658 matches
-
I; III, IX; IV, VI241. E dificil de spus cine a fost acest Brutus 242: se pare că a fost editorul celor trei cărți din Ponticele. Acestuia Ovidiu i-a dedicat un mic poem un fel de libellus în limba getică (sermone Getico) despre moartea lui Augustus care, după cum se va vedea, conține numeroase aluzii cu caracter politic. De altfel, din studierea operei ovidiene rezultă că răsunătorul nume Brutus, simbol al luptei împotriva tiraniei, e îmbogățit și de însușiri morale într-
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
lege. Localnicii i-au pus pe tâmple o coroană sacră, pe care simpatia populară i-a impus-o în ciuda lui (v. 51 sqq.). La rândul său, Ovidiu scrisese poemul său Getico sermone țesând spune el elogiile lui Augustus, învățase limba getică, devenind până și poeta paene Getes 302: a fost asimilat treptat de populația inhumana a Geților, care îi provocase atâta teamă și dispreț, dar totuși, în străfundul sufletul său, tânjea cu disperare după Roma sa de neuitat. Dorim să adăugăm
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
S. LAMBRINO, op. cit., p. 383, respinge opinia lui E. GALLETIER, Les préoccupations litteraires d'Ovide pendant son exil, în "Rev. des Et. Anc.", 1940, p. 439-447. 211 Ex Ponto, IV, XIII, 23-32. 212 Despre poziția lui Ovidiu și a populației getice față de Augustus vom vorbi într-un capitol ulterior. 213 V. PÂRVAN, Începuturile vieții romane la gurile Dunării, București, Cultura Națională, 1923; cfr. Și IDEM, Getica, Bucarest, 1926, p. 118 și urm. 214 G.G. MATEESCU, I primi rapporti tra Roma e
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
439-447. 211 Ex Ponto, IV, XIII, 23-32. 212 Despre poziția lui Ovidiu și a populației getice față de Augustus vom vorbi într-un capitol ulterior. 213 V. PÂRVAN, Începuturile vieții romane la gurile Dunării, București, Cultura Națională, 1923; cfr. Și IDEM, Getica, Bucarest, 1926, p. 118 și urm. 214 G.G. MATEESCU, I primi rapporti tra Roma e le popolazioni trace, extras din "Historia", 1929, n. 1, anno III, Milano. 215 R. VULPE, Histoire ancienne de la Dobroudja, București, 1938 (în: "Académie roumaine": La
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
rege tânăr din vremea cea căruntă, Pe zeii vechii Dacii i-a fost chemat la nuntă. {EminescuOpIV 417} Frumos au ars în flacări prinosul de pe vatră, Pe când intrară oaspii sub bolțile-i de piatră. În capul mesei șade Zamolxe, zeul getic, Ce lesne urcă lumea cu umăru-i atletic. În dreapta lui sub vălul de ceață mândrul soare, În stînga-i șade luna sfioasă, zâmbitoare... Din sale depărtate pătrunde svon de armă. Prin el cimpoiul skytic pornește dulcea-i larmă Trezind greoiul ropot de
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
coboare pe Dunăre și pe Tisa spre Transilvania; dinspre sud se apropia tot mai mult primejdia romană, căci Roma stăpânea o mare parte din Peninsula Balcanică. Prin anii 7271 Î. Hr. o armată romană calcă pentru prima oară pe pământul getic al Dobrogei. Politica externă Pe plan extern Burebista duce o politică activă. Prin 60 sau 59 Î. Hr, el zdrobește triburile celtice care amenințau Dacia dinspre nord-vest. După anul 55 Î. Hr., Burebista cucerește litoralul pontic de la Olbia (gurile Bugului
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
romani împreună cu dacii indigeni au rămas pe loc”. -Istoricii și lingviștii români din sec. XIX (M. Kogălniceanu, A.D. Xenopol, B.P. Hașdeu, Gr. Tocilescu), au demonstrat că argumentele lui Roesler nu sunt adevărate, adunând dovezi referitoare la: o populațiile dacice și getice din spațiul carpato-danubiano-pontic; o continuitatea populației romanizate pe teritoriul fostelor provincii Dacia B.P. Hașdeu a fost primul român care a luat atitudine împotriva teoriei imigraționiste, susținând în lucrările sale: supraviețuirea elementelor autohtone geto-dace în urma cuceririi Daciei; continuitatea daco-romanilor și apoi
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
în spațiu traco-geto-dac: o Vasile Pârvan (1882 1927), membru al Academiei Române; autor al primei hărți arheologice a României, a adus argumente arheologice pentru a scoate în evidență ideea latinității poporului român, în lucrările „Începuturile vieții romane la gurile Dunării” și Getica”; a demonstrat că românii sunt “în cel mai înalt grad și daci și români”; o Nicolae Iorga „Istoria românilor”, evidențiază adevăruri în baza unei importante documentări din izvoarele scrise; o Gheorghe Brătianu „O enigmă și un miracol istoric: poporul român
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
milenii în spațiul carpato-danu biano-pontic, așa cum se spune adeseori. Numele desemnează siste mul montan care acoperă Europa Centrală și de Est. Masivele muntoase de pe teritoriul romînesc se grupează în Carpații Orientali, Carpații Occidentali (sau Apuseni) și Carpații Meri dionali (sau Getici). Atestările încep cu Ptolemeu (sec. al II-lea e.n.) și consemnează forme foarte apropiate de cele actuale (Karpatu, Karpaten etc.). O ipoteză etimologică adusă în discuție mai ales de către istorici propune ca etimon numele tribului tracic carpi, fără a aduce
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
și anumiți autori moderni observă în privința cărților I și III ale Epidemiilor, că par a fi scrise de Hippocrat într-o „greacă tracică“, deși în Corpusul hippocratic nu se află nici o referire la tradițiile tracilor. Și istoricul Vasile Pârvan în Getica subliniază înscrierea unor plante cu denumirea lor tracică. Se poate afirma că medicina dacică nu era reductibilă la terapia prin plante, produse animale, minerale, balneoterapie, incantații, ci în același timp dacii practicau chirurgia. O importanță majoră privind chirurgia dacică, o
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
femeie care nu știu ce-a scris la motivul șederii, jocul captiva și solicita În chip nebănuit. Mai ales că eram singuri În Întreaga vilă. Singuri pînă-n seara cînd am ascultat, la radio, un interviu cu redactorul-șef al publicației Getica. Ce spunea el, pe scurt: că sîntem poporul cel mai vechi, cel mai cult și cel mai civilizat din lume. Că, fiind atît de vîrstnici, sîntem leagănul Europei. Dovada: noi avem neolitic, iar francezii, germanii, englezii și mulți alții n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
Alexandru Busuioceanu; în timp ce, pe meleagurile noastre, la Dunărea de Jos, ea a rodit luxuriant, împlîntată în orațiile care deschid anul și ciclurile lui statornice, inaugural proteguite de "bădica Traian". Dacă mai degrabă ne intrigă paradoxul constituit de o întreagă "utopie getică", de regăsit în tradiții respectabile, pînă la Alfonso el Sabio, - paradoxul confuziei dintre Geții autohtoniei noastre și Goții din Plămada Evului Mediu hispanic -, în schimb, pentru noi "dreptatea lui Traian" rămîne altfel presantă, - mai mult decît o aluzie iconografică sau
Roma Embleme și principii by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/8343_a_9668]
-
români”, Românul, V, 1861, nr. 261-262. Em. Micu XE "Micu" , op. cit., p. 275. Alexandru Papiu XE "Papiu" Ilarian XE "Papiu Ilarian" , „De ce nu duelez cu Buda XE "Buda" Sándor XE "Sándor" ?”, Românul, V, 1861, nr. 232. Vasile Pârvan XE "Pârvan" , Getica. O protoistorie a Daciei, Editura Meridiane, București, 1982, pp. 265-268; Ion Horațiu Crișan, Burebista XE "Burebista" și epoca sa, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1977, pp. 16-17. Violeta Cartianu, Urme celtice În spiritualitatea și cultura românească, Editura Univers, București, 1972
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Zonal Iași. 2008, 17 februarie Centrului Militar Zonal Iași a primit ” Emblema de onoare a Statului Major General” la aniversarea a 40 de ani de la înființare. 2008, 30 iunie 06 iulie personalul Centrului Militar Zonal Iași a participat la exercițiul „GETICA 08” care s-a desfășurat pe 3 etape distincte: mobilizarea, planificarea și executarea operației de apărare și planificarea și executarea operației ofensive. 2008, 01 noiembrie intră în vigoare noul stat de organizare al Centrului Militar Zonal Iași; Centrul Militar Județean
Arc peste timp : 1968 - 2013. In: Arc peste timp : 1968-2013 by Cezar COBUZ, Cătălin ŢÂRU () [Corola-publishinghouse/Science/302_a_593]
-
ale Pământului, Ed. Tehnică. București. 92.Pippidi, A. (1976)Dicționar de istorie veche a României., Ed. Științifică și Enciclopedică, București. 93.Pișotă, I. (1987)Biogeografîe, CMU București. 94.Pișotă, I., Buta, I. (1983)Hidrologie, E.D.P., București. 95.Parvan, V. (1982)Getica, Ed. Meridiane, București. 96.Ploscaru, D. (1973)Podișul Central-Moldovenescstudiu geomorfologic, teză de doctorat, Univ. Iași. 97.Poghirc, P. (1979)harta "Rețeaua așezărilor rurale din Moldova după condițiile naturale", Univ. Iași. 98.Poghirc, P. (1983)Podișul Bârladului, Univ. lași. 99.Popa
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
de cenușă vulcanică. Aceasta a dat naștere tufului vulcanic prin diageneză și sedimentare. Studiile și cercetările efectuate aspura tufurilor vulcanice din țara noastră au evidențiat faptul că acestea se identifică în următoarele zone geologice: Platforma Moldovenească, Carpații Orientali, Meridionali, Depresiunea Getică. S-au făcut cercetări și s-a constatat că depozitele de tufuri vulcanice din țara noastră sunt ușor accesibile cu posibilități de exploatare în carieră. La aceste avantaje se adaugă multiplele posibilități de valorificare a produselor rezultate din tehnologia de
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
marele arheolog Ion Nestor, creatorul școlii de arheologie medievală din țara noastră, care mi-a fost conducător de doctorat. Din anii de facultate m-am apropiat treptat de opera lui Vasile Pârvan. Am citit, recitit și încă mai citesc din „Getica“, „Dacia. Civilizațiile antice din regiunile carpato danubiene“, „Începuturile vieții romane la gurile Dunarii“, „Memoriale“... În cunoașterea vieții și activității marelui savant, creatorul școlii de arheologie modernă în România, datorez mult lucrărilor distinsului istoric Al. Zub, cel mai profund cunoscător și
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
marele arheolog Ion Nestor, creatorul școlii de arheologie medievală din țara noastră, care mi-a fost conducător de doctorat. Din anii de facultate m-am apropiat treptat de opera lui Vasile Pârvan. Am citit, recitit și încă mai citesc din „Getica“, „Dacia. Civilizațiile antice din regiunile carpato danubiene“, „Începuturile vieții romane la gurile Dunarii“, „Memoriale“... În cunoașterea vieții și activității marelui savant, creatorul școlii de arheologie modernă în România, datorez mult lucrărilor distinsului istoric Al. Zub, cel mai profund cunoscător și
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
un nivel strict științific. Dar tracomania este cu totul altceva. Se invocă argumentul că tracii credeau în nemurire, că aveau o spiritualitate foarte înaltă, de neegalat, că erau singurii monoteiști (ceea ce este total fals) și că, în general, religiozitatea traco getică este net superioară, spiritual vorbind, culturii și moștenirii latine, de mediocri legiști și administratori coloniali. Cu astfel de concepții nu mai putem fi deloc de acord. La această moștenire putem chiar renunța fără mari regrete. Nu este cazul a insista
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
politico-militare a acestora cu lumea dacică. Referirile sale la sarmați sunt succinte, dar numeroase, diseminate în diferite lucrări de istorie veche publicate cu începere din anul 19091, cea mai importantă sub raportul conținutului din această zonă de interes fiind, desigur, Getica. O protoistorie a Daciei, finalizată încă din 1924, dar publicată abia doi ani mai târziu, în seria III, tomul III al „Memoriilor Secțiunii istorice a Academiei”. Tabloul istoric conturat de Pârvan în Getica evidențiază prezențe iranice de durată, dar de
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92818]
-
din această zonă de interes fiind, desigur, Getica. O protoistorie a Daciei, finalizată încă din 1924, dar publicată abia doi ani mai târziu, în seria III, tomul III al „Memoriilor Secțiunii istorice a Academiei”. Tabloul istoric conturat de Pârvan în Getica evidențiază prezențe iranice de durată, dar de intensități diferite, în bazinul carpatic: „thracii din Carpați au avut a suporta rând pe rând presiuni și chiar predominări iraniene, începând cu sciții în sec. VII î.e.n, continuând cu sarmații din
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92818]
-
turano-mongolice” . Reacția autohtonă urmează de fiecare dată aceluiași curs: „La Dunărea de Jos, Geții sedentari sunt în luptă cu scythii migratorii, pe care nu reușesc a-i opri, dar pe care mai târziu [...] îi supun și îi asimilează reîntinzând stăpânirea getică până la Borysthernes. E o stare de lucruri care se va repeta întocmai; întâi cu celții și bastarnii de la Nistru, apoi cu sarmații și la sfârșit cu goții. Geții vor rămâne pe loc suportând cu răbdare, la adăpostul pădurii, toate aceste
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92818]
-
ținutul de la Dunărea de Jos, până la începutul secolului al V-lea e.n. ”. Dar impactul estic este unul de amploare: „Împingerea spre apus a scythilor nomazi de către sarmații nomazi, ce veneau de la răsărit, a provocat desigur o mare tulburare în masa getică.” „Popoarele stăpânite de Atheas erau împinse spre vest și sud de sarmații care porniseră spre Carpați și Dunăre, așa încât avem de a face cu o adevărată migrație de nomazi, cu femei, copii, turme și căruțe.” 3 Rezultatul imediat este cât
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92818]
-
de acum înainte va dura violent aproape un veac, sub rubrica noului ocupant clasic al stepei dunărene, sarmații.”8 Flancând lumea geto-dacică din două laturi, prezențele sarmatice sunt de natură să determine în mare măsură traiectoria politico-militară a acesteia: „Puterea getică este irosită în mici hărțuieli de apărare împotriva năvălitorilor, sau este risipită în zadarnice participări la năvălirile sarmatice din sudul Dunării. La fel va fi, ceva mai târziu - în prima jumătate a secolului I - și dincolo, în vest, între Dunăre
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92818]
-
dimpotrivă, a căutat să-i constituie în regat clientelar, plătindu-le stipendii anuale, așa precum erau legați cu Roma și iazygii din pusta Tisei încă de demult [...]12. În context, evaluând cu obiectivitate insuficiența argumentelor necesare unei demonstrații convingătoare, autorul Geticii evită să se pronunțe asupra identității regelui sarmat aliat cu Decebal, ipoteticul Sardonius propus de Tocilescu pe baza controversatei lecțiuni a lui Sextus Aurelius Victor (Decibalo rege ac Sardonios, sau Sardonios, Sacorum rex, la Tomaschek) sau îndepărtatul Pharzoios, propus de
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92818]