249 matches
-
pe ea, și acolo scria așa: „Mă trec de bunăvoie la colectiv”. „Măi, dacă e de bunăvoie, voi de ce umblați forțat?!” I-am șters o labă. „De ce umblați forțat?” Păi, nu am avut mult, domne, și m-am dus cu ghioaga aia pe stradă... Și o apărut o patrulă de Securitate. Și am plecat acasă, și am trecut podu’, am ajuns la gară la Condrea și am plecat la Iași, la soru-mea. Mai țineți minte ziua arestării? Da. Am venit de la
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Când ieșeam la plimbare, nu aveai voie să mergi decât cu fața În jos. Te plimbai roată și te uitai numa’ În jos... Dacă erai la etajul 1 sau 2, pe scări, la fiecare colț de scară, caralii stăteau cu ghioaga și: pac-pac. Un băț așa... ca să te demoralizeze. Ce făceați În Închisoare toată ziua? Nu aveam voie să stăm pe pat... Nu aveam voie decât să ne plimbăm prin cameră, atâta. Da’ noi căutam să Învățăm ceva. Învățam germana, engleza
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Calea Mogoșoaiei, „cotise“ de pe strada Carol (Franceză) la dreapta pe strada Căldărari, și nu la stânga, cum notează greșit Bacalbașa. 32. „Mahalagiu“ bucureștean, numit așa după pantalonii creți din stofă de șiac gros pe care îi purta. toți purtând câte o ghioagă în mână, se revarsă afară, urcă scările parapetului și se reped asupra mulțimii. Dincă Puțureanu este aruncat jos. Omul luptă ca un leu și domină cu talia, căci e înalt și foarte voinic, dar în câteva clipe dispare copleșit de
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
în frunte, deasupra ochiului, și sângele curge. Ceilalți bătăuși se înfurie și mă copleșesc. Unul îmi smulge bastonul din mână; văzându-mă dezarmat, o rup de-a fuga spre a nu fi stâlcit. Dar nu fac prea mulți pași. O ghioagă trimisă ca o praștie de către unul din bătăuși mă lovește în creștetul capului. Pierd cunoștința și cad. Când îmi vin în fire, un ipistat în haine civile, un biet om mărunt, oacheș și slab, se afla lângă mine. Cum mă
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
era un cetățean tânăr: "Îți fac cunoștință cu tovarășul locotenent nu știu cum". Dau mâna cu el și directorul: "Măi, nea Movilă, du-te cu dumnealui până la Sohădău să culeagă niște căpșuni, că dacă-l duci la Obadă acela îl ia cu ghioaga, nu-i dă!" Bineînțeles că am luat și eu sacoșă și m-am dus, am cules în dreapta, el în stânga și ne-am văzut de treabă. Dar n-am vorbit un cuvânt. A treia sau a patra zi iar mă cheamă
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
în dobândă este o curiozitate a timpurilor vechi, spune Ghibănescu. Domnul când pleca la război nu avea nevoie să cheltuiască cu armamentul, boierii veneau echipați gata cu curtenii lor; asta era armata călăreață. Alături de curteni era țărănimea care venea cu ghioaga nestrunjită, cu ce apuca. Ea alcătuia pedestrimea. Și țăranii își aduceau de acasă și de ale gurii: brânză și făină în glugă și traistă. Ca să ademenească însă mai multă lume, voievozii buciumau să se strângă și armata în dobândă, adică
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
ce a fura din război al lor să fie! Ștefan cel Mare a folosit deseori astfel de armată, cum spune cronicarul, în luptele sale cu muntenii, cu secuii și ungurii și cu leșii. Armata în dobândă era neregulată, probabil avea ghioage, arcuri, baltage, dar tot al lor era și fuga care, „deși rușinoasă însă-i sănătoasă". „Când erau dușmani creștini în țară, care trebuiau scoși, mergea Domnul împotriva lor cu ajutor tătărăsc. Și cu acest prilej tătarii prădau țara chiar sub
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de mai tarziu. Considerăm că aceste locuri nu au fost niciodată puștii, insă pustiite, da. Atunci cand hoardele de năvălitori veneau din pustele Asiei cu gând de prădare și ucidere, localnicii care erau în stare a țină o armă în mână (ghioage, coase topoare, săbii sau lănci) formau cetele de luptători, iar bătrânii, femeile și copiii luau calea codrului în pribegie, ascunzându-se de o parte și de alta a muntelui. După ce trecea urgia, cei rămași în viață, se întorceau la vatră
Comuna Cuca, Galați () [Corola-website/Science/301209_a_302538]
-
occidentale, cu accentul pus pe veridicitatea și cruzimea gesturilor. Astfel, în Încununarea cu spini Iisus plin de răni sângerânde este scuipat și pălmuit, iar în Drumul Crucii, Iisus e încovoiat sub greutatea crucii, și împins de un soldat cu o ghioagă. Registrul al treilea al pereților naosului este dedicat unor scene de vindecare (a slăbănogului, a orbului), unor pilde (a bogatului nemilostiv) și unei teme din ciclul de după înviere (Necredința lui Toma) ilustrând duminicile dintre Paște și Rusalii. Tot în registrul
Biserica de lemn din Poienile Izei () [Corola-website/Science/310273_a_311602]
-
lui Bhima nu aveau nici un efect asupra lui Duryodhana. Krishna îi reamintește lui Bhima despre jurământul pe care il făcuse de a-l ucide lovindu-l sub centură, iar Bhima face acest lucru deși era împotriva regulilor luptei cu ciocanul(ghioaga sau buzdugan)(deoarece Duryodhana încălcase deja toate regulile în acțiunile sale anterioare). Astfel, strategia de neegalat a lui Krishna a ajutat Pandava să câștige războiul Mahabharata aducând sfârșitul tututor comandanților Kaurava, fără să folosească nici o armă. Deasemenea îl readuce la
Krishna () [Corola-website/Science/309088_a_310417]
-
lor mort . Au fost învinși încât legenda spune că chiar și pietrele s-au ridicat pentru a lupta de partea lui Pachacuti. În realitate, soldații incași utilizau "bolas"-prăștii din pietre legate cu curelușe din piele, lănci de lemn și ghioage cu capete în formă de stea. S-a hotărât să-și extindă imperiul. În 1450, a cucerit bazinul Titicaca, iar în 1463 a pornit război împotriva triburilor lupaca și colla.Sub comanda lui Topa, fiul lui Pachacuti, armata incașă a
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
Armele albe erau reprezentate de arme de tăiere și împungere (spade, săbii, pumnale, cuțite de luptă), arme de aruncare și împungere (lănci și sulițe), arme de lovire și tăiere (securi și topoare de luptă, halebarde), arme de lovire și izbire (ghioage, măciuci, buzdugane) și arme de aruncare la distanță (arcuri și arbalete). Armele de foc erau portative, de calibru mai mic și cu țeavă lungă (sânețe, archehuze) și grele, de calibru mare, cu țeava scurtă, duse pe care sau tractate (bombarde
Ștefan cel Mare () [Corola-website/Science/297119_a_298448]
-
de lemn sau legată de coadă cu un lanț. Din prima formă derivă sceptrul, ca însemn al puterii suverane. A doua formă era, ca și buzduganul, o armă masivă. La o coada de lemn se atașa, cu un lanț, o ghioagă metalică, cu sau fără țepi. Acest tip de armă se numea și "bici de luptă". Buzduganul derivă din ghioaga din lemn prevăzută cu țepi de metal, folosită ca o armă a țăranilor chemați la luptă, care erau prea săraci să
Buzdugan (armă) () [Corola-website/Science/320854_a_322183]
-
A doua formă era, ca și buzduganul, o armă masivă. La o coada de lemn se atașa, cu un lanț, o ghioagă metalică, cu sau fără țepi. Acest tip de armă se numea și "bici de luptă". Buzduganul derivă din ghioaga din lemn prevăzută cu țepi de metal, folosită ca o armă a țăranilor chemați la luptă, care erau prea săraci să-și permită o sabie. În Imperiul Roman, buzduganul (care purta denumirea de "clava") a fost întrebuințat pe scară largă
Buzdugan (armă) () [Corola-website/Science/320854_a_322183]
-
mai buni prieteni. Spre seară, împăratul rămăsese singur, fără drapel și gardă de corp. În seutul basileului se înfipseră vreo 30 de săgeți, el strângea în mâna sa amorțită o frântură de lance și era stâlcit de săbii și de ghioage până într-atât, încât nu era în stare să-și îndrepte singur coiful care i se lăsase pe o parte. Un turc oarecare l-a recunoscut la față pe Manuel, a prins de dârlogi calul acestuia și a pornit să
Manuel I Comnen () [Corola-website/Science/315293_a_316622]
-
fi de folos și îl provoacă pe conducătorul lor, Stag Stopa. Regulile Răzbunătorilor Negri permit provocarea conducătorului lor doar de către un membru, așa încât Feric e dus în tabăra lor pentru a fi inițiat. În timpul inițierii, luptându-se cu Stopa cu ajutorul ghioagelor, Feric pune mâna pe legendara "Mare Ghioagă de Held" - care poate fi mânuită doar de un descendent al adevăratului Rege al Helderului, Sigmark IV. Răzbunătorii Negri îi jură loialitate, devenind "Cavalerii Svasticii". Din acest moment, Jaggar își arogă dreptul ereditar
Visul de fier () [Corola-website/Science/322180_a_323509]
-
conducătorul lor, Stag Stopa. Regulile Răzbunătorilor Negri permit provocarea conducătorului lor doar de către un membru, așa încât Feric e dus în tabăra lor pentru a fi inițiat. În timpul inițierii, luptându-se cu Stopa cu ajutorul ghioagelor, Feric pune mâna pe legendara "Mare Ghioagă de Held" - care poate fi mânuită doar de un descendent al adevăratului Rege al Helderului, Sigmark IV. Răzbunătorii Negri îi jură loialitate, devenind "Cavalerii Svasticii". Din acest moment, Jaggar își arogă dreptul ereditar de a conduce și începe o cruciadă
Visul de fier () [Corola-website/Science/322180_a_323509]
-
angajeze în luptă cu câți mai mulți inamici posibil. Aceasta a implicat un element surpriză, cu arcașii aruncând săgețile din ascunzători în spatele primei linii de atac. Prima linie de atac era echipată cu arme cu rază scurtă de acțiune ca ghioage, axe, săbii și lănci. Zece divizii ale armatei Kaurava erau așezate într-o formidabilă . Cea de-a unsprezecea se afla sub directa comandă a lui , în parte și pentru a-l proteja. Securitatea comandantului întregii armate era punctul central al
Războiul Kurukshetra () [Corola-website/Science/327137_a_328466]
-
ordonat trupelor Kaurava să înceapă ofensivă încă din prima clipă. Fiul lui Arjuna, , a fost înconjurat și atacat de un număr de prinți Kaurava. Arjuna intră în luptă pentru a-l ajuta pe Abhimanyu. Bhima intră în scenă învârtindu-și ghioaga(ciocanul) în aer și începe să atace pe Kaurava. Duryodhana trimite o mare trupă de elefanți spre Bhima. Când Bhima vede această mare masă de elefanîi apropiindu-se, coboară din carul său de luptă și îi atacă de unul singur
Războiul Kurukshetra () [Corola-website/Science/327137_a_328466]
-
în aer și începe să atace pe Kaurava. Duryodhana trimite o mare trupă de elefanți spre Bhima. Când Bhima vede această mare masă de elefanîi apropiindu-se, coboară din carul său de luptă și îi atacă de unul singur cu ghioaga sa de fier. Aceștia s-au împraștiat speriați înapoi spre armata Kaurava provocând numeroase pierderi. ordonă un atac total împotriva lui Bhima. rezistă la tot ce a fost aruncat asupra lui și atacă pe frații lui Duryodhana, omorând opt dintre
Războiul Kurukshetra () [Corola-website/Science/327137_a_328466]
-
îl vede, El din gură așa-i zise: - Măi romăne, să n-ai teamă, Spune-mi mie cum te cheamă? - Teamă n-am că sunt român Teamă n-am că-mi ești stăpân. Eu sunt Șoiman cel voinic Aveam o ghioagă nestrujită, Cu piroane țintuită; Și pe loc când mă-nvârteam Câte șapte, opt turteam. Dar în foc la Războieni Mi-a căzut ghioaga din mână Sub o sabie păgână Și n-o căzut numai ea Și-o căzut și mâna
Movila lui Burcel(variant?) [Corola-other/Imaginative/83506_a_84831]
-
că sunt român Teamă n-am că-mi ești stăpân. Eu sunt Șoiman cel voinic Aveam o ghioagă nestrujită, Cu piroane țintuită; Și pe loc când mă-nvârteam Câte șapte, opt turteam. Dar în foc la Războieni Mi-a căzut ghioaga din mână Sub o sabie păgână Și n-o căzut numai ea Și-o căzut și mâna mea, Dar cu păgân alăturea. Și-am rămas un biet sărman De n-am nici boi, n-am nici plug Nici juncani ca să
Movila lui Burcel(variant?) [Corola-other/Imaginative/83506_a_84831]
-
te-ai păcătuit Să te apuci de plugărit, Tocma-n zi de sărbătoare Tocma-n timp de închinare? - Doamne, pun mâna pe piept Și mă jur să-ți spun cu drept. Pân-a nu-ajunge plugar Aveam falnic harmasar Și o ghioagă nestrujită Cu piroane țintuită, Care când o învârteam Proașcă prin dușmani făceam, Câte opt pe loc turteam! Gelu Andone Alelei! pe când eram Om întreg de mă luptam Mulți păgâni am mai stricat! Multe capete-am fărmat De tătari și de
Movila lui Burcel [Corola-other/Imaginative/83505_a_84830]
-
opt pe loc turteam! Gelu Andone Alelei! pe când eram Om întreg de mă luptam Mulți păgâni am mai stricat! Multe capete-am fărmat De tătari și de lifteni Și de falnici ungureni! Iar în foc la Războieni Mi-a căzut ghioaga din mână De o sabie păgână; Dar n-a căzut numai ea A căzut și mâna mea Cu păgânu-alături!... De atunci n-am ce să fac C-am ajuns un biet sărac. Nici n-am casă, nici n-am jug
Movila lui Burcel [Corola-other/Imaginative/83505_a_84830]