625 matches
-
din satul Teiș. În regiunea în care se afla localitatea, respectiv Oltenia Sudică, au existat din timpuri foarte vechi așezări umane, care au folosit condițiile favorabile oferite de lunca râului Olteț. Granița dintre câmpia mărginită de acest râu și podișul Getic, fâșia de câmpie mărginită de numeroase dealuri, ape precum Bălșița, Geamărtăluiul și Gengea, au făcut posibilă viața și așezările omenești. Este cunoscut faptul că pe actualul teritoriu al Balșului a existat o așezare umană datată încă din primul secol al
Balș () [Corola-website/Science/297000_a_298329]
-
și târg. Aici exista curtea boiereasca a neamului cnezilor Balș. O altă ipoteză în legătură cu toponimia orașului Balș este enunțată de către Andrei Pandrea în lucrarea “Petre Pandrea martor de veac”, "„Târgul Balș se află în mijlocul Olteniei, la limita meridională a podișului getic, chiar între dealurile Chiliei și ale Surului, zise și ale Oltețului, după numele afluentului Oltului, care îl străbate. Așezat într-un ținut cu văi line umbrite de zăvoaie, adică pădurici pe malul apei, în lunca apătoasă și dealuri cu podgorii
Balș () [Corola-website/Science/297000_a_298329]
-
estică, în regiunea istorică Oltenia, orașul Balș face parte, din punct de vedere administrativ din județul Olt. Este amplasat în partea de vest a acestuia, la distanță egală de municipiile Craiova și Slatina. Orașul Balș este amplasat la contactul Podișului Getic cu Câmpia Caracalului (Romanaților), se desfășoară de-a lungul malurilor cursului mijlociu al Oltețului, curs ce divide localitatea în două părți, unite prin două poduri. Ca și limite administrative, localitatea se învecinează la nord cu localitatea Oboga, la est comuna
Balș () [Corola-website/Science/297000_a_298329]
-
localizat în sud-estul orașului. Și o zonă de marne, argile și nisipuri diatomite, în partea vestică a suprafeței studiate. Relieful orașului Balș este de mică altitudine, 132 m, orașul aflându-se la intersecția celor două mari unități de relief, Podișul Getic în partea de nord, care ocupă două treimi din suprafață, fiind reprezentat prin Podișul Tesluiului în partea de nord-vest , iar în nord-est prin Podișul Beicai și Câmpia Română în sud, mai exact Câmpia Caracalului, iar valea Oltețului, orientată nord-sud, reprezintă
Balș () [Corola-website/Science/297000_a_298329]
-
atât de inclinarea lor dinspre nord, nord-vest și sud-est, dar în special de compoziția lor mineralogica. Aceasta constatare conduce la concluzia că fundamentul teritoriului Godeniului este predominant moesic, iar straturile de cuvertura sunt predominant carpatice, acoperind nu doar fundamentul precarpatic (getic), ci și o mare partea fundamentului prebalcanic (moesic). Această evoluție geologică a fost confirmată de numeroase cercetări, pentru Oltenia, fiind semnificative cele aparținând lui Ion Ionescu-Argetoaia, doctor în geologie. Concluziile acestui cercetător confirmă că teritoriul doljean este alcătuit la suprafață
Godeni, Dolj () [Corola-website/Science/300400_a_301729]
-
munții se înalță abrupt la nord, iar la sud dealurile scad în înălțime, pierzându-se treptat în câmpie. Dealurile înalte subcarpatice, acoperite de păduri de foioase, domină spre sud un relief larg vălurit, cu spinări netede și văi largi. Piemontul Getic reprezintă a treia treaptă morfologică a reliefului județului, a cărui limită cu subcarpații este marcată de șirul depresiunilor intracolinare, spre care se termină prin creste. Pe teritoriul județului Argeș se află parțial piemonturile Cândești și Cotmeana și în totalitate piemontul
Județul Arad () [Corola-website/Science/296648_a_297977]
-
foști marinari ai flotei întemeind lângă chiar un sat al marinarilor, "vicus classicorum", după cum apare pe o inscripție. Există dovezi arheologice ale existenței umane în această zonă din perioada preromană, în apropierea cetății romane fiind identificată și cercetată o necropolă getică. Cercetările arheologice de amploare au început în 1981, continuînd și astăzi. Cetatea are o formă trapezoidală cu latura mică spre nord. În sistemul defensiv sunt incluse 15 turnuri și valul de apărare. Lângă cetate se găsește așezarea civilă de epocă
Halmyris () [Corola-website/Science/315088_a_316417]
-
1949, 1950, 1953, 1957, 1959, 1968, 1971, 1972, 1974, 1978, 1980 și 1998.( Enciclopedia județului Vâlcea. Vol. I - Prezentare generală, coord. I. Soare, Rm. Vâlcea, editura Fortuna, 2010). Grădiștea , ca unitate geomorfologică, face parte din Platforma Oltețului, treaptă a Podișului getic. Structura solului este formată din sedimente de rezistență diferită (argile, marne, pietrișuri, nisipuri, etc. ) depuse pe un fundament cristalin de tip carpatic în ultima parte a pliocenului. (Ibidem ). Dealurile din stânga și dreapta râului Olteț, sunt ferăstruite transversal de numeroase pârâiașe
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]
-
1981-1982, pag. 47 și urm. ) Cu ocazia efectuării unor săpături la cetea dacică din Grădiștea, sa stabilit că prin imediata apropiere a ei, trece un drum vechi de culme, denumit “Drumul Muierii”. Acest drum pleacă de la ieșirea din vechea cetate getică - Sucidava (Corabia) până la Sarmisegetuza. Același drum, “Drumul Muierii”, este menționat și de Vartolomei Todeci în “Plaiul Dorului”, ca vechi drum al transhumanței. Pe aici mergeau spre inima Olteniei (până la Leu, lângă Craiova și de acolo la Bistreț, lângă Calafat) ciobanii
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]
-
cu același nume cu apă tulbure; Țuțuru de la antroponimul ”Țuțuru”; Valea Grădiștii este un toponim geomorfologic care indică o așezare întemeiată pe o vale în apropierea cetății; Obislavul de la hidronimul ”Obislavul”- cuvânt de origine slavă. ( Eugen Petrescu, Vâlcea - Țara lupilor getici sau Ținutul Vâlcilor. Călător prin istoria milenară a plaiurilor vâlcene, vol I, II, Râmnicu - Vâlcea, Editura Conphys, 2007, pag. 403). Pentru Obislavul propun și următoarea formă: Obi + Slavu = slavii de la Obi ( fluviu in vestul Siberiei, Federația Rusă). Contribuția grădiștenilor pentru
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]
-
din județul Gorj, Oltenia, România. Budieni este fosta comună, actual sat, parte din comuna Scoarță, situată în fostul și actualul județ Gorj din regiunea geografică Mică Valahie sau “actual” Oltenia Aflată în zona dealurilor subcarpatice din sud vestul României (Subcarpatii Getici), la poalele munților Parâng și cu priveliște către Retezat, la o depărtare de mai puțin de 10 km de Tg. Jiu, spre răsărit față de acesta, se află așezarea Budienilor. Coordonate: 45° Nord, 23° 24' Est . Dealuri subcarpatice: Budieniul locuit se
Budieni, Gorj () [Corola-website/Science/300456_a_301785]
-
din Ungaria secolelor XIX-XXI, alimentânt imaginarul naționalist maghiar. În schimb, istoricii și lingviștii români din secolul XIX, cum ar fi Mihail Kogălniceanu, A.D. Xenopol, B.P. Hașdeu, Grigore Tocilescu, au adunat un mare număr de dovezi referitoare atât la vechile populații getice și dacice din spațiul carpato-danubiano-pontic, cât și la continuitatea populației romanizate de pe teritoriul fostelor provincii Dacia și Moesia, demonstrând șubrezenia multora dintre argumentele invocate de istoriografia oficială maghiară. Începutul disputei în jurul continuității l-au constituit revendicările naționale formulate de românii
Teoria lui Roesler () [Corola-website/Science/299612_a_300941]
-
Transilvania au alimentat masiv resentimentele pe care le-a provocat destrămarea Imperiului Austro-Ungar și politica revizionistă maghiară. În aceiași ani, școala românească produce opere științifice importante pentru înțelegerea etnogenezei românești, cum ar fi: „Începuturile vieții romane la gurile Dunării” și „Getica” de Vasile Pârvan, „Istorii ale românilor” de Nicolae Iorga, „Istoria limbii române” de Alexandru Rosetti și „O enigmă și un miracol istoric:poporul român” de Gheorghe Brătianu. -Poporul român s-a format la nordul și sudul Dunării, într-o perioadă
Teoria lui Roesler () [Corola-website/Science/299612_a_300941]
-
medie de precipitații 350-450mm/mp anual Comună Niculițel este situată într-o zonă deluroasa și împădurita. Izvoarele istorice atestă că la începutul sec. IX i.Hr., pe teritoriul actual al comunei și al regiunii în care se află, locuia o populatie getica. Astfel a aparut aici în jurul anului 341 i.Hr. o formațiune politică destul de puternică condusă de un "basileu" pe nume Mokson (datarea s-a realizat pe baza monedelor emise de Mokson descoperite în regiune). Este cunoscută atât pentru vinurile de calitate
Comuna Niculițel, Tulcea () [Corola-website/Science/301853_a_303182]
-
ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 9.480 hectare. Situl reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, pajiști naturale, pășuni, terenuri arabile cultivate, vii și livezi) încadrată în bioregiunea geografică (continentală a Podișului Getic) aflată la poalele Munților Făgăraș (masiv muntos care face parte din Carpații Meridionali), ce cuprinde bazinul hidrografic al Văii Vâlsanului (cu afluenții: Izvorul Dimei, Izvorul Popii, Robaia, Toplița, valea Bunești, Valea Zănoguța, Dobroneagu și Valea Cheii). Acesta include rezervația naturală
Valea Vâlsanului (sit SCI) () [Corola-website/Science/331446_a_332775]
-
învăța să se lupte "„pentru că va trebui să ne batem, tu, copiii tăi, copiii copiilor tăi, pentru acest pământ bun și frumos”". Filmul "Columna" prezintă începuturile procesului de romanizare a Daciei, având drept surse "Istoria Romana" a lui Dio Cassius, "Getica" lui Iordanes, "Getice" a lui Criton, "Satirele" lui Iuvenal, precum și basoreliefurile de pe monumentul triumfal Tropaeum Traiani de la Adamclisi și de pe Columna lui Traian din Forul Roman. Istoricii consideră că 2/3 din natura filmului este diegeză (univers fictiv), expresia artistică
Columna (film) () [Corola-website/Science/324282_a_325611]
-
lupte "„pentru că va trebui să ne batem, tu, copiii tăi, copiii copiilor tăi, pentru acest pământ bun și frumos”". Filmul "Columna" prezintă începuturile procesului de romanizare a Daciei, având drept surse "Istoria Romana" a lui Dio Cassius, "Getica" lui Iordanes, "Getice" a lui Criton, "Satirele" lui Iuvenal, precum și basoreliefurile de pe monumentul triumfal Tropaeum Traiani de la Adamclisi și de pe Columna lui Traian din Forul Roman. Istoricii consideră că 2/3 din natura filmului este diegeză (univers fictiv), expresia artistică ocupând o pondere
Columna (film) () [Corola-website/Science/324282_a_325611]
-
o cetate regească, la origine. O altă teorie spune că numele ar însemna: „așezarea sarmaților și a geților” de la termenii: "sarmis et getusa" din latină Vasile Pârvan a respins această ipoteză, arătând că sarmații au început să pătrundă în teritoriul getic abia după epoca lui Traian și că numele capitalei era mult mai vechi.. Pârvan a propus citirea "Sarmiz-egetusa" în sensul „Egetusa a lui Sarmos” sau „Zarmos”, arătând că "Zarmos/Zermos" a fost un nume tracic cunoscut și citat de cercetătorul
Sarmizegetusa Regia () [Corola-website/Science/299029_a_300358]
-
Zermo-sígestos". Tomaschek propusese în acea lucrare din sec. al XIX-lea citirea "Zermi-zegétousa", prima parte comparând-o cu "harmyá" din sanscrită „vatră; cămin; familie” și cu cuvântul armenesc "zarm(i)" „familia suboles”, sensul final presupus de Tomaschek fiind „casa națiunii (getice)”. Aceste încercări și altele de a afla semnificația toponimului "Sarmizegetusa" au generat teorii care rămân doar la stadiul de ipoteze. Cetatea de pe Dealul Grădiștei este cea mai mare dintre fortificațiile dacice. Aflată pe vârful unei stânci, la 1.200 de
Sarmizegetusa Regia () [Corola-website/Science/299029_a_300358]
-
inel de dealuri — Subcarpații și Dealurile de Vest — locurile cele mai populate, datorită bogatelor resurse de subsol (petrol, cărbuni, sare) și condițiilor favorabile culturii viței-de-vie și pomilor fructiferi. În est și sud se extind trei mari podișuri (Moldovei, Dobrogei și Getic), dar și Podișul Mehedinți, în timp ce în sud și vest se întind două mari câmpii, Câmpia Română (îngustată spre est) și Câmpia de Vest. Delta Dunării este cea mai joasă regiune a țării, sub 10 m altitudine, cu întinderi de mlaștini
România () [Corola-website/Science/296520_a_297849]
-
fizico-chimică. Formarea cheilor în șisturi crisatline apare ca urmare a gradului mare de tectonizare, rețeaua fisurilor accentuând procesul eroziv. Se observă o creștere a versanților din amonte în aval, pe masura apropierii de contactul tectonic dintre cristalinul autohton și cristalinul getic, cunoscut sub numele de “Linia Rudăria”, accident tectonic de mare amploare, soldat uneori cu mari inundații așa cum au fost cele din primăvară anilor 1910 și 1941 sau cele din toamnă lui 1827 și 1955 care au provocat mari pagube materiale
Comuna Eftimie Murgu, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301082_a_302411]
-
și Zona Industrială. Rolul administrativ al Buzăului este acela de reședință a județului Buzău, motiv pentru care aproape toate serviciile publice la nivel de județ își au sediul aici. În plus, la nivel național, Buzăul găzduiește comandamentul Diviziei 2 Infanterie „Getica” (fosta armată a II-a), una dintre cele trei divizii ce compun Forțele Terestre Române, precum și trei batalioane din subordinea acesteia unul de geniu, unul de comunicații și informatică și încă unul de logistică, iar în apropierea orașului, la Boboc
Buzău () [Corola-website/Science/296938_a_298267]
-
de timp. La începutul secolului trecut, istoricul Teohari Antonescu face la rândul lui o descriere detaliată a cetății, afirmând și el, ca și predecesorul său, că este vorba despre ruine dacice. Tot atunci, lucrând la strângerea materialului pentru monumentala lucrare „Getica“, istoricul și arheologul Vasile Pârvan vizitează și el ruinele afirmând pentru prima oară că ar fi vorba despre ruine medievale iară nu dacice sau romane. Cetatea apare în două dicționare geografice, unul din 1894, unde este prezentată ca fiind castru
Cetatea Grădețului () [Corola-website/Science/298870_a_300199]
-
a Munților Apuseni. Din punct de vedere geologic acesta prezintă în mare parte o zonă de cheiuri (versanți abrupți) săpate în roci metamorfice (gnaise și feldspați) de apele râului Cerna. Relieful petrografic este dezvoltat pe șisturi cristaline; roci aparținând cristalinului getic din "seria Sebeș-Lotru". Situl Cheile Cernei prezintă o arie naturală ce adăpostește elemente rare de floră spontană și fauna sălbatică specifice sud-vestului Apusenilor. Acesta dispune de un habitat natural prioritar din clasa (9130) "Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum". La
Cheile Cernei (sit SCI) () [Corola-website/Science/333950_a_335279]
-
Cursul superior de la izvoare până la confluența cu Boarcășu este cunoscut și sub numele de Izvoru Oticului sau Râul Oticu. În drumul său spre vărsarea în Argeș, râul străbate mai multe unități de relief: Munții Făgăraș, Munții Iezer-Păpușa, Munții Leaota, Subcarpații Getici și Subcarpații de Curbură, Podișul Getic, Câmpia Înaltă a Târgoviștei, Câmpia Titu, Campia Bucureștilor (vezi Câmpia Română) și Câmpia Burnazului. Râul și-a lăsat amprenta asupra culturii românești în nenumărate feluri, dar și asupra vieții cotidiene a locuitorilor capitalei României
Râul Dâmbovița () [Corola-website/Science/297446_a_298775]