii! Avea părul scurt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
sultanului de la Constantinopol. 1 Faianță italiană realizată în timpul Renașterii sub influența celei hispano-maure, provenită din insula Mallorca și caracterizată prin smalț metalic. 1 Prinț arab, socotit urmaș al Profetului Mahomed prin Fatima, fiica lui Mahomed. 1 Ibn Battuta, călător și geograf arab (1304-1377). A călătorit timp de 25 de ani în Africa, Arabia, Crimeea, Asia meridională și în Extremul Orient (China). În 1330 sau 1331 a trecut prin Dobrogea. Descrierile sale de călătorie, cuprinse într-un Jurnal de drum, oferă numeroase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
studenților despre Spinoza și despre influență acestuia, ca filosof și optician, asupra fascinantei lumini a pictorului flamand, Nu știi niciodatè de unde vine lumină la Vermeer! Dantelèreasa! un student întrebând dacè numai Astronomul și Dantelèreasa sunt la Louvre, ea rèspunzând, Da! Geograful, dacè bine îmi amintesc e la Frankfurt, dar multe din tablourile lui Vermeer sunt la Amsterdam, iar, unele, de pildè, Die Malkunst, la Viena, O studentè, a cèrei voce se aude în întuneric, de undeva din primele rânduri, considerè cè
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
o intensivă propagandă demagogică, de o literatură lipsită de orice fundament științific. În perioada interbelică și în anii participării României la Războiul din Răsărit, numeroși participanți sau martori ai evenimentelor din 1918, personalități marcante ale culturii naționale, între care istorici, geografi, juriști, jurnaliști etc. de prestigiu, au demonstrat, pe linia unor preocupări anterioare, caracterul istoric legitim al Marii Uniri, în întregul său, cu precizarea locului deținut de Basarabia în noul organism statal. La scurt timp după încheierea războiului în anul 1945
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Mihai Viteazul - n. ns., I. A.) au frământat necontenit sufletul neamului, l-au trezit, l-au lămurit prin scrisul lor [...], accentuând cu neîntreruptă stăruință că moldovenii și muntenii și ardelenii, fiind de aceeași origine, formează un singur neam”. Marii noștri geografi au procedat la descrierea și caracterizarea acestui teritoriu, precizând, fără nici o urmă de revizionism, că statul realizat în 1918 nu a cuprins și nu putea cuprinde pe toți românii. În ținutul ocolit de Nistru, Marea Neagră, Dunărea de Jos se cuprinde
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
la hotar între două ținuturi cum nu se poate mai deosebite ca înfățișare.” Pământul românesc „nu stă singuratic în mijlocul continentului. El face parte din marea clădire a Europei centrale și apusene, întocmai ca un bastion înaintat al unei cetăți”. Unii geografi erau de părere că nu pot fi considerați Uralii ca hotar între Asia și Europa, ci o linie care ar porni de la gurile Dunării și ar ajunge la Marea Baltică. „Atunci România rămâne, după dreptate, în marginea răsăriteană a continentului”. Dezbaterea
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
2 % față de 12,3 %. Proporția aceasta arată că Basarabia este populată în principal de români și nicidecum de ucraineni cum încearcă să susțină nota ultimativă a Uniunii Sovietice. Dar cea mai convingătoare dovadă pentru predominanța elementului românesc ne-o dă geograful ucrainean Ștefan Rudnicki în lucrarea sa apărută în traducere germană în 1916 intitulată: Ucraina, țară și popor. El stabilește chiar o linie de demarcație între români și ucraineni precum urmează: „În Basarabia linia pornește de la brațul Chilia și de la Delta
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
o altă față a Franței: susținătorii României. Puși în fața unor dificultăți tehnice de organizare, cei ce se ocupau de acest lucru au fost siliți de realități să alcătuiască nu mai puțin de 52 de comisii de experți: juriști, istorici, finanțiști, geografi, militari, industriași, comercianți, profesori. 1646 de ședințe au fost necesare până ce s-a ajuns la niște concluzii și s-au elaborat documentele. într-un context frământat de contradicții iscate de interese proprii, relațiile dintre Clemenceau și I.I.C. Brătianu s-au
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92342]
-
puțin morală de a le recunoaște meritele și sacrificiile. - Mă bucur, domnule conte, să constat că opiniile noastre coincid. Acest lucru mă încurajează în demersurile mele, pe care le coordonez doar în funcție de dreptate și de adevăr. Celălalt prieten al României, geograful Emmanuel de Martonne, cunoștea mai bine România. Vizitându-ne țara în mai multe rânduri, el a avut șansa să se întâlnească și cu mari personalități: Grigore Antipa, Spiru Haret, Take Ionescu. A fost deosebit de încântat de simpatia puternică pe care
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92342]
-
Alăturare înseamnă în final demolare“. Una peste alta, e limpede că astfel de dialoguri trebuie să aibă loc și (mult) dincolo de cercurile de specialitate. Adică să includă oameni într-adevăr interesați din mass-media, istorici, sociologi, antropologi, istorici ai mentalită ților, geografi, demografi etc. Dar urgența urgențelor este, cred, reunirea tuturor forțe lor ONG-ismului interesat de soarta Bucureștilor. Care nu sunt deloc puține, dar evoluează buimac și fără speranță. O atomizare total păgubitoare pentru noi, dar din plin folositoare nimicitorilor fani ai
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
S.U.A, istoric al religiilor, de referință; Gheorghe Longinescu, Prof. univ București, catedra chimie; Ion Macridescu, general, Senator legionar; Mihail Manoilescu, economist cunoscut în lume, diplomat, autor de cărți științifice excepționale; Dumitru Mehedinți, general și Senator legionar; Simion Mehedinți, geograf, etnograf, pedagog, literat, Prof. Univ. - București, membru al Academiei Române, „ Cartea creștinismului românesc”(1943) e fundamentală; Vasile Militaru, fabulist; Nicolae, Principele (de Hohenzollern) n. 1903 - m. 1974, fiind autoexilat din țară...; C. Noica, filosof și eseist spiritualist, creator de școală de
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
are în alte fântâni istorice următoarele numiri: în Ptolemeu IeQccaog cu spiritul aspru; în Ammianus Marcellinus Gerasus, iar in Constantin Porfirogenitul forma ce o are și astăzi, JEegtiZoc. Din modul deosebit cum îi aud numele și îl reproduc cei trei geografi mai vechi, unul cu t, celalt cu spiritul aspru și al treilea cu g putem induce că consoana inițială avea un sunet cam nedeterminat, care se va fi apropiat si de s, ce apare in Constantin Porphyrogenitul și se păstrează
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
lor» (V, 6). Din rămășițele comediei atice ce ni s-au păstrat, se constată că, pe timpul lui Menandru (342-290 în. de Hr.) asemenea apelative erau în întrebuințare. Ca popor însă Dacii sunt pomeniți, după cât se pare, pentru întâia oară de geograful Strabon. Acest scriitor, care amintește si dânsul existența Geților la nordul Dunării, stabilește următoarea deosebire între Geți și Daci: « Geți sunt acei ce se înclină către Pont și răsărit, Daci acei ce vin către Germania și izvoarele Istrului. Partea superioară
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]