242 matches
-
profesorul Moruzi a revenit pentru vizita În saloanele cu paturi, ca și cum nu ar fi muncit cu Încordare toată dimineață și n-ar fi Îndurat, Împreună cu noi, acel stress năpraznic. Nu arata vreun semn de oboseală: calcă sprinten, cu pas de gimnast, În păpucii săi de pânză, cu talpă de sfoară. Peste halatul de un alb sclipitor, se purta încins cu sortul chirurgical de rigoare la „Caritatea". În fine, boneta ușurel trasă către o ureche, mustăcioara blondă, cu ochii săi jucăuși cărora
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]
-
Achim Șt. Planificare în pregătirea sportivă. București: Renaissance, 2005, p. 12- 74. 4. Aftimiciuc O., Faur M. Jocuri ritmico muzicale. Timișoara: Universitatea de Vest, 2000, p. 5-20. 5. Aftimiciuc O, Ghetman S. Analiza rezultatelor metodei experimentale a educării artisticității la gimnaștii și acrobații circului. În: Actualități și perspective în educația fizică și sportivă de performanță: Conferința internațională de comunicări și referate științifice. Galați, 2003, p. 236-237. 6. Aftimiciuc O., Craijdan O. Capacitățile motrice ca o parte componentă a coordonării. În: Interdisciplinalitatea
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3097]
-
L. și colab. Gimnastica sportivă. Moscova: Uniunii de cultură fizică și sport, 1965, p. 111-176; 184-522. 166. Ungureanu O. Teoria și metodica antrenamentului sportiv. Iași: Universității „Al. I. Cuza”, 1995, p. 56-234. 167. Ungureanu O. D. Metodica dezvoltării mobilității la gimnaști. București: Consiliului Național pentru Educație Fizică și Sport, 1968. 70 p. 168. Urseanu T. și colab. Istoria baletului. București: Muzicală, 1967, p.5- 72. 125 169. Vasile V. Metodica educației muzicale. București: Muzicală, 2004, p. 7-61. 170. Vieru N. Manual
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3097]
-
nopțile-minune. Chiar se fac liste, pentru a veni cât mai mulți - intră în obligațiile cetățenești - fiindcă un Carnaval nu poate exista fără privitori. Numărul lor trebuie să fie mai mare decât al celor care se produc, și aceștia destui: muzicanți, gimnaști, acrobați, dansatori, Regine ale frumuseții din treizeci de orașe, atleți și magicieni, ursari, călăreți și înghițitori de săbii, yoghini. Magistratul, al patrulea om în ierarhia aparentă a notabilităților Stațiunii, după Primar, Șeful Gărzilor Reunite și Comandantul Garnizoanei, vrea să arate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
să fii luat drept homosexual. — Deci vii? mă întreabă Finn nerăbdător. Da’ tare-ți mai arde buza! Nu glumi! Mi-am dorit să fac echilibristică de circ de când l-am văzut pe Burt Lancaster în Trapez! Știai că a fost gimnast de circ înainte să se apuce de actorie? —Chiar? — Da, ăia actori, care-și făceau singuri cascadoriile - Burt Lancaster și Robert Mitchum. Mitchum a făcut box, făcea față în orice bătaie de prin baruri. Finn începe să viseze. Întotdeauna mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
Achim Șt. Planificare în pregătirea sportivă. București: Renaissance, 2005, p. 12- 74. 4. Aftimiciuc O., Faur M. Jocuri ritmico muzicale. Timișoara: Universitatea de Vest, 2000, p. 5-20. 5. Aftimiciuc O, Ghetman S. Analiza rezultatelor metodei experimentale a educării artisticității la gimnaștii și acrobații circului. În: Actualități și perspective în educația fizică și sportivă de performanță: Conferința internațională de comunicări și referate științifice. Galați, 2003, p. 236-237. 6. Aftimiciuc O., Craijdan O. Capacitățile motrice ca o parte componentă a coordonării. În: Interdisciplinalitatea
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3096]
-
L. și colab. Gimnastica sportivă. Moscova: Uniunii de cultură fizică și sport, 1965, p. 111-176; 184-522. 166. Ungureanu O. Teoria și metodica antrenamentului sportiv. Iași: Universității „Al. I. Cuza”, 1995, p. 56-234. 167. Ungureanu O. D. Metodica dezvoltării mobilității la gimnaști. București: Consiliului Național pentru Educație Fizică și Sport, 1968. 70 p. 168. Urseanu T. și colab. Istoria baletului. București: Muzicală, 1967, p.5- 72. 125 169. Vasile V. Metodica educației muzicale. București: Muzicală, 2004, p. 7-61. 170. Vieru N. Manual
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3096]
-
de zidul despărțitor al coridorului exterior. Avea loc o altercație între sora-șefă și o infirmieră tânără de culoare. Ascultând plictisite, pacientele stăteau întinse în paturi. Două dintre ele aveau picioarele suspendate în scripeți, parcă făcând parte din fanteziile unui gimnast dement. Una dintre primele mele îndatoriri fusese să strâng, din salonul acela, probele de urină ale unei bătrâne care fusese doborâtă la pământ de-un copil pe bicicletă. I se amputase piciorul drept și-și petrecea acum tot timpul împăturind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
sau ca un trapezist, la zece metri deasupra scenei, un punct minuscul în spațiul infinit. Uitându-mă la barele de la nivelul picioarelor mele îmi venea să mă arunc printre ele, agățându-mă când de una, când de alta, asemenea unui gimnast. —Hei! Las-o mai încet cu distracția! strigă Bez, aplecându-se peste balustradă cu un zâmbet tâmp pe față. —Sam? strigă cineva cunoscut, de jos. Pot să văd ce ai sub fusta. N-ai cum, mincinosule, îi răspunsei cu îngâmfare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
atins-o pe cucoană, unde altcumva decât în scăfârlie, pe când se ocupa cu grădinăritul recreativ. A fost internată, vindecată și, iar n-o să-ți vină a crede... Nici nu știți cât de mult mă bucuram că, măcar pentru câteva clipe, gimnastul nostru profesionist se ocupa numai de educația mea, neglijându-i pe ceilalți, uitând chiar și de asistența tehnică pe care trebuia s-o ofere domnișoarelor. Eram cineva. Îi căzusem, cu siguranță, cu mare tronc, atunci când mă oferisem, să-l înlocuiesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
reușea să facă loc frazelor lui prin dislocările blocurilor de vorbire ale soției, așezate ca În construcții monumentale sau mai degrabă semănînd cu grohotișurile Încremenite de un miracol pe căderi În pantă. Simțea reușita lui ca pe o abilitate de gimnast sau de jongleur perfect care-și exersa talentul sau geniul cu un neasemuit aer de demnitate, ce zidărea asemenea solemnitate, prin nemișcarea ce și-o impuse În cea mai mare parte a acelei dimineți, se strecura În conversații, rar, grijuliu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
substanțelor parfumate, încheind ceremonia. Trâmbițele anunțară prezentarea programului luptelor. Se auziră numele gladiatorilor care aveau să se înfrunte. Când auzi strigătul: „Rețiarul Skorpius împotriva secutor-ului Orpheus“, Valerius se ridică și îi aruncă lui Marcus o privire indescifrabilă. În arenă intrară gimnaștii. După luctatio veniră luptele de pugilat, apoi cele de pankration, în care toate mișcările erau îngăduite, dar nu aveai voie să înfigi degetele în ochii adversarului. În cele din urmă, își făcură apariția atleții care practicau pugilatul cu arme; erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
art end design", în American Journal of Psychiatry, 159, 10, 2002, pp. 1788-1948. Veblen, Torstein B., Teoria clasei de sus: un studiu economic al instituțiilor, traducere de S. Nistor, Editura Publica, București, 2009. Vigarello, Georges și Holt, Richard, "Corpul modelat. Gimnaștii și sportivii în secolul al XIX-lea", în Alain, Corbin, Jean-Jacques Courtine și Georges Vigarello (coord.). Istoria corpului: De la Renaștere la Primul Război Mondial, vol. 2, traducere de S. Manolache, C. Biholaru, C. Drahta și G. Sfichi, Editura Art, București
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Artilerie Grea. „Mă interesează”, îi răspund. „N-are legătură cu subiectul meu, dar ceva tot îmi poate sugera: devenit, prin mașina sa, vedetă a orașului, ofițerul (care, am aflat ulterior din ziarele locale, era călăreț iscusit, cîștigător de concursuri hipice, gimnast și atlet), involuntar, l-a pus și mai mult în umbră pe poet. E ușor să-ți imaginezi că băcăuanii de atunci nu vor fi discutat despre apariția în librării a volumului Cu voi..., ci despre apariția pe străzi a
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
bazar: roșcove, mânătărci, „opintivi, vin citadin, porumb de lapte cicantin, morcovul cel mucalit” și multe altele; în aceeași tonalitate sunt înșiruiți, asemenea obiectelor, și strategii, mercantilii, dandy, cameleonii, gentlemenii, giamgiii, sufleurii, poeții famelici, gastronomii, fulminanții, cei atinși de normalie, globetrotterii, gimnaștii, șampionii, autocrații, geniile, pirații, spuma lumii, cerealiștii, realiștii, un drac în frac, toată societatea și mulți, mulți alții, care, cu toții, stau la masa de joc în poemul Europa decadentă. Pentru M. poezia nu e un scop în sine, ceea ce contează
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287955_a_289284]
-
ca bonne bouche, apostatul dă o fugă și pînă la Sighet, să se prosterneze (tupeu, nu glumă!) în fața efigiei martire a unui Maniu ucis de înaintașii torționari. Ar fi extrem de comod să depistăm în invizibilul profesor de fitness al noilor gimnaști talentul cutărui antrenor de club occidental (bănuiala nu e lipsită total de temei), dar tare ne bate gîndul că dexteritățile coechipierilor își au sorgintea în recent evocata genă ilegalistă. 7 octombrie Hotărîseră amîndoi să vadă filmul acasă la ea. S-
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
a trece peste șanțuri, obstacole, bariere prin proiectarea corpului pe orizontală printr-o înălțare care să-i permită depăș ajutorul unei prăjini. Săritorul cu prăjina, concurent în probele atletice moderne trebuie să aibă atât calități de săritor cât și de gimnast pentru a putea executa tehnica acestei sărituri atletice. Din punct de vedere mecanic, săritura cu prăjina înseamnă o prelungire sau o continuare a sprijinului de pe picioare din timpul elanului în sprijin pe prăjină, pe parcursul unui lucru mecanic pe care îl
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]