416 matches
-
o bucățică de hârtie igienică ori șervețel, se turnau câteva alice - numărul lor depindea de mărime - și din nou, cu vergeaua, se Înghesuia pe țeavă un ghemotoc de hârtie. Măiestria cea mare era să știi cât de tare să fie ghemotocul căci, dacă era prea strâns, capsa exploda spre În afară, aruncând cât colo mecanismele de blocare și de percutare, decalibrând țeava și azvârlind pucioasă fierbinte În ochii și obrajii trăgătorului. Așa ceva pățise și vărul lui Ectoraș, căruia - cu toate că era priceput
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
peste noapte la o cunoștință, iar eu am luat loc în rândul colegilor de clasă. În drum spre cunoștința la care urma să găzduiască tata, în fața cinematografului de atunci - astăzi Victoria - circula mulțime de trecători. Tata observă o cârpă făcută ghemotoc care circula ca o minge de fotbal în vârful picioarelor celor ce mergeau cu sau fără interes. Ajunge și el la cârpă, calcă cu vârful bocancului pe ea, i se pare că ar fi ceva în ea, se apleacă, ia
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
care circula ca o minge de fotbal în vârful picioarelor celor ce mergeau cu sau fără interes. Ajunge și el la cârpă, calcă cu vârful bocancului pe ea, i se pare că ar fi ceva în ea, se apleacă, ia ghemotocul respectiv și-l strecoară în buzunarul sumanului. Ajuns la gazdă i se servește masa, își aduce aminte de ce avea în buzunar și... surpriză! 2400 lei - o adevărată avere la timpul acela. Toată noaptea n-a putut dormi. În drum spre
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
știu. Iar unde nu l-oi ști are să mă călăuzească sfinția ta. Pornim agale pe cărăruia știută și după puțină cale ne primește poiana cu toată lumina soarelui adunată în ea. Pe sub copacii din margine se rostogolesc cu mare neastâmpăr ghemotoace mici de blăniță. Ia uite ce mai zburdă, dragele de ele! Ne-au simțit, hoțomancele. Abia și-a terminat bătrânul vorba și veverițele au pornit val-vârtej spre noi, orpindu-se din când în când, ca să vadă ce avem de gând...Bătrânul
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
răspuns ea uimită. Eu, de exemplu. Nu, vorbesc de cineva care... să conteze, știi tu. Luke m-a sunat. Normal că m-a sunat. Cei care voiam eu să mă sune nu mă căutau niciodată. Probabil că după ce plecasem pescuise ghemotocul de hârtie mototolită din coșul de gunoi. Brigit a fost cea care a răspuns la telefon. — Cine sunteți, vă rog? A pus întrebarea asta pe un ton atât de ciudat încât am ridicat capul. îmi făcea semne disperate. E pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
profesorul Baxendale. Dr. Mayfield îi turnă unul dublu. Când se întoarse la locul său de la fereastră, Judy se ițea încă o dată din groapă. — Problema cu îmbălsămarea, continuă dr. Board, este că te costă prea mult. Acum eu nu zic că ghemotocul ăla seamănă perfect cu Eva pe care mi-o amintesc eu... — Pentru numele lui Dumnezeu, chiar trebuie s-o ții în continuare așa? îl repezi dr. Mayfield, dar dr. Board nu putea fi oprit. Chiar dacă lăsăm la o parte picioarele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
-i revăd, atât. Mai ales pe unul, acela, doar știi. Să-l văd, atât. Altfel, mă plictisesc și mor. Nu rezist primăverii, plictiselii lirice. Altfel mor, să știi. Domnul Anatol Dominic zis Tolea se apleacă spre măsuță. Ridică de pe măsuță ghemotocul de hârtie, face un pas, parcă ar vrea să-i întindă doctorului mesajul, scrisoarea. Doctorul nu vede, o fi fost în raza ochiului mort, nu vede mișcarea. Dominic desface boțul de hârtie, parcă ar vrea să citească din el. O
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
sensibil, banii dovedesc asta, ți-o spun, ca un profesionist. Încă nu cred, nu cred până nu văd,. Imi cunosc frățiorul, mormăie Tolea. Scoate din celălalt buzunar un plic șifonat, cu multe ștampile. Îl pune pe măsuță, lângă sticlă, atinge ghemotocul de hârtie care cade jos, lângă taburet. Domn’ Dominic e neatent, privește aiurea, spre ferestrele înalte si înguste, de castel, spre pereții cu cărți, spre uriașul lampadar din centrul holului, spre pătratele de sticlă ale tavanului, spre pătratele de șah
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
direcțiile. Unii dintre ei se desprind de stâlpii de lemn. Funiile rupte de gloanțe cad în țărână. Lotus aleargă spre Fairlynn. Își leagănă trupul, cu bărbia spre cer. În spatele ei, norii s-au prăbușit la pământ, rostogolindu-se ca niște ghemotoace de bumbac. Șeful plutonului de execuție strigă ultimul ordin. Într-o tăcere deplină, Fairlynn vede cum se fărâmă fața lui Lotus. Sângele împroșcat îi vopsește pe față o crizantemă înflorită. Experiment pentru cimpanzei! Fairlynn leșină. Deși Fairlynn supraviețuiește Revoluției Culturale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
a a plecat și a luat cu ea secretul cozonacilor. Coca dulce, lipicioasă care dă pe de lături, scurgându-se peste marginea ligheanului, muiată În căldura aromată a bucătăriei Încinse, hai, Daniel, vrei și tu un pic de cocă? Și ghemotoacele de vată vârâte În nările galbene, Încremenite, prin care se prelinge, negru, sângele... nu, asta nu, asta nu, asta nu, gândește-te la altceva, la ce? La cimentul negru care trage, acoperit de un covor Îmbâcsit de iută, peste el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
Și scara, sprijinită de pereții Înnegriți, lângă schela rămasă de astă-vară, de când au Început zugrăvitul bisericii, atunci Încă mai trăia, și Buni, și Mihnea... Ah, cât se zbate sufletul, când se desparte de trup, spre oameni se Întoarce atunci... Și ghemotoacele de vată, vârâte În nările galbene, Încremenite, prin care se prelinge, necontenit, mort, sângele, necontenit, mort, sângele, necontenit, mort, sângele. Nu! Amintește-ți altceva, altceva, altceva! Pomenește-i, Doamne, pe Ion, Constantin, Rozalia, Ivana, Alexandru, Neacșa, Corneliu, Gheorghiță, Petre, Mănăilă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
soare... Și nimic altceva decât să mă aplec și să strig: — Al cui ești? Al cui ești? Al cui ești? Te doare? — J’irai sous la terre et toi tu marcheras dans le soleil. Și pe urmă nimic altceva decât ghemotoacele de vată pe care le Împingeam În nările galbene, Încremenite prin care se prelinge, necontenit, mort, sângele, necontenit, mort, sângele, necontenit, mort... * Ajunge! Pisăloaga Casandra sună de cinci minute la ușă, iar și-a uitat acasă cheia: — Daniel! Deschide, Daniel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
oameni transpirați, polițiști crunți, cu figuri de bătăuși, Înjurături cum nu-mi aminteam să fi existat altădată În această limbă... Înjurăturile Începeau, firește, după ce călătorul pleca de acolo cu valiza deschisă, cu săpunuri și spray-uri și țigări curgând din ghemotoacele de lenjerie. Am Înțeles pe urmă că se Întorceau cei care lucraseră cu contracte În țările arabe și controlul era menit să-i determine să le lase vameșilor o șpagă cât mai mare... Firește că acela ce Îmi va explica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
fericire, fiică-sa dormea profund. —Salut! Jake a încercat să zâmbească, dar era de o paloare cadaverică, iar părul blond, de obicei zburlit, era acum lipit de țeastă din cauza transpirației. Așa cum stătea acolo, puștiul arăta ca de doisprezece ani - un ghemotoc vulnerabil, care tremura de frig. Fiona a fost surprinsă de profunzimea sentimentelor care s-au trezit în ea la vederea băiatului. Din cauza certurilor din ultima vreme și a comportamentului agresiv și dificil al lui Jake, iubirea ei reală pentru el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
Începu să desfășoare banda. Când termină, o strânse Într-o scrumieră mare de cristal și apropie de ea flacăra unei brichete. Banda Începu să se Încrețească, să se chircească și, În mai puțin de un minut, era transformată Într-un ghemotoc Înnegrit, casant și inform. Și ei trebuie să fi Înregistrat dialogul cu directorul de serviciu, spuse superiorul, Nu contează, oricine putea simula o conversație prin telefon, pentru asta erau suficiente două voci și un aparat de Înregistrare, era important, Însă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
abia dacă aud, pare un discurs pregătit, din câte îmi dau seama, a lucrat la el ceva vreme, probabil chiar în fața oglinzii din camera sa închisă, dar eu sunt cufundată în norișorul de lână al puloverului deșirat cu sânge rece, ghemotoace de lână îmi sufocă gâtul, cum a putut să îi facă așa ceva, săptămâni întregi lucrase la el, toată nefericirea ei o pusese în lâna trandafirie, dar acum totul se terminase, nimic nu mai poate fi reparat, nimic nu mai poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
Tradiția Îl numește norul verde. Așteptați...” Nu credeam să văd nici un nor verde. Dar aproape imediat, de la pământ se ridică o negură pufoasă - o ceață, aș fi numit-o, dacă ar fi fost uniformă și masivă. Era o formațiune de ghemotoace, care se Închega Într-un punct și apoi, mișcată de vânt, se ridica În pale ca un fuior de vată de zahăr, se deplasa plutind În aer și se ducea să se strângă la un loc În alt punct al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
se deplasa plutind În aer și se ducea să se strângă la un loc În alt punct al pajiștii. Efectul era singular, când și când apăreau prin ea arborii din fund, alteori totul se confunda Într-un abur albicios, alteori ghemotocul masiv fumega În mijlocul poienii, ascunzând vederii noastre ceea ce se Întâmpla și lăsând degajate marginile și cerul, unde continua să strălucească luna. Mișcările palelor destrămate ale norului erau bruște, neașteptate, ca și cum ar fi ascultat de impulsul unei suflări capricioase. M-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
mutant plin de microcircuite pe dinauntru. Dimineața, la trezire, Tubu îl privea fix, așezat în fotoliu. Când deschidea ochii, motanul căsca de-i trosneau fălcile, își arăta interiorul roz al gurii de șopârlă, apoi o zbughea să joace fotbal cu ghemotoacele de hârtie de pe mochetă. Era prea hazliu ca să fie adevărat, parcă juca rolul de pisică. L XXII A doua zi trebuia să plecăm din Cluj. Mergem la gară. Ghinion - C.F.R.-ul e în grevă. Nu mișcă nici un tren mai devreme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
recunoscură ceea ce prinseseră și nu puteau să-și înfrângă deznădejdea. O pisică, vizibil contrariată, se zbătea în împletitură și, înainte ca Ripley să apuce să protesteze, pieri în fundul pasajului. ― Nu, nu, nu-l lăsați să scape! Avertismentul veni prea târziu. Ghemotocul de păr dispăruse. ― Mda, ai dreptate, mormăi Parker. Trebuia să-l omorâm. S-ar putea să mai alergăm după el în loc să hărțuim fiara! Ripley îl privi mânioasă dar nu scoase o vorbă. Se întoarse spre Brett al cărui temperament agresiv
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
a trecut și afecțiunea cardiacă. Era elev atunci, a terminat liceul, a urmat Facultatea și acum este sănătos și lucrează. Înainte de accidentul nepotului meu, am avut un vis. L-am visat pe nepot, parcă era mic și arăta ca un ghemotoc și eu voiam să-i fac baie într-un vas de sticlă (în formă de cub), plin cu apă. Apa era subțire și transparentă, ca o energie. Voiam să-i fac baie și să-i dau forma normală de om
Războiul cu întunericul by Ivone Narih () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91642_a_93256]
-
sus, la animale și păsări, la scheletele uriașe și la peștera plină de lilieci. Cadavrele palide din borcanele de spirt, ființele împăiate, cu ochi de sticlă, cu unele cusături vizibile, toată această necropolă,a muzeului Antipa mi se părea un ghemotoc de vis în miezul banal al cosmosului. Părea, în acele momente, foarte normal ca odaia Ginei să comunice cu muzeul Antipa. De fapt, încîntarea produsă de surpriză a fost atât de mare, încît, deși am continuat s-o țin pe
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
blănuri vălurite, de culoarea pământului sau a zăpezii, sau chele, cu pieile groase de trei degete, toate alergând încremenite pe labe boante sau gracile, toate cu mutrițe familiare sau fălci mizantropice sau expresii de frică și perplexitate, mici cât un ghemotoc sau înalte până la tavan, cu pete de camuflaj, cu dungi sau monocrome, toate cu ochi de sticlă, cumva inocenți, o cascadă de nasturi de sticlă, Gina alergă să se așeze dedesubtul Dinotheriului. Tocmai la doi metri deasupra capetelor noastre începeau
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
un colț de odaie. Dar reuși să-și păstreze pentru încă un timp luciditatea. Mototoli un ziar de pe jos și se urcă, strecurîndu-se pe sub covorul făcut sul, pe capacul pianinei, culcușindu-se în stratul gros de haine parfumate. Aprinse cu bricheta ghemotocul de ziar și-l aruncă dedesubt, pe podea, între pianină și sofa. Când auzi trosnetul flăcărilor, se întoarse cu fața în jos, cufundîndu-și obrajii în valurile de pânzeturi amețitoare. Adormi instantaneu. REM Cortázar, un Márquez ferfenițit (Erendira, ediția cea mare
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
din ce în ce mai mari pretențiile, și pe el îl fac din ce în ce mai mare... Lui ca lui, dar ei cum îi crescuseră ! Ca și când nu în ochii lor apăruse cândva în poartă, cu un cufăr de lemn în mână și cu niște cozi subțirele, strânse ghemotoc în vârful capului... Și lipăind prin casă desculță, cu călcâiele crăpate și suflându-și nasul prin curte... Acum era directoare și părea tot timpul excedată de treburi ! Să mai aibă vreme să-și aducă aminte că Muti a învățat-o
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]