541 matches
-
domnule Gică Popesu,beau să mă amețesc cu ce-l mai de omenie prieten pe care la-m avut În viața mea...” Dar, atunci când se simțeau mai bine,Georgică ospătarul anunță ora de Închidere a localului.Ce era de făcut...? Georgică băiat isteț, Îi scoase din Încurcătură. De jur Împrejurul bazinului cu valuri, erau plantați artificial o sumedenie de boscheți ornamentali unde ospătarul le amenajă o altă masă În așa fel să nu atragă atenția, aducând Încă un braț doldora cu sticle pline
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
cu șampanie...! Odată cu ivirea zorilor,terminară tot ce aveau de băut iar făcând plata,constatară cu surprindere: goliseră treizeci și șase sticle cu șampanie, dar cu toate acestea setea lor nu era domolită, cu siguranță ar mai fi băut Însă Georgică Îi dezamăgi spunându-le cu părere de rău,barul era Închis. Părăsiră grădina de vară a restaurantului Lido printr’o ușă laterală. Mergeau la braț, comentând mai mult blamând pe Șeful de Șantier care o ținea zi de zi Într
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
știu: singura limbă din adâncuri e cea a dragostei de alt om, de altă ființă. Polonia, 1992 Mihaela: Țara de suflet Tot ce scriu eu se poate să fie curată idealizare. Dar până la urmă, poate să ne spună oricine că Georgică e mai frumos și mai reliable decât Costică, cui îi pasă? Dacă ne îndrăgostim de Costică, asta e și pace. Așa am pățit eu cu Dania. Mi s-a lipit sufletul de fiordurile ei, ca marca de scrisoare. De fapt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
nu mă uit la ele. Și, În orice caz, după ce-oi muri, am să vin să ard totul”. „Atunci ăsta-i un loc bântuit de fantome, sper”, zise Lorenza. „Acum, da. Pe timpul unchiului Carlo, nu, era foarte vesel. Era georgic. Acum vin aici tocmai fiindcă-i bucolic. E frumos să lucrezi seara, În timp ce câinii latră În vale”. Ne arătă camerele unde trebuia să dormim: mie, lui Diotallevi și Lorenzei. Lorenza privi odaia, atinse patul vechi cu cuvertura lui mare, albă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
de pesmet și de firimituri de pâine, numai bune de asortat la gogonea. Ce tot mesteci, tu, acolo, băi, eschimosule? salivează Dănuț. Faci pe nebunul? Ziseseși că n-ai nimica de potol! Bufet rece! Niște anafură de la biserică. De la Sf. Georgică. Astăzi e vineri și am dat un tur de control, la prima oră. Am tolba plină. Vreți? Aa..., ca să nu scăpăm din vedere, la noapte ar cam fi cazul să mergem și noi la Lucică Sculă Mică, la capelă, la
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
cu asalt, nimeni nu mai vrea să știe dacă mai au suc de zmeură, brifcor, limonadă sau altceva, tot ce se găsește, tot ce se dă e bun, fie că a fost sau nu păstrat la gheață. “Salut, Paul!” “Noroc, Georgică! Ce faci?” “Căldură mare, dom’le” “Așa e” “Ca pe vremea lui nenea Iancu. Ce faci? La grad, nu?” “Nu încă, doar la perfecționare. De fapt, numai la pregătire” “Eu sunt pentru grad” “Bravo, ești valoros” “Sunt” Ar fi avut
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
s-au văzut de câțiva ani buni, chiar dacă bunul său prieten și coleg de studenție George Băndărău lucrează în județul vecin, nu mai departe. Dar, viața... Or să discute după ce-și vor fi luat amândoi “porția” de răcoritoare. Uite, Georgică mai are vreo doi oameni în fața lui. Dar, iată, George a ajuns în fața vânzătoarei. Să nu-l scap! Ce m-o fi apucat? “Hapciu!” Hait! Ce să fie asta? De fapt, ăla-i om, care strănută vara. Iar, dacă mai
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
ajuns în fața vânzătoarei. Să nu-l scap! Ce m-o fi apucat? “Hapciu!” Hait! Ce să fie asta? De fapt, ăla-i om, care strănută vara. Iar, dacă mai și răcește, e și mai și! Că iarna, toată lumea... “Unde-i Georgică? S-a evaporat așa de repede? Păcat că n-a mai stat. Aș fi dorit să știu ce mai face, cum o mai duce, am mai fi mers, probabil, și la un pahar de vorbă, în fond, cursurile astea de
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
tot ce zboară se mănâncă, că toți se topesc de dragul și dorul tuturor, cu asta - da, sunt cu totul de acord. Vezi, tu, dragul meu soț, fiecare se preocupă doar de el și de-ale lui. Ce-i păsa lui Georgică de tine, chiar dacă nu te văzuse de o bună bucată de vreme. Avea altă treabă, mergea la vreun curs, sau avea vreo întâlnire cu vreo tipă. Ia stai, nu cumva...?” “Ce prostii pot să-ți treacă prin cap! Asta mai
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
Era un țigan de la Târgu-Mureș, bea „Diană“ d-aia de turba. Bea câte cinci-șase sticluțe și dormea trei zile. Și i-aducea și din aia. Nu se punea problema. Erau oarecum... erau mai maleabili, în privința asta, cu noi. Era unu’, Georgică, din Galați, omorâse două babe. Ăla era plecat ca lumea. Romca ăsta, Cosmici, ăsta cu studentele... „Misterioasa blondă dispărută“, „Cazul Anca“. Păi, ăla e adevăratul autor. Știți ce se-ntâmplă? Nu erau animale. Jucam remi, table, cărți. Erau mai multe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
toată lumea americani, japonezi, englezi, francezi chiar și nemți etc. Recunoștea și el că la matematică nu prea era grozav șia reușit printr-o minune la facultate însă acolo îl poreclesc Einstein, fiind cel mai bun dintre toți. Cu Țiganul, Georgică, Gică Escrocul, Puiu și mulți alții s-a împrietenit la cataramă. Georgică era din Poiana, și le propuse când și-a dat seama că se poate bizui pe ei: - Mergem la Sinaia de câte ori avem chef de-un chef! Oprim o
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
el că la matematică nu prea era grozav șia reușit printr-o minune la facultate însă acolo îl poreclesc Einstein, fiind cel mai bun dintre toți. Cu Țiganul, Georgică, Gică Escrocul, Puiu și mulți alții s-a împrietenit la cataramă. Georgică era din Poiana, și le propuse când și-a dat seama că se poate bizui pe ei: - Mergem la Sinaia de câte ori avem chef de-un chef! Oprim o seară în Poiana la mine acasă, și a doua zi plecăm mai
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
și te întorci! De fapt toți au pățit la fel. Plecau vinerea sau sâmbăta, benchetuiau o noapte la Poiana și după aceea în munți. Dormeau în cabane, adesea în sălile de mese când nu mai găseau locuri, fiind aglomerație, însă Georgică le-a arătat frumusețea muntelui și s-au convins cât e de periculos. Doar nașul îi costa ceva, nu mare lucru și cabanele, să se odihnească dar nu mult. Câteodată mai luau telecabina când noaptea îi apuca pe drumurile munților
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
-si amintească numai întâmplările plăcute. Cu ele să rămână din viață iar restul să le uite! El considera Constanța orașul nostalgiilor iar Bucureștiul al năzdrăvăniilor. Își aduce aminte surâzând de colegi, de neprevăzutul vieții de student. Într-o seară împreună cu Georgică în Fiat-ul 600, pe care acesta îl primise cadou de la tatăl său, erau pe chei, pe malul Dâmboviței când văd două fetițe dând din mâini disperate. Aveau viteză și au reușit să oprească mașina, după 50 de metrii. Fetele alergau
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
fetele se opresc și dau din brațe a pagubă pentru efortul depus degeaba: - Credeam că sunteți italieni! spun ele dezamăgite, când au zărit numărul de Prahova, luminat de lampă. Așa era în epoca aceea, italienii luau multe românce. Fiat-ul lui Georgică făcea toți banii. În altă seară avea bani, eveniment memorabil care trebuia sărbătorit și au mers la Codrii Cosminului cu Țiganul. Era aglomerat și au ocupat o masă. Au comandat băutură și tochitură cu mămăliguță, specialitatea casei. Între timp văzându
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
de simpatii de Petre Stoica și Eglogă de Ioana Ieronim reprezintă exemple peremptorii!), chiar mai înainte ca reprezentanții generației ’80 să înceapă a aprecia - chiar dacă nu au admis-o întotdeauna deschis - cam aceleași componente ale poeziei ca și Sorescu. Nici Georgicele lui Mircea Cărtărescu nu sunt, în fapt, cu totul străine de această înrâurire. 5.3 O incursiune în labirintul „textistenței” (Mircea Cărtărescu)tc "5.3 O incursiune în labirintul „textistenței” (Mircea Cărtărescu)" În cazul lui Mircea Cărtărescu, interesul pentru realul
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
Lizeanu o stație/și ajungi la magazinul Bucur Obor./ acolo găsești măturici și muzicuțe cu schimbător,/acolo sunt raioane speciale/cu giuvaieruri și diamanticale/de plastic/și te servesc vânzătoare cu râset encomiastic/și cu ocheade vâlvoi...”. Chiar și în Georgicele, poezii cu tematică „rurală”, asemănătoare întrucâtva Liliecilor lui Marin Sorescu, dimensiunea metatranzitivă rămâne de natura evidenței. Semnificativ este în acest sens și faptul că titlul ciclului din care face parte poezia trimite în mod explicit la opera poetului latin Virgiliu
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
-i zor cu porumbul că eu mă duc puțin pe lumea cealaltă adică a treia și ultima. feții mei dragii mei copchiii mei ce să-i faci așa e jocul arză-l-ar focul. (TITLUL) Pe de altă parte, în Georgicele lui Mircea Cărtărescu putem detecta cu ușurință și un alt tip de intenție „parodică”, vădit polemică de astă dată, orientată împotriva imaginii idilice a satului, impuse de semănătoriști și perpetuate cu bună știință de propaganda comunistă. Din acest punct de
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
Mircea Cărtărescu putem detecta cu ușurință și un alt tip de intenție „parodică”, vădit polemică de astă dată, orientată împotriva imaginii idilice a satului, impuse de semănătoriști și perpetuate cu bună știință de propaganda comunistă. Din acest punct de vedere, Georgicele cărtăresciene se situează, spuneam, pe același palier cu volumele lui Marin Sorescu din seria La Lilieci, cu Un potop de simpatii al lui Petre Stoica sau, din generația ’80, cu Lecțiile deschise ale profesorului de limba franceză A.M. de Alexandru
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
potop de simpatii al lui Petre Stoica sau, din generația ’80, cu Lecțiile deschise ale profesorului de limba franceză A.M. de Alexandru Mușina. Nu întâmplător, la scurtă vreme după apariția volumului de debut al lui Cărtărescu, criticul Nicolae Manolescu caracteriza Georgicele în felul următor: „E vorba de douăsprezece scurte poezii, care reconstituie, oarecum în felul lui Petre Stoica din Un potop de simpatii, dar împingând sarcasmul și parodicul mult mai departe, universul deruralizat al satului contemporan. Intenționat anecdotice, utilizând clișeul jurnalistic
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
-și copiii de pruni și de ostrețe”, în timp ce el merge „sub talpa casei”, să vizioneze acolo „un film cu galinacee” sau indignându-se grațios în mijlocul pogoanelor sale „de situația din cipru și liban”. Poemul citat surprinde (ca și celelalte 11 Georgice, de altfel), atât prin lexicul poetic cu totul atipic, amestec de prozaisme, elemente împrumutate din limbajul jurnalistic („situația din cipru și liban”, „lumea a treia”) sau publicitar („cu gerovital se duc ridurile ca-n palmă”), cât și prin alternanța, la fel de
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
persoana I plural și singular, ca și de a II-a plural): „bă plozilor nu uitați bateriile solare/să ne-ncălzim la chindie conserva de fasole/cu cârnăciori poduși la fetești...”. Acest aspect demonstrează înainte de toate că structura poetică a Georgicelor se caracterizează, la un prim nivel, printr-o evidentă flexibilitate și permisivitate (cum am putea interpreta altfel folosirea masivă a limbajului comun cu efecte artistice?); pe de altă parte, nu trebuie să uităm că, în literatură, adeseori o mare libertate
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
de sinceritate care presupune în fond un rafinament extrem. Merită apoi o atenție specială ultima secvență a textului care - mai este oare nevoie să o spunem? - trimite în mod evident la poemul lui Tudor Arghezi. Prezența citatului arghezian în finalul Georgicei a-IV-a (cum se întâmplă, în altă parte cu versuri din Bacovia - „sunt fericit călare pe gâtul/copiilor mei și pe hectarul de lobodă prelungă asemeni/figurii pașoptiștilor, sunt fericit./ nevastă ca să mor cu zâmbetul pe buze/te uită cum ninge
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
umorul și vitalitatea sunt doar coordonatele de suprafață ale acestor poeme, care în profunzime conturează portretul țăranului ca om fără însușiri”411. Deși nu s-au aflat în centrul comentariilor critice la data apariției volumului de debut al lui Cărtărescu, Georgicele constituie fără doar și poate un grupaj de poeme demn de toată atenția și care, în plus, nu s-a datat aproape deloc. Surprinzător este că la începutul anilor ’80 asemenea versuri au scăpat vigilenței cenzurii. Din toate cele spuse
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
concertul era început și Suflețel venea din altă odaie, mergea în vârful picioarelor. Și aci prestigiul capodoperelor cauza lui Suflețel o comoție morală, fără raport la valoarea muzicii în sine, dar emoția era tot așa de convulsivă ca și față de Georgicele lui Virgil. În rezumat, Suflețel, descendent de țăran, se afla în fața mulțumirii de a trăi în civilizație. Afară de aceasta nu visa mare lucru. Suspecta îndeosebi pe alții de a se fi aranjat și-i ancheta asupra venitului pe care putea
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]