673 matches
-
ale Europei. Europele care, odată studiate, ne-ar vindeca de propriile noastre spaime pentru că le-am regăsi, aceste spaime, la foarte mulți alții, și am înceta să ne mai identificăm cu ele“11. Se observă că preocupările și opiniile privind geopolitica sunt extrem de variate. În continuare, vom prezenta câteva aspecte semnificative pentru poziția României pe parcursul a peste 100 de ani - de la începutul secolului al XX-lea până în prezent - (teritoriul; vecinii; populația; nivelul economic; obiectivul strategic), grupate pe trei etape: - România la
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
ținem seama că la 1492 Columb descoperă America, iar la 1498 Vasco da Gama descoperă drumul spre India. Două drumuri, unul spre est și celălalt spre vest, care vor așeza occidentul european în mijlocul, în centrul, lumii cunoscute. Toată geoeconomia și geopolitica planetei se vor baza pe Europa Occidentală. Burghezia va fi clasa socială cea nouă, purtătoare a mesajului în favoarea acestor noi orizonturi. Chiar dacă la început a fost ea însăși o clasă socială feudală, cu timpul, prin acapararea noilor ocupații care erau
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
înghețarea salariilor, majorarea taxelor și impozitelor, disponibilizări de salariați, păstrarea unui deficit bugetar în limite extrem de mici. Revenind la situația de după al Doilea Război Mondial, Războiul Rece și legătura cu criza economică din anul 2008, trebuie să spunem că între geopolitică și economie internațională există o strânsă legătură. Keynes spunea 81 că studiul economiei nu pare să reclame înzestrări deosebite, aceasta fiind o ramură destul de ușoară în raport cu filosofia sau științele pure. ,,Materie ușoară, în care însă foarte puțini excelează!"82. Însă
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
mai) înseamnă știința liberă de valori? 44 6. De la raționalitatea transversală la curriculumul ca praxis 47 Partea a IIa. Fundamentele sociale ale abordării integrate a curriculumului 1. Globalizarea: procese de frontieră și de integrare 54 1.1. Globalizarea economică și geopolitică 55 1.2. Dezvoltarea tehnologiilor informaționale și de comunicație 59 1.3. Globalizare și educație 61 1.3.1. De la globalizare la educație: linii de influență 61 1.3.2. Către o nouă semnificație a conceptului de învățare 69 1
[Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
ritmului schimbărilor și a învățării. Se creează o societate-rețea, în cadrul căreia oportunitatea și capacitatea de a obține acces și de a face parte din relații intense de cunoaștere și învățare determină poziția socioeconomică a indivizilor și companiilor (OECD, 1996). B) Geopolitica lumii contemporane ne propune, așa cum spunea M. Malița, zece mii de culturi, dar o singură civilizație. Procesele de frontieră se manifestă aici prin permeabilizarea și chiar disoluția granițelor statului național. Interesele geopolitice au condus la formarea de alianțe și uniuni care
[Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
sunetelor, recurgerea la sateliți de telecomunicații, revoluția din telefonie, generalizarea informaticii în majoritatea sectoarelor de producție și de servicii, miniaturizarea computerelor și conectarea lor în rețea la scară planetară au dat peste cap, puțin câte puțin, ordinea lumii.” I. Ramonet, Geopolitica haosului „La fel cum primii creștini își imaginau raiul ca pe un tărâm ideal aflat dincolo de haosul și decăderea lumii materiale - iar impresia de prăbușire era cu atât mai reală cu cât zidurile imperiului se năruiau în jurul lor -, în aceste
[Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
perspectivă, o consecință a globalizării. Garantarea dreptului la liberă circulație, deschiderea granițelor, dar și polarizarea și inegalitățile existente la nivel mondial au condus la mișcări ample și frecvente ale populației. Integrarea pe care o descriam ca o dominantă a economiei, geopoliticii și tehnologiilor se manifestă în plan cultural prin redefinirea noțiunii de cultură, mai puțin legată de spațiu sau grupuri de apartenență și mai aproape de împrumut și schimbul de valori. Diversitatea și complexitatea lumii contemporane se manifestă puternic și în plan
[Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
enc2336/2336.htm. Baudrillard, J., 1994, America, Albatros, București. Baudrillard, J., 1996, Strategiile fatale, Polirom, Iași. Bauman, Z., 1999, Globalizarea și efectele ei sociale, Antet, București. Bauman, Z., 2000, Etica Postmodernă, Amarcord, Timișoara. Bădescu, I.; Dungaciu, D., 1995, Sociologia și geopolitica frontierei, 2 vol., Floarea Albastră, București. Berger, P.L.; Luckmann, Th., 1999, Construirea socială a realității, Univers, București. Biès, J., 1998, „Éducation transdisciplinaire. Profils et projets”, Bulletin Interactif du Centre International de Recherches et Études Transdisciplinaires, 12. Bîrzea, C., 1995, Arta
[Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
The University of Calgary, vol. 30, 2. Quicke, J., 1997, „Reflexivity, Community and Education for the Learning Society”, Curriculum Studies, 2, vol. 5. Radó, P., 2001, Transition in Education, Open Society Institute - Institute for Educational Policy, Budapesta. Ramonet, I., 1998, Geopolitica haosului, Doina, București. Rapport, D., 1996, „Transdisciplinarity and The University of the Future”, Science Spectra, 6. Roberts, P.L.; Kellough, R.D., 2000, A Guide for Developing Interdisciplinary Thematic Units, ediția a II-a, Upper Sadle River, Prentice Hall, Merrill. Robertson, D.
[Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
și a dinamicilor și proceselor care îl caracterizează, la diferitele scări geografice, însă nu acesta este singurul interes al lecturii. Importanța acestei cărți poate fi urmărită pe multiple planuri, deschizându-se astfel către o gamă largă de cititori. Specialiștii în geopolitică - analiști, cercetători sau universitari - pot beneficia de un exemplu de aplicare a teoriilor de profil asupra unui spațiu puțin studiat în cadrul sistemului științific românesc. Studenții, masteranzii și doctoranzii de la științe politice, drept internațional, istorie, științe economice sau geografie, găsesc în
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3038]
-
multipolare, după alții. Performanța politică românească În perioada 1990-2004 este, ca să folosim un eufemism, sinuoasă și indecisă, punând sub semnul Îndoielii chiar sensul tranziției, gradul de implicare/participare la un proces european numit tranziție. Geografia culturală și legătura ei cu geopolitica - vezi studiile de imagologie politică ce interesează de asemenea crearea unui imaginar cultural politic - dovedesc În cazul modelului cultural românesc variații considerabile. Dacă de Martonne considera România o țară central-europeană, planurile sovieticului Valev (1964) contau pe statutul României de țară
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
medicină). Noțiune de răspuns: Ripostă, replică (Dicționarul Explicativ al Limbii Române); a da socoteală, a fi responsabil. În medicină: a se face simțit<footnote Research and results magazine, ONU, nr. 3, iulie 2011. footnote>; reacție blândă.<footnote Brown, L., „Noua geopolitică a alimentelor”, în Foreign Policy-România, iunie-iulie 2011, p. 42. footnote> Cu privire la globalizare, modalități de răspuns: neglijare, nepăsare; asimilare, integrare. Evaluare în termeni de cost-beneficiu: abordare proactivă, schimbare din interior către exterior. Reacțiile sunt senzații și imagini amorsate prin rezonanță și
GLOBALIZAREA Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
Numai în SUA, în 2010, s-au recoltat 400 de milioane de tone de cereale, dintre care 126 de milioane de tone au fost transformate în etanol, comparativ cu numai 16 milioane de tone în 2000. <footnote Brown, L., „Noua geopolitică a alimentelor”, Foreign Policy - România, mai-iunie 2011, pp. 41-44. footnote> Transformarea burselor de mărfuri în piețe financiare permit formarea de „bule” speculative, reflectate în final în scumpirea alimentelor și „împingerea săracilor într-o sărăcie și mai adâncă”, după expresia din
GLOBALIZAREA Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
2011. footnote> Un raport al ONU cere guvernelor lumii să intervină pentru spargerea uriașei „bule” formate în prețurile mărfurilor, în special pentru alimente și petrol, considerându-se că prețurile au urcat ca răspuns la disfuncționalitățile piețelor.<footnote Brown, L., „Noua geopolitică a alimentelor”, Foreign Policy - România, mai-iunie 2011, pp. 41-44. footnote> Sunt specialiști din afara ONU și reprezentanți ai sectorului bancar care văd creșterea prețurilor ca efect al creșterii cererii. În anul 2007, prețul cerealelor și al soiei au început să crească
GLOBALIZAREA Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
luminoasă reflecție a lui Jacques Rupnik, L’Autre Europe [Cealalt... Europ...], lucrare-cheie despre criza și sfîrșitul comunismului În Europa Central.... Pe ling... raritatea lor, sintezele istorice franceze despre ț...rile din Est se individualizau și prin faptul c... Își Însușeau geopolitică rezultat... dup... Ialta. Astfel c... un fel de barier... bibliografic... separă ț...ri care aveau totuși În comun o mare parte din istoria lor contemporan.... Cel care voia, de exemplu, s... cunoasc... istoria statelor baltice, trebuia neap...raț s... recurg
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
exclusiv de privitori ai celorlalți, monopol tehnic transformat în obligație morală. Dacă nu vedem cu ochii, inima nu este mișcată. Concluzie: "Camerele să trăiască!". Desigur, dar ele nu au, vai, declanșare automată, nu încep oriunde și oricând să înregistreze 116. Geopolitica acestei compasiuni de la distanță care ne îndeamnă să nu facem politică nu invalidează nicidecum operațiunile noastre de salvare, foarte respectabile; ea numai ne recomandă să nu transformăm "morala extremei urgențe" într-un nou imperativ categoric. În era când informația centrală
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
de politică militară în cadrul Ministerului Apărării Naționale, profesor de logică și filosofie și, ulterior, lector la Universitatea "Hyperion" din București. Preocupările sale științifice de până acum, materializate prin articole publicate în reviste de profil, sau manifestat mai ales în domeniile geopoliticii și relațiilor internaționale. A tradus volumul Armata, mai mult decât o ocupație de Charles Moskos (2005). Este autorul unui volum de versuri intitulat Anaïs (2000). Emil E. Suciu, Societatea izomodernă (c) 2010, Editura Institutul European Iași, pentru prezenta ediție INSTITUTUL
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
autorul izbutește să pună în lumină o serie de dimensiuni de mare forță analitică ale raționalității: raționalismul modern contractualist ca sursă și temei ale cunoașterii, raționalismul ca "stil intelectual", raționalismul și "cunoașterea împărtășită" de grup, precum și replica postmodernă în domeniile geopoliticii, evoluției limbajelor noilor media, sau a reflecției asupra riscurilor în societatea actuală care "a învățat să învețe" din propriile greșeli. Ansamblul lucrării furnizează o cunoaștere cuprinzătoare, bine documentată, a teoriilor clasice și moderne, universale și românești asupra schimbării sociale conectate
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
fi însă o abordare prin care "construcția organică a societății" să fie analizată din perspectiva constatărilor asupra fenomenelor incontrolabile care ne perturbă traseele clasice ale existenței sociale, prin varianțe cum ar fi cele din domeniul comunicațional sau din cel al geopoliticii, percepute în contextul fenomenului de globalizare. Este îndeobște acceptată ideea că epoca modernă constă (sau a constat) în principal din industrializare, globalizare și urbanizare. Procesul de industrializare sau, dimpotrivă, de dezindustrializare/postindustrializare și de informatizare continuă să fie asimetric și
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
care se conturează tinde să recupereze, inclusiv pe palier geopolitic, elemente ale axiologiei modernității timpurii și să lase în plan secund valorile modernității clasice, generate de axiologia valorilor relative, fluctuante. Voi începe prin prezentarea sumară a teoriilor clasice din știința geopoliticii, pentru a reliefa, în principal, diferența de abordare metodologică dintre acestea și o viziune morfogenetică asupra lumii izomoderne. 4.1. Teorii geopolitice consacrate Nu este în intenția mea să elaborez o "dare de seamă" exhaustivă asupra teoriilor geopolitice consacrate. Aceste
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
Friedrich Ratzel (1879; 1882), este necesară suprapunerea spațiului vital ("Lebensraum") al unui popor cu cel geografic (prin dimensiunea etnică a populației care stăpânește acel spațiu). Conform aceleiași teorii, orice stat apare și se menține în jurul unui "centru statal" ("Mittelpunkt"). c) Geopolitica panideilor Teoria panideilor a fost dezvoltată de Karl Haushofer (1931; 1934). Conform acestei abordări, granițele sunt mai degrabă spații de confruntare și conflict decât delimitări politico-statale reglementate prin norme de jurisdicție internațională. Aceste spații sunt (cel puțin în epoca lui
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
plasează spațiile de interferență: "Heartland", "Rimland" și "stat-tampon" (sau "țară de articulație"). Conceptul de "Heartland" (în traducere fidelă, "tărâm central", adică "zonă-pilot" de importanță geopolitică decisivă pentru controlul global asupra lumii) a fost avansat de Halford J. Mackinder, reprezentant al geopoliticii britanice de început de secol XX. În opinia lui Mackinder, există un echilibru instabil între puterile interioare, continentale, și cele exterioare, maritime. În studiul "Democratic Ideals and Reality" (1919/1996), ne este prezentată o viziune simplificată a concepțiilor existente, în
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
sau infirma presupunerea potrivit căreia, și la nivel internațional, global, interstatal etc. suntem atât părtași, cât și martori la apariția caracteristicilor societății izomoderne. 4.2. Procese geopolitice contemporane 4.2.1. Spații geopolitice de interferență Aproape orice lucrare contemporană de geopolitică pornește de la prezumția că frontierele sunt entități care delimitează spații caracterizate prin unitate juridică internațională, statală, etnică, religioasă, culturală sau chiar economică. Astfel, conceptul de frontieră este definit într-un înțeles extrem de larg, fiind rareori asimilat celui de simplă graniță
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
de frontieră este definit într-un înțeles extrem de larg, fiind rareori asimilat celui de simplă graniță reglementată prin jurisdicția internațională și prin tratate bilaterale sau multilaterale. În era globalizării, este evidentă multistratificarea relațiilor internaționale și, implicit, a celor geopolitice. Chiar dacă geopolitica clasică pornește de la interese geostrategice fundamentate pe controlul asupra resurselor naturale, artificiale și umane (petrol, gaze, apă, infrastructură de comunicații, "colonii" cu influx imigraționist etc.), cred că însăși știința geopoliticii are astăzi un rol mai important: acela de a desluși
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
evidentă multistratificarea relațiilor internaționale și, implicit, a celor geopolitice. Chiar dacă geopolitica clasică pornește de la interese geostrategice fundamentate pe controlul asupra resurselor naturale, artificiale și umane (petrol, gaze, apă, infrastructură de comunicații, "colonii" cu influx imigraționist etc.), cred că însăși știința geopoliticii are astăzi un rol mai important: acela de a desluși în ce fel dezvoltările tehnologice și umane ale ultimelor decenii influențează și vor influența esența omului geopolitic izomodern. De aceea, consider că, prin noile spații geopolitice globale și locale, frontierele
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]