707 matches
-
păsărele, Din desele rămurele. Zboară sturzul pe crenguțe, Să mai caute grăunțe, Să mănânce a lui pui, Ca să fie toți sătui. Uliul de sus privește, Cu privirea ageră, Ca să prindă rozătoare, Să aibă un festin mare. Veverița prin copaci, Caută ghinde mai multe, Că îi plac ei foarte mult, Și la iarnă s-o ajute. În mijlocul codrului, Se adună animale, La izvorul cristalin, Care curge foarte lin! Satul meu În acest sat m-am născut, Tot aici am și crescut, Aici
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
Roxana-Maria Cărăbuș Îmi amintesc cu drag de copacul din spatele casei bunicilor mei. Copacul despre care îmi amintesc este un stejar măreț, cu ale cărui ghinde atrăgeam veverițele pentru a mă juca cu ele. Sub umbra lui mă întâlneam cu prietenii mei în fiecare dupăamiază. Îmi aduc aminte despre acest copac ca despre locul sfânt al copilăriei mele, unde îmi reuneam gândurile, unde am petrecut clipe
Stejarul amintirilor. In: ANTOLOGIE:poezie by Roxana-Maria Cărăbuş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_666]
-
pe sticlă le dădea un aer vulgar. Pe sobă se coceau câteva mere, umplând aerul de miros. Un palmier fibros, uscat era înfipt într-un ghiveci umplut cu iarbă de mare, și într-un colț strălucea o combinație hidoasă de ghinde, conuri de brad și alte produse forestiere vopsite cu bronz. Lui Titi, interiorul îi plăcu prin ordinea lui. Doi bărbați erau relativ tineri, ceva mai în vârstă decât Sohațchi, unul voinic, pătrat, altul slab în aparență, din cauza osaturii, dar mușchiulos
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
un dar de bani. Numai că dumneata te ții într-un necaz și ai o supărare, așa cum ar sta o apă coclită sub inima dumitale, ptiu, să dau la spate! Aruncă o carte peste umăr... că văd o damă de ghindă. Si nu e singură. Mai e cineva în preajma ei, fantele de tobă a căzut la așternut cu dama asta, care, vezi dumneata, are unul de suflet, uite-l colea! Și craiul numa-n daruri o ține, dar inima damei de
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Si nu e singură. Mai e cineva în preajma ei, fantele de tobă a căzut la așternut cu dama asta, care, vezi dumneata, are unul de suflet, uite-l colea! Și craiul numa-n daruri o ține, dar inima damei de ghindă tot la ăl de pică este. El nu știe. - Cine? întrebară muierile amândouă, zăpăcite. - Cine? Bărbatul dumitale, coană Lino, cine? Inima lui ca tran-dafiru, și-o ține-n bine. Tot la drum de seară se arată, că de casa lui
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
toate, ar fi - tot astfel ca și azi. În faptă lumea-i visul sufletului nostru. Nu esistă nici timp, nici spațiu - ele sunt numai în sufletul nostru. Trecut și viitor e în sufletul meu, ca pădurea într-un sâmbure de ghindă, și infinitul asemene, ca reflectarea cerului înstelat într-un strop de rouă. Dacă am afla misterul prin care să ne punem în legătură cu aceste două ordini de lucruri care sunt ascunse în noi, mister pe care l-au posedat poate magii
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
la o culme, astfel în viața unui popor murea generațiunilor trecute, cari pun fundamentul, conține deja în ea ideea întregului. Este ascuns în fiecare secol din viața unui popor complesul de cugetări cari formează idealul lui, cum în sâmburele de ghindă e cuprinsă ideea stejarului întreg. Și oare oamenii cei mari ai României nu-i vedem urmărind cu toții, cu mai multă ori mai puțină claritate, un vis al lor de aur, în esință același la toți și în toți timpii? Crepusculul
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
condei,/ și negre, tot la fel cu ochii ei./ Mai mândră arăta la-nfățișare/ Decât un pui de păr când dă în floare,/ Mai gingașă ca lâna unei miele.../ La brâu ține un săculeț de piele/ Cu bumbi gălbui și ghinde de arnici./ Nu-i om, oricâte drumuri și potici/ Ar fi bătut pe lume, să mai știe/ Așa fătuță mândră și nurlie./ Iar pielița-i lucioasă semăna/ Cu-n galben proaspăt din tarapaná./ Cât ce privește glasul, nevestica/ Se măsura
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
robi pe moșia Mănăstirii Răchitoasa, a purtat numele de Cioara. Casele din zonă au ars pe rând de 22 iunie, iar oamenii s-au retras în partea de jos a dealului acoperit de fagi și stejari unde mulți mistreți, căutând ghinda și jirul, afânau cu râtul solul, încât zona a luat denumirea de Valea Râtei. Micuța așezare este populată de oameni bătrâni înzestrați cu mare credință, ce nu vor să se despartă cu nici un chip de pământul în care s-au
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
nu se luau măsuri privind exploatarea lemnului. Primele încercări de reglementare a folosirii pădurilor sunt datate din timpul domnitorului Alexandru Moruzi, în anul 1792, prin stabilirea vârstei naționale de tăiere și propuneri de a se face împăduriri artificiale, semănându-se ghindă și jir pe moșiile lipsite de arbori. Defrișările s-au intensificat după anul 1829, când a luat un mare avânt cultura cerealelor pentru export, pentru ca, mai apoi, în anul 1844, să se reglementeze tăierile, urmând numirea unor funcționari cu treburi
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
condei,/ și negre, tot la fel cu ochii ei./ Mai mândră arăta la-nfățișare/ Decât un pui de păr când dă în floare,/ Mai gingașă ca lâna unei miele.../ La brâu ține un săculeț de piele/ Cu bumbi gălbui și ghinde de arnici./ Nu-i om, oricâte drumuri și potici/ Ar fi bătut pe lume, să mai știe/ Așa fătuță mândră și nurlie./ Iar pielița-i lucioasă semăna/ Cu-n galben proaspăt din tarapaná./ Cât ce privește glasul, nevestica/ Se măsura
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
murați, frunze de frasin fierte, iarbă roșie de baltă, sămânță de in cu lapte dulce, măselariță, frunze de mesteacăn și de nuc, frunze și rădăcini de podbal. Oblojeli cu boștină de miere, ceapă roșie stropită cu oțet sau cu rachiu, ghindă fărămițată și prăjită, cu borș proaspăt sau cu amestec de chișleag și huște de porumb, cu nisip și sare caldă. Afumări cu câlți, puzderie sau sămânță de cânepă. Inhalații cu fum din planta orbalț sau de măselariță, puse pe jeratic
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
de stânjenei, coajă de stejar, frunze și semințe de stevie, talpa gâștei, troscot, coajă de ulm, urzică moartă, cercei de viță de vie, rădăcină de vintre și de zârnă; zeamă de morcovi, orez fiert, zaț de cafea, coarne (fructe) pisate, ghindă arsă. Ceaiuri de isop, roiniță, cărbune de lemn de tei, coajă de crușin, de slăbănog, cimbru, scânteiuță, iederă, mușețel de grădină, de cimbru și tămâie pisată, de sânge de nouă frați, de rădăcină de porumb. Cafea neagră cu rom, rachiu
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
spumă de lapte dulce nefiert, din șovârv măcinat și amestecat cu spumă de lapte dulce nefiert, din rădăcină de ștevie și smântână. Bubele dulci se vindecau unse cu clei din ureche (cerumen), amestecat cu smântână proaspătă, precum și cu alifie din ghindă arsă, pisată și amestecată cu apă. Bubele dulci se mai ung cu aluat din fasole arsă sau cu zaț de cafea și se spală cu ceai din floare de mușețel sau cu usturoi pisat. Alifie din unt, ceară albă și
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
I. Pârâianu, șef al secției economice C. Zarzalin cu C. Tănase, Oct. Gâlea - redactori, la viața de partid - Vasile Chelaru - șef iar redactori Elena Prisecaru, Alex Miu, Mihai Ursu, Teofil Enășescu; informații - șef Eugen Mihăescu iar redactori C. Stoicescu, Gh. Ghindă, Ion Codreanu; secția agrară era coordonată de Ion Cărare iar ca redactori erau Cezar Buda, Emil Ghidu; secția de politică internă și externă era în grija lui 181 Grimberg Melic iar redactor Georgeta Palmaciu; la documentare lucra I. Spiridon - într
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
culturală Iancu Emil ca șef, redactori Aurel Stanciu, poetul redacți ei, și Ion N. Oprea, angajat în luna noiembrie 1954, după lăsarea la vatră. Dădeau culoare și prospețime ziarului nu numai absolvenții de la ziaristică și filozofie sosiți în redacție - Gh. Ghindă, C. Stoicescu ori Ion Codreanu dar și studenții care veneau în practică: Octavia Gheorghișor, Viorica Porumb, Natalia Dănăilă, Maria Călmățuianu, tinerii reporteri Ionel Nistor și Aurelian Axinte - sosiți de la ziarul Calea nouă - Focșani, dar mai ales Vasile Istrate - un ziarist
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
bisăptămânal, cu sediul în strada M. Kogălniceanu nr. 5 iar de la 3 ianuarie 1957, în strada Republic ii nr. 18 ‐20. Au loc, cu această ocazie, alte mari mișcări de personal. Rubin Schulimsohn, împreună cu Alice Ouatu, Vasile Israte și Gh. Ghindă merg la Flacăra Iașului, primul ca redactor șef adjunct. Ion Codreanu pleacă la ziarul Înainte Brăila. Părăsesc Bârladul majoritatea celor veniți de la Calea n ouă Focșani ori de la Înainte spre socialism Tecuci. Cu Ion Codreanu am păstrat trainice legături de
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
și din semințele ei se face ulei. Crește În livadă,fructul lui este albastru și din el se face țuică(rachiu). Crește În apă,are floarea albă și plutește deasupra apei. Crește În pădure,este un copac Înalt și face ghinda. Este o legumă ,are multe foi ,se murează și se fac sarmale. Crește la munte și tot timpul are frunzele verzi Crește la câmpie,se Însămânțează toamnă și din boabele lui se face făină. Ce sunt toate acestea?(plante) Unde
Idei pentru învăţământul simultan by Creţu Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/1212_a_1922]
-
ecologice Stimulează curiozitatea copiilor În acțiunile de explorare, Îngrijire și protejare a mediului Înconjurător. Părinții, copiii, cadrele didactice se implică activ și motivat prin servicii de colectare a diverselor materiale din natură În vederea confecționării de lucrări sau jucării (castane, ghinde, frunze, nuci, alune). Se pot confecționa tablouri, jucării care se pot comercializa (având valori minime). Prin activitățile ecologice copiii Își pot Îmbogăți cunoștințele despre flora și fauna pădurii. Copiii Învață și despre factorii poluanți ai pădurii - reziduuri menajere și chimice
Modernizarea carierei de manager în instituţia de învăţământ preprimar by Dorina Buhuş () [Corola-publishinghouse/Science/1725_a_92277]
-
multe enunțuri litanizante, sinonimice, fără ca prin acest artificiu expresivitatea să prindă relief. Eșantioane tipice sunt în Cântec de drum sau în Foamea de cuvinte; însă procedeul abundă: Dacă mi-e foame și mănânc tauri, dacă mi-e foame și mănânc ghindă, dacă mi-e aur și mănânc aur, dacă mi-e sticlă și mănânc oglindă, dacă mi-e pământ și mănânc grâuri, dacă mi-e vulturi și mănânc pliscuri, dacă mi-e apă și mănânc râuri, dacă mi-e munte și
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
lor spre hârciogi speriați. Ferocitatea răzbate în natură din întunecimea adâncurilor. Din păduri se aude zgomotul surd și prelungit de oase zdrobite între caninii ascuțiți ai fiarelor flămânde. Ajunși în desișuri, găsim colți de mistreți, oglindiți în luciul știuleților și ghindelor. Păzesc scroafe care alăptează și speră, stând ascunse, de frica haitelor, prin porumb și stejăriș. În lăstărișul din apropiere, lupoaice fudule plodesc. Undeva, nu chiar departe, pe sub privirea vicleană a vulpilor, zbughesc, din tufișuri, iepuri cenușii. Străbat cu iuțeală ogoarele
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
armonie; bade; bani; bărbat; bătaie; cu bine; blînd; braț; bucată din mine; cald; călugăr; certitudine; coleg; confrate; controlor; copil; copilărie; nu cred; cuminte; cumnat; curiozitate; cuvinte; dar; deosebit; dorință; dreptate; dur; el; enervare; extraterestru; familia; fecior; fericire; ființă; frate; frățior; ghindă; grijă; ie; inimă; Ion; iubitoare; iubitor; împărțeală; de încredere; înțelegător; jumătate; legămînt; legătură sufletească; legumă; mama; mamă; membru; mincinos; mișto; mîndrie; model; moldoveanul; muzică; nădejde; neamuri; necaz; neprețuit; odor; oricare; ou; părinte; persoană; persoană apropiată; persoană dragă; pervers; picătură de
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); produs (2); struț (2); tare (2); viitor (2); vopsit (2); alb curat; albastru; alimente; bogăție, borș; bun; cadou; calorii; carton; celulă; ciocolată; clătite; cloșcă; coajă albă; cocoșel; coi; cuibar; depinde; dezvoltare; durere; fierbinte; fragil; fragilitate; găini; gălbenuș+albuș; geneză; ghindă; gingaș; de gîscă; greu digerabil; grijă; aș intui; istorie; împărat; kinder; maro; mic dejun; minge; munci; neted; noroc; nucleu; ochișor; om; oribil; oțet; ou de găină; papară; păsări; perfect; perfecțiune; plăcintă; poftă; prăjituri; pregătire; prietenie; proteină; renaștere; roadă; salată; Salmonella
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
sus răsare; ședea; șură; tată; transcendență; tristețe; țel; țuică; unic; vechi; vedete; Venus; viață; visare; visător; 812/181/65/116/0 stejar: copac(207); pom(51); bătrîn(37); putere(36); lemn(33); pădure(31); puternic(27); arbore(19); înalt(19); ghindă(15); umbră(13); bătrînețe(10); bere(10); frunze(10); natură(10); frunză(9); mare(9); plop(9); tare(9); verde(9); viață(9); foc(7); fag(5); mîndrie(5); dur(4); duritate(4); gros(4); arțar(3); brad(3); Canada
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
bere(10); frunze(10); natură(10); frunză(9); mare(9); plop(9); tare(9); verde(9); viață(9); foc(7); fag(5); mîndrie(5); dur(4); duritate(4); gros(4); arțar(3); brad(3); Canada(3); falnic(3); frumusețe(3); ghinde(3); gorun(3); mobilă(3); rezistență(3); salcîm(3); Ștefan cel Mare (3); tărie(3); veșnic (3); amintire(2); Borzești (2); coajă(2); drept(2); forță(2); frumos(2); înălțime (2); maiestuos (2); măreție(2); Mihai Eminescu (2); miros(2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]