2,021 matches
-
trecând Dunărea pe podul Elisabeta și trăgând un copil după ea, așa cum și cometa Își trăgea după ea coada pe cer. Copilul era blond și cam Împiedicat la mers. Purta pantaloni bufanți și cămașă de cercetaș, iar În picioare avea ghete de nubuc de culoarea alunei. După descriere părea să fie chiar Flavius-Tiberius, născut opt ani mai târziu, cu cezariană, În august 1964, În urma unui tratament Îndelungat și costisitor pe care Marta l-a urmat Întocmai. Tot atunci a văzut din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
și caldă. Lângă soba de teracotă, lada de lemne era plină. Așa era În toată casa. Doamna Ster ura frigul și Întunericul. Domnul Húsvágó așeză cu grijă femeia pe pat, pe un țol vechi cu miros de lavandă, Îi scoase ghetele bărbătești, cojocul secuiesc, mirat și parcă intimidat de eleganța tinerei femei care nu era mai mult decât o servitoare, dar mai ales de forma și lungimea gambelor sale, bine desenate sub ciorapii vișinii de lână care Îi treceau puțin peste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
și altora. 7. Se Întâlniră În modul cel mai banal cu putință În Piața Gării. Ne Îmbrăcăm la Abbie Hoffmann? Întrebă ea În loc de salut, după ce Îl studiase din cap În picioare: pălăria neagră din fetru, tunica din piele, jeansul decolorat, ghetele Înalte, prăfuite, cu inscripția „Insulated” și, nu În ultimul rând, geanta de umăr, model sac de grenade, ref. U. M. 0216 Zalău/1985. Dar tu? La Barbara Koster & Adriana Farranda? Replică el amuzat de felul În care fiecare dintre ei făcea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
nu exista poate cu adevărat, sau, dacă ar fi existat, nu l-ar fi remarcat, chiar dacă s-ar fi aflat la câțiva pași de ea, gol până la brâu, mai mult la umbră decât la soare, tot Încălțat, dar cu șireturile ghetelor desfăcute, gata să le arunce unde se va nimeri odată cu pălăria de fetru de care nu se despărțea niciodată, În caz că, din inconștiență, prea mult plecată În larg, s-ar fi aflat În pericol. Lucru exclus, căci era o Înotătoare bună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
Franz Geffels. Pereții erau albi, iar pe jos mochetă verde peste tot. În bucătărie, gresie. Ca și În baie. Caloriferele ardeau. Petru deschise geamul de la baie și lăsă aerul proaspăt de afară să intre Încet și În casă. Își scoase ghetele și străbătu apartamentul de la un cap la celălalt, Înainte de a-și arunca parkaua pe relaxa vișinie de două persoane așezată pe un grătar din lemn de brad care depășea dimensiunile saltelei cu zece centimetri pe fiecare din laturile sale. Era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
vopsește părul într-un orange nepotrivit cu vîrsta ei, a mea. Cristoase, lasă-mă să îmbătrînesc frumos, mă rog de cîte ori mă ciocnesc prin tîrg de baba cu cap de bomboană fondantă. Înșfac o canadiană cu glugă, îmi pun ghetele de nouă poște și dau să ies. Tano pricepe că nu-l iau. Ai grijă de casă. Uite, ți-au venit bebelușele în vizită. Într-adevăr, Dunguța și Gipsy se strecoară prin gard, bătînd simetric din cozi. Îl las mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
curtea fără gard, exact ca-n filmul lui Kusturica, Pisică albă, pisică neagră, porcii rod dintr-un Trabant. Pe noi ne rup cîinii în bucăți și Iliescu se pupă cu babele la Cotroceni, zice, judecînd după hainele uzate și după ghetele și mai uzate, un disponibilizat. Eu i-aș otrăvi pe toți, pe toți i-aș otrăvi. Păi da, cu nea Nicu era boieria boieriilor față de-acu. N-am vrut suta șeia, mîncăm supă la grătar, intervine "un pensionar din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
de motan al apei prin branhiile peștilor cu botul afară, înnebuniți de parfumurile teilor din moleculele de hidrogen, bile înghețate pe oglinda sticloasă, trilurile, ciripitul vrăbiilor gureșe, împietrite în picăturile înghețate pe care copiii le sfărmau sub tălpicile săniilor și ghetelor cu ținte, se auzea pe lângă scârțâitul zăpezii și fâlfâit de aripi și certuri păsărești, pupuitul guguștiucilor, împreună cu nelipsitul croncănit al ciorilor, foșnetul grâului din Insula Mare și al porumbului din Insula Mică, în timp ce topoare spărgeau gheața de oțel a Dunării
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
un fleac, se gîndi, vîrîndu-și lăbuțele în papuceii de casă căptușiți cu blănițe moi, simțind cîteva gîdilituri în tălpi. Ce femeie, dom’ Președinte, zice Sena ivindu se în ușa garajului înfofolit într-o pufoaică albastră, cu niște pantaloni hippy și ghete de piele, cărînd pe umărul drept o sacoșă. La vîrsta ei tot așa de subțirică și sprintenă, merita să urc pe scări și numai să dau ochii cu ea, zice gîfîind în timp ce se se descotorosește de bagaj. — ’neața, zice domnul
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
capătul holului, strîngînd între degete o pungă de un leu transparentă. Cu șuncă și cașcaval, cîte două pentru fiecare, ține neapărat să specifice înainte să-și ia rămas bun. — Mulțumim, zice domnul Președinte, privindu-l pe Petrică cum își leagă ghetele. — Nu trebuia să vă deranjați, spune Monte Cristo, luîndu-și rămas-bun din sprîncene și foindu-se într-un colț al holului. Dacă ar fi după mine, n-aș mai pleca nicăieri, nu se poate pînă la urmă abține Sena să spună
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
salută respectuos Sena, plimbîndu-și din nou ochii pe capotul doamnei Mina. Frig al naibii, se gîndește, mai bine că n-a ieșit. — încă unul care-a nimerit din întîmplare în afacerea asta, strîmbă din nas domnul Președinte, desfăcîndu-și șireturile, aruncîndu-și ghetele cît colo. Abia că se cunoscuseră, dom’ Roja, zice Gulie, șmecheria încă nu căpătase o formă bine definită, deși cărțile erau deja făcute. Mai aveau nevoie doar de puțină acomodare, de interacțiune, dă semne Roja că înțelege foarte bine despre
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
ei de frică să nu fie atacați de cineva, s au gîndit să coboare în holul de la intrare mobile din camerele de la etaj, să se poată baricada în caz de nevoie. Se întinse în locul indicat, fără să-și scoată nici măcar ghetele sau fularul de la gît, pentru că înăuntru nu era cu mult mai cald ca afară. Era prima dată după aproape trei zile cînd avea ocazia să se stea la orizontală și să-și mai tragă puțin sufletul. Îl văzu pe Croitoraș
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
lui Va. Era martie, Buna Vestire cum spunea Victor sau Blagovișteniile, așa cum spunea bunica Ileana. Era ziua de naștere a lui Va, iar Victor era hotărât să-i „facă ziua”. A cumpărat o pereche de pantaloni de „materie” și niște ghete maro, turtă dulce, bomboane cu lapte și sirop de zmeură, a dat ordin Mariei să facă plăcinte, dimineață a oferit copilului darurile sale și l-a sărutat, ceea ce se Întâmpla foarte rar. Pentru copil, sărbătoarea aniversării a fost o reală
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
a slobozit prăpăd.“ „Smăd“, în loc de „smead“, ca să rimeze cu „văd“, „se târă“ în loc de „se târăște“, ca să rimeze cu „dâră“... Merită, oare, să spui despre un mire că „se târă“ numai pentru a îndeplini o exigență formală? Strivim un cuvânt sub gheată / Ca să scriem o soneată? Fara spirit critic Există cântăreți fără ureche muzicală? Poate că încearcă să existe, dar sunt imediat contestați de public și dispar. Există în schimb, cu siguranță, critici fără spirit critic, pe care nu-i recuză nimeni
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
Fiecare are dreptul să scrie ce vrea și cum vrea. Însă nu se poate să nu observăm că, prezentându-și textele prozaice drept poezie, autorul ne induce în eroare, asemenea unui comerciant care ar scrie pe cutiile cu cremă de ghete neagră „icre negre“. El creează cititorului anumite așteptări și apoi îl dezamăgește. Crema de ghete este necesară, dar nu și atunci când vrei să-ți faci un sendviș. O culegere amplă din „poeziile“ lui Gabriel Stănescu, Despărțirea de frică (postfață de
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
nu observăm că, prezentându-și textele prozaice drept poezie, autorul ne induce în eroare, asemenea unui comerciant care ar scrie pe cutiile cu cremă de ghete neagră „icre negre“. El creează cititorului anumite așteptări și apoi îl dezamăgește. Crema de ghete este necesară, dar nu și atunci când vrei să-ți faci un sendviș. O culegere amplă din „poeziile“ lui Gabriel Stănescu, Despărțirea de frică (postfață de Ștefan Stoenescu, Cartea Românească, București, 2003), a apărut în selecta colecție „Hyperion“, în care au
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
ardea în inima cărămizilor. Complicitatea flăcării este alta decât complicitatea apei. În ușa bisericii, împăratul David actualiza Psalmul 27. 4. Se îmbrăca fără gust, purta haine uzate, cămăși roase pe la guler, pantaloni dintr-o velură spălăcită, sacou cu căptușeala ruptă, ghete cu ștaiful căzut, pulovere destrămate și alte vechituri SH, țoale ale unor generații ieșite din uz: Put a neamț nespălat, le storc și curge untură dine ele, fuge apa peste textilă, precum ploaia pe acoperișul casei, sunt ignifugate cu grăsime
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
cu muchiile tocite, s-a rostogolit de atâtea ori pe partea luminoasă, încât partea luminoasă nu mai exista și totuși rostogolea cuburile știrbite de nenoroc în virtutea gravitației de a fi unul. Complicitatea sinelui de împrumut se ia precum noroiul pe ghete: Hai să ne amăgim împreună, Doamne! Să numim minciuna adevăr și să exaltăm în binefacerile lui! Deschide fereastra să respirăm adevăr cu toți plămânii: adevăr la mic dejun (o felie de lună rumenită pe ambele părți), somnul să-l îndulcim
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
vis se întâmplă prima lecție de dragoste. Dimineață poți vedea cu ochi închiși până dincolo de orizont, poți asculta cântările heruvimilor, poți inspira toate câmpiile în luna mai; dimineața visul este o prelungire a imaginarului abandonat seara ca o pereche de ghete rupte: Subconștientul picioarelor goale seamănă cu magazia bunicului stau visele arhivate pe poliță după nevoi, după mărimi, după formă. El nu mai este; eu mă împrumut pentru o noapte, pentru două, apoi, dimineața, le așez în același loc. La 4
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
vouă, cu ce v-am supărat? Nu vreau să rămân! Descuie ușa, trebuie să plec, o să raportez! Vă dau toți banii care îi am, soldele până la avansare, blugii, adidașii, Mihai îți dau geaca, știu că-ți place, este nouă, și ghetele, își dau tot ce am. Costin, te-am ajutat mereu, îți scriu teza, roagă-i să mă lase în pace. Bogdane, îți fac toate plantoanele. Vlade, te rog, deschide ușa! Nu vreau, nu vreau, mă vede, mă vede și se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
pe o urmă de înger. Deasupra pământului, catapetesme fără sfinți; dedesubt, frânturile de nimic râvneau nimicul: Dumnezeu împărțea vouchere în icoană. Petru era piesa de puzzle cu muchiile tocite. Privea pe fereastră: zăpadă, pe sub zid, un om, o pereche de ghete, pași. Cine era acel individ, cu ce era încălțat, spre ce i se îndreptau pașii nu interesa pe nimeni; urmele imprimau misterul, semnele se priveau din semne și era îndeajuns. Dacă acele amprente erau făcute sub o fereastră străină de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
portarul. Eu l-am convins pe nenea Matei să evadeze, eu i-am spus să-i bage hârtie igienică în gură și să-i pună căluș, să-l lege de calorifer, să stingă lumina, să-i ia cheile, banii, haina, ghetele. Portarul s-a împotrivit, nenea l-a spânzurat de tocul ușii, eu am insistat să evadăm. Peste șotronul Geniei plin de rouă, alt șotron vinețiu, cu ochii ieșiți din orbite, cu buzele galbene de nicotină, cu mâinile noduroase și pline
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
întuneric. Vânătorul i-a spus că vor veni ziua, peste puțin timp; i-a auzit, într-un amurg; avea un corn pe care îl punea, pâlnie, la ureche: nu erau departe. Donna Iulia cerceta un nasture. Și-a privit mâinile, ghetele. A plecat fără o vorbă. Vânătorului i s-a părut că plânge. Ajungând-o, și-a dat seama că râde. „Ești un idiot! Umbli cu pielea aia pe cap și crezi că dai gata pe toată lumea! Lasă-mă în pace
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
era departe. Apoi parcă s-a pus o ceață. Și-a șters ochii și l-a zărit iar. Înalt, subțire; creștetul alb. Până ceața s-a lăsat la loc. Donna Iulia s-a smiorcăit nițel, și-a scuturat zăpada de pe ghete și a pornit spre casă. Luni, spre asfințit, în târg au sosit două sănii, din care, înghețați, au coborât câțiva inși. Negustori plecați după mărfuri cu peste o săptămână în urmă. Au povestit că într-un cătun apropiat cineva împușcase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
lui enormi; era așa de frig acolo, dacă nu vrei ca Nuria să răcească fiindcă și-așa e bolnăvicioasă când ieșiți ai grijă să se înfofolească bine, îi pui fularul albastru, ăla de lână și îi strângi bine șireturile la ghete, eu nu eram ca fetele alea care se duceau cu băieții în spatele gardurilor, eu nu voiam să mă duc, nu era frică, era ceva aici, în stomac, Gustavo se uita la mine ca și cum ar fi vrut să mă duc cu
Sora Katiei by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/8059_a_9384]