1,108 matches
-
lumea specialiștilor. - motivații în funcție de repere: CREDINȚA! De pildă, gesticulația mâinilor apropiate sau însemnul rugăciunii, îngenuncherea, mâinile la tâmple ale gânditorului, indexul ca semn arătător, mâna întinsă, capul plecat și multe alte repere, pornind de la conceptul verticalității poziției bipede, în semantica gestuală atrag motivațiile intrinseci. În artă, imaginația are o forță dinamică, ce modifică și deformează còpiile pragmatice, furnizate de percepție. SIMBOLUL! Motivațiile nu trebuie decodificate doar în funcție de simboluri, uneori rămânând strict la denotația precisă și înlănțuind o suită de motivații, pentru că
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
degetul, pe care-l întinde spre el, tânărul semiculcat. Pe de o parte, aici se observă expresia întâlnirii simbolice dintre un deget, care oferă, și altul, care primește, pe de altă parte se sugerează trecerea fluidului vital, invizibil prin actul gestual al divinității. În imaginarul biblic, între pronunțare și acțiune există o legătură directă, facerea lumii fiind simultană aceleia de pronunțare a cuvântului divin. Cosmosul s-a ivit din gest și cuvânt simultan, cu toate că primul cuvânt/logosul, apare construit altfel decât
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
cuminecarea, aprinderea unei lumânări, starea dreaptă, înclinată, ducerea darului la altar, închinăciunea, metania mare. Preotul poate să fie participant la liturghie și sărută în plus masa la altar, iar ca oficiant al ritualului împărtășește, binecuvântează, intră prin ușile împărătești. Variantele gestuale ale credincioșilor se referă la semnul crucii, la variante pragmatice, la pozițiile corpului și la împărtășanie. Uneori, veșmintele preotului sunt atinse, capetele credincioșilor sunt atinse cu potirul, icoana este atinsă cu fruntea sau mâna și se face semnul crucii cu
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
cifra 10. Mâna dreaptă binecuvântează, mâna stângă pedepsește, iar secretul ermetismului este o mână strânsă/pumn, secretul pentru orientali apare în poziția mâinilor. - în mână se ascund mesaje ale puterii: Pornind de la limbajul religios trebuie amintit și gestul politic. Limbajul gestual depinde de câteva repere, observabile la conducători/călăuze, în amplasarea conștient/inconștientă a mișcărilor mâinilor în mediul politic. Mâna dreaptă este simbol al fidelității; în francmasonerie, mâna dreaptă dusă în dreptul inimii este forma de salut între membrii Ordinului. Degetul arătător
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
de persoana umană, dar și antene de contact cu lumea înconjurătoare, degetele, în general, iar degetul arătător în mod special, participă la procesul cunoașterii și asimilării lumii din jur. Valențele cognitive ale degetelor sunt reflectate în multe expresii de tip gestual: a încerca marea cu degetul, a nimeri (ca Ieremia) cu oiștea în gard, a pune degetul pe rană, a privi printre degete, a ști (a cunoaște) ceva pe degete, a juca pe cineva pe degete, a scoate din deget (din
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
lucrări de artă pe care le consideră ”bune” sau chiar ”extraordinare”. Însă după părerea unor avizați în domeniu aceste ”opere de artă” sunt doar niște elemente penibile de non-cultură, numai dacă ne referim, spre exemplu, la unele lucrări de pictură gestuală unde autorii nu trebuie să cunoască cine știe ce tehnici deosebite de desen, parataxă a culorilor sau reguli de compoziție plastică, totul facându-se ”după inspirația de moment”. Asemănător se întâmplă și în alte domenii, am amintit anterior de literatură sau de filosofie
ARTĂ, DEGENERARE, KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic''. In: ARTĂ, DEGENERARE , KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic'' by Edi APOSTU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/381_a_550]
-
și un filozof pentru liceeni ? Și cine credeți că i-a pus pe frunte lui Camus această etichetă ? Banda de scriitori sofisticați din jurul lui Sartre, acei prețioși grafomani incapabili să spună o frază coerentă fără să o acompanieze cu fumuri gestuale și emfază interioară. Imaginați-vă cît au suferit acești impotenți prețioși cu veleități de stînga cînd au văzut că Albert Camus a primit premiul Nobel la doar 44 de ani... îmi amintesc și acum această scenă, eram cu el la
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
numele de tearoom, de unde (i numele lucrării, Tearoom Trade [1970]. Humphreys a analizat astfel, (naintea apari(iei sidei, rela(iile sexuale anonime, tacite (i f(r( angajament afectiv ale acestor b(rba(i care comunicau (ntre ei dup( un cod gestual cunoscut de to(i (i care operau o diviziune a rolurilor pentru a-(i satisface dorin(a. Aceste întîlniri deviante nu sînt posibile decît (n locurile neglijate de al(i poten(iali utilizatori. Poli(ia intervine pu(în, dar supravegheaz
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
seama că nu mai are de-a face cu o clasă, ci cu o responsabilitate bivalent verticală. Grupul specializat poate funcționa numai atâta vreme cât liderul de grup, cadrul didactic, mai are posibilitatea de a comunica cu toți membrii grupului vocal și gestual. Dincolo de dimensiunea critică, se impune existența unei ierarhii, a unor verigi nu numai de transmisie, ci și de decizie. Acest lucru implică la rândul lui existența unui grup de comandament. Legat de grupul de comandament, Parkinson elaborează o lege: „1
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
auz este necesară o selecție a cuvintelor și a propozițiilor pe care le va exersa pe parcursul dezvoltării psihosociale. Limbajul la deficientul de auz se va însuși în mod organizat cu sprijinul familiei și cu implicarea directă a specialistului defectolog. Comunicarea gestuală În cele mai multe cazuri, comunicarea orală, pentru a oferi mai multă înțelegere unui conținut, este însoțită de comunicarea nonverbală. În acest context, expresia facială are un rol deosebit de important: un zâmbet, o încruntare, fiecare spune altceva. Folosim gesturi și expresii faciale
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
acest context, expresia facială are un rol deosebit de important: un zâmbet, o încruntare, fiecare spune altceva. Folosim gesturi și expresii faciale zilnic, uneori separat, alteori împreună cu vorbirea, pentru a împărtăși idei și sentimente și pentru a comunica. Pentru surdomut, comunicarea gestuală este fundamentală și, în același timp, bază a exprimării și a înțelegerii permițând chiar exprimare de idei abstracte. Comunicarea gestuală se perfecționează și se modifică în funcție de capacitatea psihică a subiectului, de specificul personalității, de capacitatea grupului cu care interacționăm de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
faciale zilnic, uneori separat, alteori împreună cu vorbirea, pentru a împărtăși idei și sentimente și pentru a comunica. Pentru surdomut, comunicarea gestuală este fundamentală și, în același timp, bază a exprimării și a înțelegerii permițând chiar exprimare de idei abstracte. Comunicarea gestuală se perfecționează și se modifică în funcție de capacitatea psihică a subiectului, de specificul personalității, de capacitatea grupului cu care interacționăm de a decodifica comunicarea gestuală. Mimica, pantomimica și comunicarea gestuală formează limbajul mimico-gestual. Necesar de știut este faptul că limbajul mimico-gestual
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
în același timp, bază a exprimării și a înțelegerii permițând chiar exprimare de idei abstracte. Comunicarea gestuală se perfecționează și se modifică în funcție de capacitatea psihică a subiectului, de specificul personalității, de capacitatea grupului cu care interacționăm de a decodifica comunicarea gestuală. Mimica, pantomimica și comunicarea gestuală formează limbajul mimico-gestual. Necesar de știut este faptul că limbajul mimico-gestual poate fi învățat, ca și limbajul oral. Acest lucru trebuie să se realizeze cât mai de timpuriu, astfel încât să permită trecerea nemijlocită la grafie
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
exprimării și a înțelegerii permițând chiar exprimare de idei abstracte. Comunicarea gestuală se perfecționează și se modifică în funcție de capacitatea psihică a subiectului, de specificul personalității, de capacitatea grupului cu care interacționăm de a decodifica comunicarea gestuală. Mimica, pantomimica și comunicarea gestuală formează limbajul mimico-gestual. Necesar de știut este faptul că limbajul mimico-gestual poate fi învățat, ca și limbajul oral. Acest lucru trebuie să se realizeze cât mai de timpuriu, astfel încât să permită trecerea nemijlocită la grafie. Cele mai multe cercetări comparative au evidențiat
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
de știut este faptul că limbajul mimico-gestual poate fi învățat, ca și limbajul oral. Acest lucru trebuie să se realizeze cât mai de timpuriu, astfel încât să permită trecerea nemijlocită la grafie. Cele mai multe cercetări comparative au evidențiat mai ales insuficiențele limbajului gestual, omițând tocmai faptul esențial că ambele forme de limbaj s-au dezvoltat în direcții diferite, iar limbajul gestual are numeroase caracteristici vizuale, el se adresează ochiului, nu urechii. Evidențiem, mai jos, câteva dintre cele mai frapante opoziții între cele două
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
se realizeze cât mai de timpuriu, astfel încât să permită trecerea nemijlocită la grafie. Cele mai multe cercetări comparative au evidențiat mai ales insuficiențele limbajului gestual, omițând tocmai faptul esențial că ambele forme de limbaj s-au dezvoltat în direcții diferite, iar limbajul gestual are numeroase caracteristici vizuale, el se adresează ochiului, nu urechii. Evidențiem, mai jos, câteva dintre cele mai frapante opoziții între cele două forme de limbaj, reliefate de B.T. Tervoort: - limbajul verbal are un înalt grad de convenționalitate față de conținutul realității
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
În consecință, gesticulația are o mai mare libertate de exprimare, fiind mai puțin limitată de organizarea gramaticală puternic structurată; - în condiții nefavorabile comunicării vizuale (timp de noapte, emițătorul aflat la distanță mare sau în contraluminăă, nu se poate realiza dialogul gestual, în timp ce comunicarea verbală se poate desfășura nestingherită; - același volum de informație poate fi vehiculat în aproximativ același volum de timp conversațional, cu ambele forme de limbaj. Totuși, execuția gesturilor necesită, în medie, mai mult timp decât în cazul emiterii verbale
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
mod, nu se face distincție între pronume și adjectivul posesiv, genurile sunt indicate prin gesturile „tata”, „mama”. Literatura de specialitate ne-a relevat că vocabularul unei limbi dezvoltate cuprinde sute de mii de unități lexicale, iar cel mai dezvoltat limbaj gestual nu depășește 7 000 de unități gestuale. Rezultă că limbajul gesturilor este de 75-100 de ori mai sărac decât limbajul verbal. De exemplu, pentru cele 56 568 de cuvinte din Dicționarul limbii române moderne s-a constatat că există 2
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
și adjectivul posesiv, genurile sunt indicate prin gesturile „tata”, „mama”. Literatura de specialitate ne-a relevat că vocabularul unei limbi dezvoltate cuprinde sute de mii de unități lexicale, iar cel mai dezvoltat limbaj gestual nu depășește 7 000 de unități gestuale. Rezultă că limbajul gesturilor este de 75-100 de ori mai sărac decât limbajul verbal. De exemplu, pentru cele 56 568 de cuvinte din Dicționarul limbii române moderne s-a constatat că există 2 250 de gesturi corespunzătoare. De asemenea, cercetarea
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
exemplu, pentru cele 56 568 de cuvinte din Dicționarul limbii române moderne s-a constatat că există 2 250 de gesturi corespunzătoare. De asemenea, cercetarea comparativă a gesturilor a găsit cca 9 000 de gesturi comune mai multor limbaje naționale gestuale, ceea ce conferă acestui limbaj o universalitate relativă, care n-a putut fi depășită până acum de nici o limbă. „Metoda orală” de demutizare, introdusă în Franța de Pereira, a devenit un instrument eficient folosit de toate instituțiile pentru deficienții de auz
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
activităților agricole. La analiza orarelor și a zilelor de muncă, am adăugat analiza bărbatului sau femeii în timpul muncii. Trebuia să observăm timp de o oră un lucrător aflat la un moment oarecare din procesul agricol: programarea foarte minuțioasă a seriilor gestuale, structurile interne ale diverselor "momente" din această oră. O primă impresie: discontinuitate; o femeie care muncește pe câmpul ei de manioc va desfășura într-o oră activități de naturi diferite: curățat, prășit, recoltat, și acestea în mai multe rânduri. Ora
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
mai vrea să trăiască. Ajunsese la "sătulie". miercuri, 4 aprilie Fiecare meserie încearcă să-și creeze însemnele ei pentru a fi recunoscută. Mai toate năzuiesc către un element de uniformă, către un panaș de identificare, către o recuzită specifică, vestimentară, gestuală sau verbală. Intelectualul umanist face tot ce poate pentru a obține, mai cu seamă când e fotografiat sau filmat, o aură inconfundabilă. Fiind cabotin prin esența lui, megaloman și crezîndu-se mereu privit și admirat, el este în permanență în căutarea
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
bătăi de aripi, vuiet de valuri). Am ales aceste exemple extreme pentru a evidenția ponderea extraordinară a "imperiului semnelor", edificat în univers. Uneori stresante, invadatoare (mesajele publicitare, gadget-urile din cutia poștală), alteori indispensabile (codul rutier, codul lingvistic sau cel gestual), semnele ne introduc în cultura proprie și cultura celorlalți (Roland Barthes a "intrat" în cultura niponă prin intermediul semnelor gării din Tokyo, ale ritualului ceaiului sau teatrului No). Extrapolînd morala lui Chilam Balam: "Cei care nu vor putea înțelege vor muri
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
evacuate de structuralism), precum și natura acțională a discursului. În măsura în care etapa structurală a semioticii a fost depășită prin ancorarea în istorie, subiectivitate și acțiune, putem afirma cu certitudine că investigarea activității de semnificare a omului, altfel spus a diverselor sale limbaje (gestual, spațial, grafic etc.) poate contribui la optimizarea comunicării interumane, la utilizarea elocventă a numeroaselor forme de exprimare verbală și non verbală. Așa cum antropologul prin descrierile sale îmbogățește cunoștințele noastre despre o anume societate, dar în același timp poate păstra sau
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
prezența obiectului cu care se află într-o relație concretă de contiguitate (fumul față de foc, febra față de boală etc.). Pe lîngă implicația de existență, indicialitatea se distinge de iconicitate și simbol prin ponderea sporită a non textualității, a realizării ostensive gestuale (girueta indice al direcției vîntului, barometrul indicator al ploii, mersul legănat indicînd un marinar etc.). Puterea explicativă a acestei trihotomii (corelabilă cu cea ontologică a Primității/Secundității/Terțității) rezidă în generalitatea asocierilor sale; astfel, în perspectivă temporală (C.P. 4.447-4
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]