382 matches
-
foarte deosebiți de Costineștii și {EminescuOpXI 272} Fundeștii de-aici, d. Gusti din Iași, roșu din puținătate de înțelegere, generalul Lecca, roșu din cauza complicității la o crimă militară; p-ici pe colo mai sânt și roșii din interes, ca d-nii Gheorghian și Herșcu Goldner; aci se mărginește tot partidul în Moldova. O mai repetăm - nu oricine voiește poate deveni roșu. Mulți ar fi voind poate să devie, mulți s-alătură de acest partid, dar geaba, nu merge. Pentru aceasta se cer
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
bună dimineața am afla că șeful partidului roșu din Iași, d. Herșcu Goldner, a căzut jertfă virtuților sale civice în luptă c-un liberal moderat și că a lăsat diată scrisă cu cerneală roșie prin care îl însărcinează pe d. Gheorghian să-l urmeze în conducerea partidului roșu din Moldova, daca va voi să-mbrățișeze legea izraelită. E puțin întemeiată acuzarea pe care "Romînul" o face opoziției în genere, c-ar fi scornind știri false despre neînțelegeri în ministeriu, de vreme ce asemenea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Cu privire la afacerea Conta-Panu s-a comis o mică eroare în corespondența noastră din Iași. "Poșta" din Galați ne-o semnalează când chiar eram s-o rectificăm. D. Panu nu face parte din grupul liberalilor moderați. Acest domn compune, împreună cu dd. Gheorghian și Herșcu Goldner, partidul roșu în Iași. Suma ce d. Conta o ținuse la dispoziția dd-lor Panu-Gheorghian și pe care d. Panu pare că a luat-o cu sine când a plecat din București la Iași ar fi destinată nu
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
schimb "Liberalul". În primul Iași al continuării "Ștafetei" se păstrează tocmai linia de conduită recomandată de d. Conta, ba chiar fraze întregi din scrisoarea d-sale publicată de noi. Comitetul de redacție al "Liberalului" este compus desigur din dd. Panu, Gheorghian (foști redactori ai "Ștafetei"), Verussi și încă doi-trei credincioși cărora Exc[elența] sa le ținuse la dispoziție ceva, după ce le-a fost utilizat "aptitudinile individuale"; cât pentru vechiul editor al "Ștafetei", el este d. Herșcu Goldner. În sfârșit "consolidarea partidului
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
acu se numește "Liberalul". "Ștafeta" cu capul cel nou spune că va fi redijată de "un comitet compus din mai multe notabilități ale partidului" despre a cărui consolidare se vorbește în scrisoarea d-lui Conta. Aceste notabilități sânt dd. Panu, Gheorghian, Verussi și Herșcu Goldner. Apariția "Liberalului" face a se crede că d. Panu a dus cu d-sa din București aceea ce d. Conta ținea la dispoziția numitelor "notabilități" cu utilizate "aptitudini individuale". P. S. - D. Verussi a demisionat și d-
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
întovărășit de o suită numeroasă. D. Iacobsohn consul imp. rusesc din Iași, prezintă împăratului pe membrii delegațiunii române. Majestatea Sa adresă mai Întâi câteva cuvinte Prea S. Sale părintelui mitropolit al Moldovei și Sucevei și conversă apoi cu d. Vasile Gheorghian, prefectul dist. Iași. După aceasta Majestatea Sa încălecă calul și, urmat de suita militară, trecu în revistă trupele cantonate la Ungheni. Majestatea Sa adresă câteva cuvinte ostașilor și un urra general răsună ca răspuns din toate părțile. Spre sară Maiestatea
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
, Grigore C. (4.V.1940, Budineț, j. Storojineț, Ucraina - 17.XI.2004, Cernăuți), poet, istoric literar și folclorist. Este fiul Mariei (n. Gheorghian) și a lui Constantin Bostan, țărani. Tatăl, Constantin Bostan, a murit în timpul luptelor de la Cotul Donului. B. învață în comuna natală, apoi la Cireș și la Cernăuți, unde va absolvi secția de filologie română a Universității. Aici va deveni (din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285825_a_287154]
-
ghicit cu ușurință numele personajelor. În versiunea Scheffer, prințul a moțăit în timpul spectacolului. La sfîrșitul șederii sale la castelul Peleș, cuplul regal l-a condus pe Edward pînă la gara din Sinaia, unde acesta a luat trenul care mergea la Gheorghieni, în Transilvania. Acolo îl aștepta arhiducele Rudolf, nefericitul Kronprinz al Austro-Ungariei, eroul din 1899 al dramei de la Mayerling, care îl invitase la o vînătoare de urși. A.S.R. prințul de Wales și Maiestățile Lor, regele Carol și regina Elisabeta, nu
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
implica la modul concret -, în grupul ieșenilor care susțineau aducerea unui prinț străin se numărau Titu Maiorescu, P.P. Carp, Vasile Pogor, Iacob Negruzzi, Nicu Gane, Gh. Mârzescu, Al.Gr. Suțu, Petre Mavrogheni, C. Hurmuzachi, M.C. Epureanu, C. Negri și Vasile Gheorghian 465. În ciuda faptului că rolul de susținător al fostului domnitor presupunea asumarea unui anumit risc, care putea să aibă drept efect o izolare pe scena politică, Cuza nu înceta să aibă simpatizanți mai ales în Moldova, chiar și după 11
by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
de Flandra, 9, 14, 78, 89, 99-102, 106, 107, 110, 147, 148, 153, 183 Filipescu, Gr. N., 37 Filipescu, I., 51 Florescu, I. G., 216 Florescu, Ion Em., 37, 48 Frantz Joseph, 102 Gane, Nicu, 61, 76, 149, 179, 240 Gheorghian, Vasile, 149 Ghica, Al. D., 171 Ghica, Dimitrie, 32, 48, 122, 136, 216 Ghica, Grigore V., 84 Ghica, Ion, 26, 28, 30, 42, 47, 59, 61, 64, 69, 74, 76, 86, 99, 102, 104, 110, 111, 117, 136, 138, 151
by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
invitaților la serbările din Iași era completată cu nume importante ale spațiului public românesc, nu și cu profesori de la universitățile din străinătate, după cum remarcau cu tristețe chiar cadrele didactice de la instituția serbată. Alături de oficialitățile locale - primarul Nicu Gane, prefectul V. Gheorghian, membrii Consiliului Comunal - s-au numărat premierul D. A. Sturdza Împreună cu miniștrii săi, deputați și senatori din Moldova, generali, foști miniștri, rectorii celor două universități: Maiorescu și Culianu, I. Kalinderu - vicepreședintele Academiei Române, reprezentanți ai corpului profesoral din București și ai studenților
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by I. NISTOR () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1283]
-
intrarea principală se afla estrada regală, Împodobită cu o cunună imensă și două flamuri mari, roșii. Regele, costumat În uniformă de general și regina, purtând o toaletă albastră și o manteletă cu blană de castor au fost primiți de V. Gheorghian și Spiru Haret . După intonarea imnului regal, a urmat slujba oficiată de Mitropolitul Moldovei și discursurile rostite de ministrul Haret, de rectorul Culianu, de studentul Leatris și de rege. În intervenția sa, Carol a subliniat mai cu seamă rolul culturii
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by I. NISTOR () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1283]
-
pentru această amânare nejustificată. Amintind de botezul lor la vârsta maturității, au scris mărturisiri deosebit de emoționante. Astfel, Sfântul Vasile cel Mare, într-o cuvântare întreagă purtând titlul Îndemn la Sfântul Botez<footnote P. G. XXXI, col. 424-444. Cf. Mitropolit Iosif Gheorghian, Sfântul Vasile Arhiepiscopul Kesariei Kapadokiei (329379), traducere, București, 1898, p. 166-170. footnote>, critică obiceiul oportunist al acelora care amânau botezul cât mai mult posibil, chiar până în preajma morții, nu din motive de pietate însă, ci din indiferentism ori din calcul
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
L. Gáldi, Irina Balmoș, George Baiculescu. Numărul 18 din 1940 conține două articole intitulate Eminescu și spiritualitatea românească și Oglindirea lui Eminescu în conștiința poeților care l-au cântat, cu tabloul poeziilor ce i-au fost închinate. Alți colaboratori: Corneliu Gheorghian, Ion Paul, Lucian Predescu. M.W.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285929_a_287258]
-
să învețe să scrie „pe dedesupt”) îl fac să intre în cinul călugăresc (februarie 1900). După o ucenicie la mănăstirea Cernica, îmbracă haina monahală sub numele de Iosif. E hirotonisit diacon și adus la Mitropolie ca secretar. Cu mitropolitul Iosif Gheorghian (acesta îl recomandase referent de conferențiar pentru religiile comparate la Școala de ofițeri), traduce lucrarea reverendului francez H.-G. Didon, Isus Hristos. Scoate în 1904, împreună cu V. Demetrius, revista „Linia dreaptă”, unde publică o parte din ciclul, funebru și baudelairian, Agate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
Linia dreaptă”, unde publică o parte din ciclul, funebru și baudelairian, Agate negre, nuvela Lotar, manifestul poetic Vers și poezie. Semna Tudor Arghezi și I. Gabriol. În 1905, A. își dă demisia din slujba de diacon. Ajutat de mitropolitul Iosif Gheorghian, pleacă, pentru studii teologice, în Elveția, la Fribourg. Nu se simte bine în schitul Cordelierilor, unde fusese găzduit, și, refuzând să se convertească la catolicism, îl părăsește pentru o singurătate „activă”. Între 1906 și 1910 trăiește la Geneva. Audiază cursuri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
PEȘACOV, Gheorghe (Gheorghian) (15.IV.1785, Vidin, Bulgaria - 1.XI.1854, București), poet. Tatăl său se trăgea dintr-o familie (Peșica) de aromâni din Vlaho-Clisura, care se stabiliseră la sfârșitul secolului al XVI-lea în Craiova și se îndeletniceau cu comerțul. P. a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288766_a_290095]
-
și, din grecește, „romanțuri” morale și filosofice. SCRIERI: [Versuri], în Poezia română clasică (De la Dosoftei la Octavian Goga), I, îngr. Al. Piru și Ioan Șerb, pref. Al. Piru, București, 1970, 137-138; Desmierdare poeticească, DML, IV, 229-258. Repere bibliografice: M. Fănescu, Gheorghian Peșacov. Contribuții la cunoașterea vieții și activității sale, în Arhivele Statului. 125 de ani de activitate, București, 1957, 287-301; Piru, Ist. lit., II, 206-207; Ist. lit., II, 139-141; C.Velichi, Un poète slavo-roumain: Georges Peșacov, RSL, 1968; Duțu, Cărțile, 98
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288766_a_290095]
-
Dănești , Cuza Vodă și Chetrești, din fostul județ Vaslui. A mai funcționat apoi ca învățător în câteva localități din Basarabia, Ruseni și Chetrosu din fostul județ Soroca, U.R.S.S. între anii 1929-1930 a fost numit tot ca învățător în satul Gheorghieni din fostul județ Bălți, Basarbia, U.R.S.S. între anii 1930-1931 și-a făcut stagiul militar în Regimentul 10 Vânători, Tighina, eliberându-se cu gradul de sergent transmisiuni. Din 1931 până în 1939 a funcționat ca învățător în satul Ciolacu Nou din
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
Să Începem cu brațul dinspre miazănoapte.Aici chiar În fundul pârâului a stat cândva, cam prin anul 1930, unul Blaga Dumitru căruia Îi zicea Roitoș, poreclă provenită din limba maghiară. Se spune că a fost chemat cândva la comisariatul militar din Gheorghieni.Și cum pe atunci cei chemați nu aveau cufere,unii veneau cu o traistă cu ciucuri În care Își puneau ceva merinde pentru drum și schimburi, fiindcă erau duși la concentrare de către austro-ungari, de fapt la un fel de muncă
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
nepoții. Acest Blaga Dumitru, care poartă numele unuia dintre cei mai mari poeți români, venise aici de pe Filpea, iar strămoșii lui trăgîndu-se de undeva de la câmpie de răul administrației austro ungare.Cumpărase un petic de pămînt de la un armean din Gheorghieni,probabil pentru a defrișa pădurea de pe el, iar apoi a rămas acolo pe Filpea mutânduse maia să i se piardă urma.Dintre cele trei fete ale lui : Ioana,Maria și Anuța, primele două vin În Zăpode, Iona având o invaliditate
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
nu că vreau eu! șî s-o întîmplat un accident de muncă, s-o rupt centura de siguranță, am căzut de la 20 de metri șî aveam 38 de ani, acum am 40, da' poate o veni șî soarele meu! la Gheorghieni, tu, juri pe cruce că vrei să lucrezi? a, aicea nu mai juri! vrea să fie undeva, da' știi de ce-ți spun eu? că eu am așteptat în gară șî au venit niște boschetari d-ăștia și l-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
poate în interesul lui, acum liminar te pălește, se întîmplau și nu știai cum să le iei, la Podu Iloaiei cele două-trei vagoane circulate și pe Mers, acceleratul Iași Timișoara prin Adjud. XXIII. ALEX Iași Buhăești Roman Adjud Siculeni Miercurea-Ciuc Gheorghieni Tîrgu Mureș Gheorghieni Miercurea-Ciuc Siculeni Comănești Adjud Pașcani Triaj Iași Duminică, 24 decembrie 2006, ora 2,14, în personalul Iași Buhăești Roman, cumpănă cu lumina de afară: biletele dumneavoastră, la Roman? frumos la Roman! Combinatul de Utilaj Greu la capul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
lui, acum liminar te pălește, se întîmplau și nu știai cum să le iei, la Podu Iloaiei cele două-trei vagoane circulate și pe Mers, acceleratul Iași Timișoara prin Adjud. XXIII. ALEX Iași Buhăești Roman Adjud Siculeni Miercurea-Ciuc Gheorghieni Tîrgu Mureș Gheorghieni Miercurea-Ciuc Siculeni Comănești Adjud Pașcani Triaj Iași Duminică, 24 decembrie 2006, ora 2,14, în personalul Iași Buhăești Roman, cumpănă cu lumina de afară: biletele dumneavoastră, la Roman? frumos la Roman! Combinatul de Utilaj Greu la capul schimbat în comerț
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
parc ce era, răspunde în Voșlăbeni biserică, inteligență kinetică pe culoar în picioare, ține hățurile visului paleontologic al treilea șoim, aceleași aripi, "Dolomită Voșlăbeni" 44 intern 55 CFR km 142+8, 143 atol alb prin vegetație, orhidee la frăgezimea petalei, Gheorghieni iotacizat oficial, dublat în personalul Gheorghieni Tîrgu Mureș, însemne tricolore locomotiva cu vopseaua scorojită, fetița avea degetul în gură, cerul uniform deasupra noastră, legea morală în noi! cu bunica ta aproape oarbă, 78 de ani, cristal opacizat la amîndoi ochii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]