489 matches
-
Presse mai cu samă se întrece pe sine însăși în aiurările cele mai perverse, în calomnii de-a dreptul criminale. Astfel ea zice cum că la Calafat oastea română e de-o poștă îndărătul orașului, ca să nu fie ajunsă de ghiulele [le] din Vidin, că orașul nostru e sfărmat cu desăvârșire, pe când în Vidin au ars numai două case ș-au fost rănite două babe, că la Oltenița, la împușcătura în vânt a unui monitor, toți soldații noștri s-au retras
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Traian. Ei au acolo tunuri de toate mărimile și este cu neputință de a se apropia turcii pe acolo. La 19 iulie trecut două monitoare turcești au venit la Kiustendje noaptea și de la oarele 11 - 2 au bombardat orașul, dar ghiulelele (obuzele) n-au putut ajunge la mal și rușii n-au răspuns decât numai atunci când aproape de oarele 2 spre ziuă au căzut două obuze la marginea orașului. Artileria rusă a aruncat 3 obuze, din cari una a lovit pe unul
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
permite să se acționeze Înțelept, Într-o optică progresistă, să se pună baze solide pentru proiectele avute În vedere. Accentuează voința personală. Disonant: Aici, subiectul Își vede proiectele Împiedicate. Greutatea trecutului, a tradițiilor i se pare că atârnă ca o ghiulea. Dar această ghiulea ar putea de asemenea să-l Împiedice să se lanseze orbește În activități riscante. Saturn - Neptun Armonios: Se pune problema de a structura, de a construi, de a dispune de un ideal sau o credință - mai modest
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
acționeze Înțelept, Într-o optică progresistă, să se pună baze solide pentru proiectele avute În vedere. Accentuează voința personală. Disonant: Aici, subiectul Își vede proiectele Împiedicate. Greutatea trecutului, a tradițiilor i se pare că atârnă ca o ghiulea. Dar această ghiulea ar putea de asemenea să-l Împiedice să se lanseze orbește În activități riscante. Saturn - Neptun Armonios: Se pune problema de a structura, de a construi, de a dispune de un ideal sau o credință - mai modest, de a ne
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
vitejii bucătari care au intrat în burta ei" descrie amănunțit ingeniosul mod în care a înlocuit Rabelais prozaicul cal troian cu o scroafă, de fapt o "mașină de război minunată, astfel întocmită încât, de pe șoriciul ei, putea să împroaște jur-împrejur ghiulele mari și săgeți de fier cu vârf oțelit", în care se ascund un întreg "pomelnic" de viteji, care mai de care mai sugestiv numit prin parodii ale invectivelor (poreclelor) din limbajul militar (Ceapărasă, Capdebou, Zeamălungă, Frigăruie etc.). De fapt, parodia
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
si a lui Plesu in special se afla pe o cale fulminoasa fara liman?" Chiar așa domnule, îmi dau cu părerea și eu, se vede că prostia dumitale „se află pe o cale fulminoasă (???) fără liman". Eei, dar iată și ghiuleaua prostului care a învățat de mic o expresie, pe care s-o folosească oricând, toată viața: „Ba pe-a mătii!". Și scrie și el ca răspuns la unii care l-au „încontrat": „Ejprost, nedormitule! Și tu ejprost, neamțule! Și tu
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
îi spun prietenii, pentru a-l distinge de voievodul omonim. Până la el, PNȚCD părea să aibă foarte puțin de-a face cu "durerile înăbușite" ale țărănimii. V. N.: și eu sunt de acord că nerezolvarea problemei agrare este o adevărată ghiulea legată de picioarele unei societăți care vrea să se dezvolte. Am auzit câteodată întrebarea în Occident: "Cum de nu se dezvoltă mai repede România? Doară la ora actuală grâul este mai valoros chiar și decât aurul sau petrolul. Cu posibilitățile
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
și nimeni nu va afla cum a fost spulberat. Pentru a muri ca un creștin, voia să-și facă semnul crucii, dar cu ce? Mâinile nu voiau să apară, în timp ce obiectul odios, care venea direct spre el, semăna cu o ghiulea uriașă, trimisă de un agresor interplanetar, cu scopul vădit de a-l distruge. În secunda când se considera terminat și nu mai spera la nimic bun, când corpul uriaș din fața sa a cuprins aproape o treime din orizont, s-a
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
nu găsise decât o mână de țărani care făcuse atâta larmă. Nici urmă de oștean în această văgăună afurisită. În acel moment, tunurile ghiaurului, ascunse la marginea pădurii, se puseră a bubui. Nici nu apucă să-și revină din tehuiala ghiulelelor, căci auzi un vuiet. Își dădu seama că se apropia un iureș cumplit de pe unul dintre dealurile împădurite. Flancul lui drept a fost izbit năprasnic, clătinându-i serios armata. Însuși acest voievod necredincios a condus atacul cavaleriei. La scurt timp
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
în toate acțiunile viitoare 5. Serviciul Social: sinteză românească între cunoaștere și acțiunetc "Serviciul Social\: sinteză românească între cunoaștere și acțiune" La Iași, Gusti a întemeiat „prima sa școală de sociologie”, printre colaboratorii săi numărându-se atunci Petre Andrei, Nicolae Ghiulea, Corina N. Leon și alții (Herseni, 1971). În 1920, D. Gusti se mută la București, formând „a doua școală”, iar Asociația pentru studiul și reforma socială, devine, pe rând, Institutul Social Român, Institutul de Cercetări Sociale ori Institutul de Științe
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
ca o asociație de formare a tinerilor și de asistență psihosocială, ca un fel de „club” de inițiere cu o organizare internă riguroasă și norme unanim acceptate, promovând spiritul de corp, „conștiința de noi”. Un doctrinar al cooperației moderne, N. Ghiulea, găsește că „asociațiile țărănești” din România, pe care le aflăm „în toate timpurile”, denotă un „simț social dezvoltat și foarte demult exercitat”, acestea născând „o viață comună”, un puternic spirit comunitar (Ghiulea, 1926, p. 32). El citează, ca forme de
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
de noi”. Un doctrinar al cooperației moderne, N. Ghiulea, găsește că „asociațiile țărănești” din România, pe care le aflăm „în toate timpurile”, denotă un „simț social dezvoltat și foarte demult exercitat”, acestea născând „o viață comună”, un puternic spirit comunitar (Ghiulea, 1926, p. 32). El citează, ca forme de asociație economică, organizațiile ciobănești numite „târle” (participanții își adună oile în comun, suportă cheltuielile și își împart veniturile în același mod) sau tovărășiile de muncă ale pescarilor din apele Dunării și ale
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
a coopera la un efort peste puterile individuale. O manifestare a solidarității sociale a poporului a constituit-o „claca între săteni”, pildă a simțului social ce s-a născut din experiența traiului comunitar. Toate aceste exemple ne arată, crede N. Ghiulea, fost profesor de „politică socială” la Universitatea din Cluj, că „poporul nostru este primitor la orice idee folositoare de întovărășire” (Ghiulea, 1926, p. 35). Pornind de la aceste premise, el găsește temei pentru a susține diferite forme de „tovărășii” în lumea
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
pildă a simțului social ce s-a născut din experiența traiului comunitar. Toate aceste exemple ne arată, crede N. Ghiulea, fost profesor de „politică socială” la Universitatea din Cluj, că „poporul nostru este primitor la orice idee folositoare de întovărășire” (Ghiulea, 1926, p. 35). Pornind de la aceste premise, el găsește temei pentru a susține diferite forme de „tovărășii” în lumea satului, pentru a apăra interesele clasei țărănești, pentru satisfacerea trebuințelor comune sau în scopul propășirii ei economice. Și la alte popoare
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
a lui Charles Fourier este considerată precursoarea cooperației moderne. Descompusă, viața în falanster ar putea fi comparată cu cooperația de producție, cu cea de consum, cu cooperativele de construire a locuințelor, cu restaurantul cooperatist etc., falansterul fiind „o cooperație integrală” (Ghiulea, 1927, p. 19). Fourier este cel mai important „precursor” al cooperației. Unii dintre elevii săi au făcut însă ca ideile sale să fie larg răspândite, să prindă viață. Doi dintre aceștia au creat falanstere după modelul ilustrului lor înaintaș, dar
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
altul bazat pe „cooperativizarea întregii vieți sociale”. Ideea aceasta solidarist-colectivistă are, desigur, nu numai o rezonanță economică, ci și una socială, educativă, pentru că năzuiește la transformarea personalității umane prin articulare la etosul comunitar. Un alt doctrinar al cooperatismului românesc, N. Ghiulea, care, am mai spus-o, a fost profesor de „politică socială” la Universitatea din Cluj în anii interbelici, de pe pozițiile unuia care credea că „clasele stăpânitoare de astăzi vor lăsa locul altora”, că „lumea merge spre democrație desăvârșită, spre o
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
nouă organizare socială, în care clasele muncitoare să aibă cuvântul întâiu”, gândea și el că mișcarea cooperatistă nu trebuie să fie lăsată să se transforme în una capitalistă. Soluția pentru „înlăturarea și combaterea acestui pericol” era „educația cooperatistă a maselor” (Ghiulea, 1927, p. 7). Pentru afirmarea ideilor cooperatiste, el susținea înființarea unui oficiu de propagandă care să editeze lucrări de exegeză și de popularizare, să „lămurească doctrina cooperatistă și să discute probleme pe care le are de ea de rezolvat în
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
popularizare, să „lămurească doctrina cooperatistă și să discute probleme pe care le are de ea de rezolvat în țara românească”. El mai cerea „școli cooperatiste, institute și societăți pentru progresul ideii cooperației, legături cooperatiste internaționale”. Toată această activitate, credea N. Ghiulea, nu poate fi lăsată pe seama statului, „din cauza concepției capitalist-burgheze care stăpânește ordinea noastră social-economică”. Sarcina propagandei cooperatiste trebuie atunci încredințată cooperatorilor înșiși, ca și asociațiilor culturale, „deoarece cooperația este un puternic instrument cultural și social de educație. Educația cooperatistă, credea
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
deoarece cooperația este un puternic instrument cultural și social de educație. Educația cooperatistă, credea economistul clujean, este una din cele mai bune și mai complete educații sociale, înrâurirea ei asupra maselor este una din cele mai fericite și mai repezi” (Ghiulea, 1927, p. 8). Fraza următoare ar putea figura în orice lucrare de pedagogie contemporană: „Educația simțului social, al iubirii de aproape, al ajutorului reciproc, al dezinteresării și jertfei pentru binele comun, în primul rând, și mai apoi dorința unei bune
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
care se poate întemeia o cultură solidă și o civilizație capabilă de progres”. Care sunt „ideile sociale” pe care se sprijină „doctrina cooperatistă” și în ce măsură aceste idei răspund nevoii de educație socială a maselor? „Ideea primordială a cooperației, scrie N. Ghiulea, este asociația.” (ibidem, p. 43 și urm.) Acest principiu social al asociației este „în mare cinste în concepția de viață a muncitorilor”, el fiind opus „concurenței”, principiu al capitalismului. Grupați în asociații, muncitorii pot rezista mai bine presiunii capitaliste. A
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
Altă idee este aceea a necesității proprietății colective, capabile să aducă mai multe foloase sociale. Averea publică poate contribui la „răspândirea folosinței atâtor comori de artă, atâtor servicii publice” care altfel nu ar fi accesibile decât numai câtorva, credea N. Ghiulea, devenind astfel unul dintre precursorii ideii moderne de educație permanentă. Democrația, ideea stăpânirii și conducerii poporului prin sine însuși este încă o idee a cooperației care poate fi privită din unghiul pedagogiei sociale. Nu avem decât să o comparăm cu
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
comparăm cu „educația pentru democrație” care figurează ca finalitate în orice sistem educativ contemporan și recomandat de UNESCO. În sfârșit, prin cooperație se poate ajunge la transformarea socială a regimului social-economic, idee dinamitardă pentru timpul acela. Pentru că, prin „transformare”, N. Ghiulea înțelegea „dărâmarea regimului capitalist”, „ridicarea prestigiului muncii”, „repartiția beneficiilor între cei ce le-au dat naștere”, „întărirea proprietății colective pusă în serviciul public”, idei care au dat naștere unor orientări noi în viața socială (Punerea lor în practică s-a
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
Filipescu, C., 1943, Obștea, satul și noul regim agrar, București. Galan, A.G., 1926, Nașterea și dezvoltarea cooperației moderne, București. Galan, A.G., 1938, Ce este cooperația. Gândirea și sistemele cooperației în România, București. Ghica, Ion, 1956, Opere, vol. I, ESPLA, București. Ghiulea, Nicolae, 1926, Asociațiile țărănești, Editura Cartea Românească, București. Ghiulea, Nicolae, 1927, Cooperația. Faptă. Idee. Doctrină, Editura Cartea Românească, Cluj. Haret, Spiru, 1905, Chestia țărănească. Herseni, Traian, 1982, Sociologie, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Ionescu-Pașcani, T.C., 1925, Cooperația școlară, București. Ionescu-Pașcani
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
București. Galan, A.G., 1926, Nașterea și dezvoltarea cooperației moderne, București. Galan, A.G., 1938, Ce este cooperația. Gândirea și sistemele cooperației în România, București. Ghica, Ion, 1956, Opere, vol. I, ESPLA, București. Ghiulea, Nicolae, 1926, Asociațiile țărănești, Editura Cartea Românească, București. Ghiulea, Nicolae, 1927, Cooperația. Faptă. Idee. Doctrină, Editura Cartea Românească, Cluj. Haret, Spiru, 1905, Chestia țărănească. Herseni, Traian, 1982, Sociologie, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Ionescu-Pașcani, T.C., 1925, Cooperația școlară, București. Ionescu-Pașcani, T.C., 1931, Cooperația școlară și învățământul cooperativ, Institutul Național
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
de existență poetică, dimensionând lumea, adâncind motive și teme specifice poeziei contemporane. Poetul se identifică cu suferința întregii umanități: "N-am cunoscut decât vârtejul frunzelor/ Pe-o Europă cuprinsă de flăcări/ Ascuns după gratii de lacrimi,/ simțeam la călcâi legănată/ Ghiuleaua tăcută a lumii/ Veacul de grație". Din "Cercul de la Sibiu" (denumire a cercului literar al Facultății de Litere, în timpul celui de-al doilea război mondial, când universitatea Regele Ferdinand I s-a refugiat la Sibiu), s-au detașat poeți de
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]