255 matches
-
într-adevăr, cu această „delicată stradă a Naipului“, ce e cu „identitățile provinciale“, ce e cu acea calitate de „vecin“ pe care poetul o menționează? Să vedem pe rând. Strada Naipu este o mică stradă din București, situată în mar ginea vestică a orașului, căzând perpendicular pe o altă stradă mai mare, Pucheni, aceasta având un capăt în zona Pieței Rahova, iar celălalt pierzându-i-se în câmp (astfel era în urmă cu trei decenii, azi nu mai știu). „Delicată“ strada
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
Approach, The Romanian Cultural Foundation Publishing House, 1999 ; Das Bild des Juden in der rumä nischen Volkskultur, Hartung-Gorre Verlag, Konstanz, 2002 ; A képze letbeli zsidó a roman (és a kelet- közép-európai) kultúrában (ediția În limba maghiară a volu mului Ima ginea evreului În cultura română), Kriterion Könyvkiadó, 2005 ; Il diluvio, il drago e il labirinto : Studi di magia e mitologia europea com parata, Edizioni Fiorini, Verona, 2008 ; Inventing the Jew : Antisemitic Stereotypes in Romanian and Central- East European Cultures, Foreword by
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de imaginarul vizual și lingvistic al revistelor românești de extrema dreaptă din perioada interbelică, Ruxandra Cesereanu a decelat câteva tipuri de reprezentare a evreului : „Pe lângă articolele propriu-zise, se remarcă caricaturi uriașe, Înfățișând fie evrei puhavi, rânjiți și libidinoși (circumscriși ima ginii căpcăunului), fie evrei rahitici, năsoși, buzoși și satanizați” <endnote id="(718)"/>. Datele furnizate de antropologi nu confirmă decât În mică măsură opinio communis conform căreia - după anumite trăsături specifice - evreii „pot fi recunoscuți imediat”. De exemplu, la Începutul secolului XX
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
A. Stern) că, „În cea mai mare parte a țării, cel puțin dincoace de Milcov, comercianții de băuturi spirtoase sunt buni români” <endnote id="(754, II, p. 105)"/>. Și istoricul Liviu Rotman crede că „s-a exagerat prin crearea ima ginii «evreul-cârciumarul satului»”. Astfel, În statistica din 1903-1904, de exemplu, cârciumarii evrei reprezentau doar 2,57% din totalul cârciumarilor din România <endnote id="(488, p. 50)"/>. „Nu trebuie să ne Închipuim - scria la rândul său istoricul Constantin C. Giurescu - că luarea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
capul în sus, spre cer, cătră lumină !” Comentariul ironic al nara- torului stabilește un ecart semnificativ față de vehicularea vulgatei lombrosiene și putem identifica aici o atitudine ambiguă a naratorului față de verdictul științei moderne. Însă ceea ce subliniază prozatorul este capacitatea ima- ginii de a se difuza mai bine decât orice discurs. Ilustrația teoriei este mai puternică decât teoria, imaginea, decât discursul care o vehiculează. „Ceea ce pricepuse însă Leiba mai bine decât oricine, mai bine decât chiar conferențiarul, era ilustrația izbitoare a teoriei
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
toată lumea care-l cunoaște știe foarte bine aceasta...” Paradoxul survine din faptul că, deși nu este un om crud, Lache susține introdu- cerea în legislație a pedepsei capitale. Care este rațiunea acestui gest sau cum putem rezolva acest paradox ? Ima- ginea publică a lui Lache apare deopotrivă ca fiind aceea a unui bonom și a unui radical. Cum pot coexista cele două dimensiuni în acest impiegat ? Lache împărtășește cu Nae din Situațiunea același sentiment al unei somații dramatice, a unei necesități
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
sit; lang) acea vale a Iordanului, prin care oastea lui Israel a intrat pe P)mântul F)g)duinței cu cântece de bucurie, nu mai este decât un câmp s)r)c)cios al fantasticilor beduini... Palestina este p)r)ginit) și resping)toare. Și de ce ar fi altfel? Poate blestemul lui Dumnezeu s-o Înfrumusețeze? Palestina nu mai face parte din aceast) lume. Este consacrat) poeziei și tradiției - este o tar) fermecat)”. În aceast) neatr)g)toare tar) fermecat) sioniștii
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
cu inserții fantasy, atenția s-a concentrat pe detaliile potrivite. Pelicula după Melville, Billy Bud (1962, regia Peter Ustinov) ar fi o primă dovadă de adecvare istorică. După 2000, computerul a deschis posibilități infinite producției de scene și de ima gini. Stevenson a fost ecranizat, între multe altele, într-un captivant Treasure Island, în 1990 (regia Fraser Clarke Heston), unde Charlton Heston l-a redat memorabil pe Long John Silver. Barrie, în Hook din 1991 (regia Steven Spielberg), cu Dustin Hoffman
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
dintre variabile sau valori tipice, variația fenomenelor sub acțiunea factorilor de influență” [Jaba, E., 2002, p.95] și pot fi: indicatori ai tendinței centrale (media, modul, mediana, mediala), indicatori ai dispersiei, asimetriei și boltirii, indicatori ai concentrării (indicele de concentrare Gini, indicele de diversificare), indicatori ai seriilor cronologice (indici de variație, indici teritoriali, indicele fenomenului complex). În funcție de nivelul teritorial la care se dorește a se realiza analiza statistică și de posibilitatea procurării datelor statistice, se identifică următoarele categorii de indicatori [Moșteanu
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
Equality</KEYWORD><KEYWORD>Liberty</KEYWORD><KEYWORD>Welfare economics</KEYWORD></KEYWORDS><LABEL>29670</LABEL></MDL></Cite></EndNote>(Sen 1973, 1992). Dintre multele măsuri ale inegalității folosite în literatura de specialitate, am ales pentru măsurarea acestei variabile la nivelul municipiului Oradea indicele Gini standardizat. Acesta se bazează pe curba Lorenz, o curbă a frecvenței cumulative ce compară distribuția unei variabile specifice (consumul, în cazul nostru), cu distribuție uniformă reprezentând egalitatea, și care are forma unei diagonale a graficului. Cu cât este mai mare
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
consumul, în cazul nostru), cu distribuție uniformă reprezentând egalitatea, și care are forma unei diagonale a graficului. Cu cât este mai mare suprafața dintre cele două curbe, cu atât este mai pronunțată inegalitatea în rândul populației, în privința variabilei cercetate. Coeficientul Gini este o măsură a abaterii dintre cele două grafice. El ia valori de la 0 (egalitate extremă) la 1 (inegalitate extremă). Curba Lorenz are o mare răspândire și datorită caracterului său intuitiv: punctele aflate pe curbă reprezintă cât% din consum (valoarea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
simplă, cât și la pragul de sărăcie cu bunuri și locuințe). Fig. 7. Curbele Lorenz ale consumului pe adult echivalent la gospodăriile sărace calculate pe baza consumului simplu. Diagonala reprezintă distribuția uniformă Acestei distribuții îi corespund următoarele valori ale indicelui Gini: Tabelul 1. Indicele Gini pentru consumul pe adult echivalent la gospodăriile sărace calculat pe baza consumului simplu Indice Gini standardizat Consum simplu pe adult echivalent 0,16 Consum cu bunuri și locuință pe adult echivalent 0,30 Se observă o
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
pragul de sărăcie cu bunuri și locuințe). Fig. 7. Curbele Lorenz ale consumului pe adult echivalent la gospodăriile sărace calculate pe baza consumului simplu. Diagonala reprezintă distribuția uniformă Acestei distribuții îi corespund următoarele valori ale indicelui Gini: Tabelul 1. Indicele Gini pentru consumul pe adult echivalent la gospodăriile sărace calculat pe baza consumului simplu Indice Gini standardizat Consum simplu pe adult echivalent 0,16 Consum cu bunuri și locuință pe adult echivalent 0,30 Se observă o inegalitate foarte mare, în privința
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
echivalent la gospodăriile sărace calculate pe baza consumului simplu. Diagonala reprezintă distribuția uniformă Acestei distribuții îi corespund următoarele valori ale indicelui Gini: Tabelul 1. Indicele Gini pentru consumul pe adult echivalent la gospodăriile sărace calculat pe baza consumului simplu Indice Gini standardizat Consum simplu pe adult echivalent 0,16 Consum cu bunuri și locuință pe adult echivalent 0,30 Se observă o inegalitate foarte mare, în privința consumului, incluzând valoarea de întrebuințare a bunurilor și a locuinței, între gospodăriile sărace calculate pe
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
baza consumului cu bunuri și locuință. Diagonala reprezintă distribuția uniformă Ca și în cazul consumului pe ansamblul gospodăriilor, utilizarea consumului cu bunuri și locuință ne face să obținem o inegalitate mai mică în rândul gospodăriilor, după cum o atestă și indicii Gini: Tabelul 2. Indicele Gini pentru consumul pe adult echivalent la gospodăriile sărace, calculat pe baza consumului Indice Gini standardizat Consum simplu pe adult echivalent 0,23 Consum cu bunuri și locuință pe adult echivalent 0,18 Rezultatele obținute întăresc constatarea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
și locuință. Diagonala reprezintă distribuția uniformă Ca și în cazul consumului pe ansamblul gospodăriilor, utilizarea consumului cu bunuri și locuință ne face să obținem o inegalitate mai mică în rândul gospodăriilor, după cum o atestă și indicii Gini: Tabelul 2. Indicele Gini pentru consumul pe adult echivalent la gospodăriile sărace, calculat pe baza consumului Indice Gini standardizat Consum simplu pe adult echivalent 0,23 Consum cu bunuri și locuință pe adult echivalent 0,18 Rezultatele obținute întăresc constatarea că, dintre cele două
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
utilizarea consumului cu bunuri și locuință ne face să obținem o inegalitate mai mică în rândul gospodăriilor, după cum o atestă și indicii Gini: Tabelul 2. Indicele Gini pentru consumul pe adult echivalent la gospodăriile sărace, calculat pe baza consumului Indice Gini standardizat Consum simplu pe adult echivalent 0,23 Consum cu bunuri și locuință pe adult echivalent 0,18 Rezultatele obținute întăresc constatarea că, dintre cele două modalități de calcul al sărăciei, cea pe baza consumului care include și valoarea de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Ponderea consumului │Raportul procentual dintre cheltuielile 1.1.5. │alimentar în cheltuielile│pentru cumpărarea de produse alimentare și Ponderea consumului de │Raportul procentual dintre cheltuielile 1.1.6. │servicii în cheltuielile │pentru plata serviciilor și totalul 1.1.7. │Coeficientul Gini al distribuției populației după cheltuielile de │Total. Sex. Raportul procentual dintre suma Ponderea decilei │cheltuielilor de consum ale populației din Ponderea decilei │cheltuielilor de consum ale populației din Raportul dintre consumul │ale populației din decila superioară a Total. Mediu de
HOTĂRÂRE nr. 488 din 26 mai 2005 privind aprobarea sistemului naţional de indicatori de incluziune socială. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168081_a_169410]
-
venitului Indicatori secundări 10. Dispersia în jurul pragului venitului relativ mic 11. Procentul persoanelor cu venituri relativ scăzute, utilizând un prag cu baza anuală fixă 12. Procentul persoanelor cu venituri relativ scăzute înainte de transferuri (pe total și pe sexe) 13. Coeficientul Gini 14. Ponderea șomerilor pe termen lung (definiție dată de Biroul Internațional al Muncii - BIM) în total șomeri (pe total și pe sexe) 15. Ponderea șomerilor pe termen foarte lung (24 de luni și pește) în total șomeri (pe total și
PLANUL NAŢIONAL din 31 iulie 2002 antisaracie şi promovare a incluziunii sociale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/174058_a_175387]
-
persistentă, deficitului de consum asociindu-i-se deficitul de capacități, fapt care, la rândul său, cronicizează sărăcia. Polarizarea socială Sărăcirea a fost accentuată de creșterea polarizării sociale. După primul șoc de sărăcire al tranziției, polarizarea socială a crescut rapid: coeficientul Gini, măsura standard a inegalității sociale, a crescut de la 20 la 30. Polarizarea socială nu a avut loc numai între diferitele segmente ale colectivității, ci și între zone geografice. Au apărut colectivități căzute economic, zone și județe care au fost afectate
PLANUL NAŢIONAL din 31 iulie 2002 antisaracie şi promovare a incluziunii sociale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/174058_a_175387]
-
Peipsi, în regiunea Tartu, au trăit în trecut și ruși lipoveni. Societatea estonă a trecut prin schimbări considerabile de-a lungul ultimilor douăzeci de ani, una dintre cele mai notabile fiind creșterea nivelului de stratificare și distribuția venitului familial. Coeficientul Gini este constant mai mare decât media Uniunii Europene (31 în 2009), deși a scăzut. Rata șomajului înregistrată în ianuarie 2012 a fost de 7,7%. Estonia actuală este un stat multinațional în care, conform recensământului din 2000, se vorbesc 109
Estonia () [Corola-website/Science/296908_a_298237]
-
și cu suflet ales, făcea voluntariat să ajute con frații năpăstuiți de soarta, refugiați în România. Printre altele, prin oameni influenți, reușea să-i scoată de pe listele de deportare pe cei vizați. Tot el a obținut o audiență la re gina mama - Elisabeta (pagina 193) pentru a se aprobă proiectul Strumă. O săptămână mai tarziu, generalul Anto nescu a anunțat că permite utilizarea vasului Strumă pentru transport de persoane, cu condiția de a se face anumite ameliorări minore (pagina 196). Multe
[Corola-other/Memoirs/93_a_104]
-
producție - Bariera posibilităților de producție - Funcție de producție - Economie de scară - Economie de scop - Maximizarea profitului - Discriminarea prețului "Organizarea industrială" Formele pieței - Concurență perfectă - Monopol - Concurență monopolistă - Oligopol - Index Herfindahl "Economia bunăstării" Economia bunăstării - Pareto eficiența - Cutia Edgeworth - Curba Lorenz - Coeficientul Gini - Nivelul sărăciei - "Proasta funcționare a pieței" Proasta funcționare a pieței - Informația asimetrică - Externalitate - Cost social - Bun liber - Taxă "Economie financiară" Economie financiară - Finanțe - Risc "Comerț internațional" Comerț international - Termen comercial - Tarif "Metodologie" Echilibru general - Teoria jocului - Economie instituțională - Economie neoclasică
Microeconomie () [Corola-website/Science/298736_a_300065]
-
al ONU în 2007-2008, deși în 2011 indicele său a căzut pe locul al 14-lea în urma crizei economice. Chiar și așa, conform Economist Intelligence Index pe 2011, Islanda era pe locul 2 în lume la calitatea vieții. După coeficientul Gini, Islanda are și una dintre cele mai scăzute rate ale inegalității veniturilor din lume, și prin ajustarea pentru inegalitate, IDU-ul său urcă pe locul 5. Rata șomajului în Islanda a scăzut constant de la criză, 4,8% din forța de
Islanda () [Corola-website/Science/297679_a_299008]
-
clasează pe locul patru în lume ca proporție în rândul săul a persoanelor cu studii superioare. PIB pe oră lucrată era în 2009 pe locul 13. Danemarca are cel mai scăzut nivel din lume de inegalitate a veniturilor, conform coeficientului Gini (%) al Băncii Mondiale, și cel mai ridicat salariu minim pe economie din lume, conform FMI. În iunie 2010, rata șomajului se ridica la 7,4%, sub media UE de 9,6%. Moneda națională daneză, "coroana", are un curs fix față de
Danemarca () [Corola-website/Science/297801_a_299130]