752 matches
-
de caiete umplute cu troscotul zilelor de muncă prin tunele explozive și cariere aventuroase, amoruri antisemite cu plăți însămânțate veneric reîncarnând doctorate pe chei, în cutremure, la o adică, progres și camarilă, sărituri de magică opacitate între protecțiile iradiaților, șnururile ghirlande ori steaguri, pisici mestecând puii vii amuțiți într-o publicitate neofită, nebunie de album cu poker de răstoacă, urlete de lupi adevărați, de Jean Jacques. Dovleac spart după vizita lui Javert. Șobolanul își făcuse cântarea și Petru cel Mare se
PĂGUBOŞI O DATĂ (3) de GEORGE ANCA în ediţia nr. 2320 din 08 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/340071_a_341400]
-
la vâsle, luminile orașului se îndepărtau tot mai vizibil, devenind curând sclipiri mișcătoare de licurici. Dacă vom depăși zona digurilor de protecție de la port, îndreptându-ne spre stațiunea Venus, vom vedea toate stațiunile, de la Olimp până la Vama Veche, ca o ghirlandă de steluțe galbene și sclipitoare. Așa puteam să ne luăm repere după care să ne ghidăm unde am găsit altădată locuri cu multă piatră și scoică, deci și cu pește. Norii acopereau întregul cer. Nici o stea nu reușea să se
ÎNVINGEREA STIHIILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1742 din 08 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381803_a_383132]
-
la Jilava, a continuat la Gherla și apoi în lagărul „Peninsula”, unde a și decedat. Despre acest final menționează Ion Lazu în „Memorialul scriitorilor încarcerați sub regimul comunist”, pag. 212: „Ziaristul Grigore Malciu a murit la Peninsula, una dintre „perlele” ghirlandei de lagăre de exterminare prin muncă și înfometare de la Canal”. Se mai înscrie aici o altă mărturie: „MALCIU, Emil I. Născut în 1924. Sudent la Facultatea de filozofie și Teologie. Arestat la 31 martie 1949. Detenția la penitenciarele Jilava și
REVISTE – IMPACT de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380225_a_381554]
-
perioadă. Carol se plimba agale prin zăpada moale, proaspăt depusă. Era o temperatură bună, ținând cont de Crăciunul care urma să fie peste trei săptămâni. Ningea, iar la lumina felinarelor fulgii păreau plini de viață. Ferestrele caselor erau împodobite cu ghirlande luminoase, albe sau colorate. Totul părea perfect. Nu și pentru Carol. Ultimele ore i-au bulversat existența. Liniștea ei sufletească pălise de când își auzi soțul - pe Daniel -, vorbind la telefon cu prietena lui de-o viață. „Am învățat regulile, așa că
'NICIODATĂ SĂ NU SPUI NICIODATĂ!” de CARMEN SUISSA în ediţia nr. 2222 din 30 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380387_a_381716]
-
stele și ninge-mă cu tine, Ce-a mai rămas de spus, că ne iubim și-mi ești, Întinerim de drag, de-o viață și mai bine, Noi, suflete pereche-n icoane de povești. Colinda maci suavi zâmbindu-și în ghirlanda, În suflet înflorește un vis de dor aprins, Ninsoarea jucăușa pe gene se dezmiardă, E anul nou iubire, miroase-a răi și-a nins. Referință Bibliografica: E anul nou iubire / Ines Vândă Popa : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1460
E ANUL NOU IUBIRE de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1460 din 30 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379400_a_380729]
-
Acasa > Poeme > Emotie > NOAPTEA INIMII TALE Autor: Maria Giurgiu Publicat în: Ediția nr. 2333 din 21 mai 2017 Toate Articolele Autorului Sub razele afumate ale felinarului adunam cu privirile pustiul străzii și-l împleteam în ghirlande aurii dăruind jerfă pe altarul iubirii fuioarele de fum și zădărnicie s-au lipit de ferestrele tale și-au ofuscat zâmbetul înlăcrimat al ciobului de lună ce-ți săruta pleoapa nepăsătoare te ascundeai parșiv după colțul nopții și priveai cu
NOAPTEA INIMII TALE de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2333 din 21 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/379485_a_380814]
-
Mureș Era odată o fetiță cuminte, bună și ordonată, pe care o chema Ștefania. Ea îl aștepta pe Moș Crăciun. Ștefania a făcut prăjiturele împreună cu mama ei și a pregătit bradul cu globuri, cu flori, cu moși, cu luminițe, cu ghirlandă și cu clopoței. Moș Crăciun a simțit că fetița i-a pregătit o surpriză și i-a pregătit și el mai multe cadouri: Un ponei din pluș, un leu din pluș, o minge și o piscină într-o cutie mare
SCRISORI PENTRU MOŞ CRĂCIUN de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381554_a_382883]
-
A venit clipa, Ne-am îngemănat Și gâlgâind sângele-n vene Am osândit sărmanul pat, Până când spre prânz, alene, Cu ea aură în juru-mi Am ieșit cocon în sat. Pomii mai înveșmântați Făceau mari închinăciuni Până-n poale albe, grele, De ghirlandele cu flori; Cucu-și bisa numele Într-un cor de alte păsări În huceagul din vâlcele. De Florii, pe măgăruș, Iisus intra-n Templul Sfânt Și primit cu flori și ramuri De palmieri și de măslini... Cum astăzi, de atâtea
HRISTOS A ÎNVIAT ! de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1947 din 30 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380862_a_382191]
-
A venit clipa, Ne-am îngemănat Și gâlgâind sângele-n vene Am osândit sărmanul pat, Până când spre prânz, alene, Cu ea aură în juru-mi Am ieșit cocon în sat. Pomii mai înveșmântați Făceau mari închinăciuni Până-n poale albe, grele, De ghirlandele cu flori; Cucu-și bisa numele Într-un cor de alte păsări În huceagul din vâlcele. Citește mai mult Hristos a înviat !În prenatalul zorilorAșteptam în așternutO rază a Soarelui,Să penetreze geamulCa un fascicul de laser,Să se împlânteîn
ION I. PĂRĂIANU [Corola-blog/BlogPost/380888_a_382217]
-
-mi de sub cap.A venit clipa,Ne-am îngemănatși gâlgâind sângele-n veneAm osândit sărmanul pat,Până când spre prânz, alene,Cu ea aură în juru-miAm ieșit cocon în sat.Pomii mai înveșmântați Făceau mari închinăciuniPână-n poale albe, grele,De ghirlandele cu flori;Cucu-și bisa numeleîntr-un cor de alte păsăriîn huceagul din vâlcele.... XXIX. BUNA VESTIRE, de Ion I. Părăianu, publicat în Ediția nr. 1911 din 25 martie 2016. Buna Vestire (Versuri în stil popular) În martie douășcinci, Dintr-un
ION I. PĂRĂIANU [Corola-blog/BlogPost/380888_a_382217]
-
veniți acolo cu prezența sa. În zilele acelea, învățații vizitară insula Caprae și atracțiile ei naturale, mergând la pescuit în jurul insulei, ori odihnindu-se la umbra copacilor sub foișoarele aflate la intersecția aleilor principale, vopsite în alb și încadrate de ghirlande florale unde tăvi imense pline cu gustări și fructe așteptau a fi savurate. Unii dintre cei veniți se delectau privind marea din locurile în care insula oferea frumoasele sale priveliști iar alții făceau plimbări în jurul vilei Iovis unde se aflau
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL SASELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1447 din 17 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380854_a_382183]
-
Narcisa Suciu! Natura, cu miracolele ei și omul cu omenescul și inefabilul cânta! Simpla rostire a unui cuvânt, în vocea Narcisei Suciu are muzicalitate, iar cântecele ei nu pot fi așezate într-un opis, într-o categorie. Ele sunt asemenea ghirlandelor ce au în corole esențe de parfumuri și expoziție de culori. Cântecele acestea au incantații folclorice, vibrații de folk, răsunet de chitări, mângâieri de viori, ritmuri de muzică ușoară, armonii simfonice... Au un răsărit lacustru, un cer de cicoare, o
NARCISA SUCIU. LA FIECARE REVEDERE, ACEEAŞI, CA SOARELE ÎN FIECARE DIMINEAŢĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1563 din 12 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374534_a_375863]
-
de altădată? Azi se devoalează nu numai permise, dar și acoperite, imaginile unui un oraș cârciumăresc, dughenizat, cu multe coșmelii la blocuri, cohorte de chiloți expuse pe șufe întinse la balcoane și în spațiile de joacă ale copiilor, dintre blocuri, ghirlande de plastic prin copaci și la ferestre, tuburi de aerisire de la centrale, țășnite prin pereți, terase comerciale pe trotuare, tarabe ambulante, cu obiecte de cult, oribile, talciocuri... „De ce se întâmplă aceasta”, îl întreb pe consilierul Gheorghe Căutișanu știind, firește, că
GHEORGHE CAUTIŞANU. O ŞTIU CEI DIN VECHEA GARDĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1725 din 21 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373791_a_375120]
-
Iată Iarna, argintie ! A sosit ca o regină peste munți, peste câmpie... Exercițiu de rutină . Trafic greu, deszăpezire, nervi și frig, s-a dat cu sare. Sus la munte-i pregătire, sănii, schi, aglomerare ! Sus pe stâlpi sunt agățate în ghirlande, beculețe luminând feeric toate privirea să ne răsfețe. Zarvă, veselie multă, bulgăreală cu zăpadă. Două vrăbii se insultă pentru-o boabă în ogradă. Nas, obrazul dat cu roșu, țuică fiartă pe reșou ! Poate-l întâlnești pe „Moșu” ca să capeți un
A VENIT IARNA de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374074_a_375403]
-
dintr-un ghem diform de zahăr cu arome artificiale. Erau tari ca piatra. Noi, copiii ne cam spărgeam dinții cu ele. Veneau învelite în staniol ieftin, argintiu, din care nu se puteau decupa nici măcar banalele benzi pentru înșirat verigi în ghirlande. Noroc cu capacele de iaurt. Din ele modelam steluțe în opt colțuri, înfășurându-le pe-un vârf de creion. În acel context, pachetul din Germania semăna cu o pălărie de magician din care extrăgeam extaziați tot felul de ... Citește mai
GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG [Corola-blog/BlogPost/375306_a_376635]
-
dintr-un ghem diform de zahăr cu arome artificiale. Erau tari ca piatra. Noi, copiii ne cam spărgeam dinții cu ele. Veneau învelite în staniol ieftin, argintiu, din care nu se puteau decupa nici măcar banalele benzi pentru înșirat verigi în ghirlande. Noroc cu capacele de iaurt. Din ele modelam steluțe în opt colțuri, înfășurându-le pe-un vârf de creion.În acel context, pachetul din Germania semăna cu o pălărie de magician din care extrăgeam extaziați tot felul de ... XXVIII. GABRIELA
GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG [Corola-blog/BlogPost/375306_a_376635]
-
limbi de pe glob, își primesc colindătorii. Obiceiul împodobirii bradului de Crăciun își trage originile de la popoarele germanice. Tradiția s-a răspândit în restul Europei și apoi în toată lumea după Primul Război Mondial. Între podoabele bradului bomboanele de pom, globurile și ghirlandele au devenit clasice. Colindatul este cea mai răspândită tradiție, alcătuit din texte ceremoniale (colinde), formule magice, dansuri și gesturi. Originea colindelor se pierde în timpurile îndepărtate ale istoriei poporului nostru. De-a lungul secolelor au devenit mai frumoase și au
CRĂCIUNUL de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2185 din 24 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344817_a_346146]
-
albastru-deschis, culoarea cerului de vară senin, cea mai dragă rochie a ei, și o trase peste cap, mătăsurile alunecară lin peste pielea ei rozalie. Acum era ca o regină, îi stătea așa de bine cu ea, își puse și o ghirlandă bătută-n safire și topaze pe frunte... Doamneee, ce frumoasă era, cum strălucea; ar fi ieșit îmbrăcată așa și ar fi luat-o la fugă pe străzile Vienei, așa desculță cum era, și s-ar fi dus la Mihai și
EMINESCU ŞI VERONICA LA VIENA (CAP 3, 4) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1197 din 11 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347780_a_349109]
-
în cinstea lui Odhinn, din carnea mistrețului Saerimne, care apoi se regenera. În cultura vedică, imaginea cumplitei ere glaciare a rămas sub forma cuceririi de către zeii nopții, Asura, a tărîmului stăpînit de zeii diurni, Devi. Bali, regele zeilor Asura, prin ghirlanda care nu se ofilește, a fost identificat cu Saturn și inelul său. Saturn este patronul lunii decembrie și a zodiei capricornului. În același timp patronează lumea ocultă și a morții, fiind reprezentat prin ziua de sîmbătă, zi în care se
ÎN AŞTEPTAREA LUI MOŞ CRĂCIUN de CAMELIA TRIPON în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347873_a_349202]
-
nr. 1174 din 19 martie 2014 Toate Articolele Autorului Tremolo În cânturi răsună În Elizeu, pe Lună, În zboruri, coruri, nouri, Junețe și trusouri. O lacrimă, un macrameu, Un ochi de lup , de zmeu, Natală amintire, Să-nșire, să deșire. Ghirlande, oglindă Din cer până-n tindă, Ce-i nemurirea, vise? Cadență, paraclise, Metalic bate gongul, Departe e Mekongul, Luceafăr fără rază, Decază. În palmă-mi crește floarea Atotbiruitoarea. Nu pot, prea tremur tare, Îmi spune Diavolu-n răzoare, Îi spun - hai scoală
TREMOLO de BORIS MEHR în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347914_a_349243]
-
Alexandra Comăneci. Legendă a gimnasticii românești și mondiale, a primit un nume predestinat (,,Nadejda” înseamnă „speranță” și e un nume nerostit decât ca o mângâiere, ca un clinchet)! Numai numele Nadia pare un cântec neînchipuit de dulce, un izvor, o ghirlandă de flori, un cântec neînchipuit de pur, o iubire uluitoare, care a inundat orice inimă și a tăiat răsuflarea tuturor, în clipele zborului de Pasăre Măiastră pe aparatele gimnasticii dar și în clipele interminabile ale așteptării notei, a primei note
NADIA COMĂNECI. GIMNASTA BALERINĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1047 din 12 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347232_a_348561]
-
FRAȚI? Autor: Boris Mehr Publicat în: Ediția nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului Suntem frați? Suntem frați sau regi sau nebuni, Pentru ce ne batem? Îți spun. Pentru frunze de lauri veștede, moarte, Trădare de frate. Aduceți ghirlandele-n case, Iubirea să ne descoase, Cu pași de legendă, iubire, Suflete, fibre. Îngere, sângeră, Îngere, plânge-mă, Vulturi, duceți-mă Morților, cețelor. În spatele draperiilor, pândește Poloniu, spada iubirilor o roade plutoniul. BORIS MARIAN Referință Bibliografică: Suntem frați? / Boris Mehr
SUNTEM FRAŢI? de BORIS MEHR în ediţia nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347361_a_348690]
-
Articolele Autorului ea nu are trup este în firea stelelor să plutească în mijlocul unui corp trupul imens nemăsurat ireversibil numit univers este plin de dinții arătători ai stelelor care mușcă din el nici tăcerea lor nu e mai blândă incandescența ghirlandelor de flăcări orbesc ochii călătorului prin nori nu ai ce face îi spun zeului care mi s-a ascuns în spatele grădinii nu ai ce face într-un univers atât de fierbinte trebuie să iubești ea nu are trup îmi spun
CE AR FI EA DE NU AR FI TRUP de GEORGE ADRIAN POPESCU în ediţia nr. 738 din 07 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348920_a_350249]
-
Cu cădelnița în mână, / Tămâi calea nemișcat / La mine harul să vină. „ Este lesne de observat că discursul poetic al autoarei este, cel puțin în prima parte a volumului, unul al simplității, al confesiunii odihnitoare, al purității expresiei ;” Voi dărui ghirlande / Din chiparoși și crini, / Sfinților din iconostase / Candelele cu lumini. / Ochilor pictați să vadă Dimineața la utrenii / Cum cântă Vlădica,/ Și seara-n vecernii. Eu voi cinsti ochii / Ca pe sfinte mirodenii,/ Cuvântul lui Vlădica / Al sfintei Evanghelii .” ( Psalm V
POEZIE de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 408 din 12 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346758_a_348087]
-
Acasa > Strofe > Timp > GEORGETA RESTEMAN - POEME DE IARNĂ INSULARĂ Autor: Georgeta Resteman Publicat în: Ediția nr. 744 din 13 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului IARNĂ INSULARĂ Pribeag și deșirat printre ruine Gândul trudește-adesea-n miez de noapte Se răsucesc ghirlande reci de șoapte Și nesfârșiri de dor... de dor de bine. Întunecați, bolnavi de neputință Plâng nori de plumb peste nisip și pietre Din trupul lor țâșnesc vii arbalete De parc-ar scrie-a Cerului sentință Cu limbi de foc
POEME DE IARNĂ INSULARĂ de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 744 din 13 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345176_a_346505]