1,073 matches
-
mater genitrix, reprezentată prin statuete (Venus Steatopyga) care sugerează fecunditatea, matriarhatul și productivitatea agricolă. Întreaga practică agricolă a fost asimilată mistic cu procesul de procreație și creație a vieții ale cărei taine erau deținute exclusiv de o mater întemeietoare a ginții (gens) și care domina comunitatea prin femei. În aceste condiții, s-au constituit numeroase rituri legate de procreație, căsătorie, creșterea copiilor etc. O educație sexuală și maternă asimilată însămânțării, îngrijirii și recoltării plantelor comestibile era diriguită de un curriculum formal
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Carada, Socialismul creștinesc, Mișcarea noastră literară (toate în 1910). Ceva mai rar se publică și traduceri din Alphonse Daudet, Anatole France, Tolstoi, Vergiliu (o prelucrare în proză a Eneidei, sub titlul Pribegirea strămoșului Enea peste țări și mări și urzirea Gintei Latine, în serial, începând cu numărul 21/1907). Alți colaboratori: Petre Dulfu, Ecaterina Pitiș, I. Pop-Reteganul, Zaharia Bârsan, Emil A. Chiffa, Nuși Tulliu. I.M.
POPORUL ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288960_a_290289]
-
rezultat cursuri universitare (Istoria literaturii române moderne, I-II, 1962-1976; Dimitrie Anghel, poetul, 1965, ș.a.) și contribuții monografice dedicate fie unei reviste precum „Dacia literară” (1974), fie unor scriitori - Vasile Alecsandri et le Félibrige, Vasile Alecsandri, poeții felibri și „Cântecul gintei latine” (1980), Alice Călugăru. O poetă pe nedrept uitată (2001). Alte contribuții sunt incluse în volume colective: Culture et littérature roumaines (Montpellier, 1972), De la „Viața românească” la „Ethos” (1989), Scriitori români (analize literare) (1990) ș.a. Un complement adecvat îl constituie
PLATON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288843_a_290172]
-
verte. Textul propriu-zis este însoțit de un florilegiu de versuri și de o anexă care include acte, documente și informații biobibliografice. Același interes pentru zone puțin cercetate ale vieții literare este vizibil și în Vasile Alecsandri, poeții felibri și „Cântecul gintei latine”. Sunt urmărite aici, prin apelul la o documentație parțial nouă, istoricul mișcării felibrilor, ecourile trezite în lumea latină, relațiile dintre Alecsandri și poeții felibri, dar se face și un istoric al legăturilor culturale româno-franceze din secolul al XIX-lea
PLATON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288843_a_290172]
-
vol. II, partea I-II, București, 1962-1976; Vasile Alecsandri et le Félibrige, Montpellier, 1972; Universitatea „Al.I. Cuza”, Iași (în colaborare), București, 1972; „Dacia literară”. Destinul unei reviste, viața unei epoci literare, Iași, 1974; Vasile Alecsandri, poeții felibri și „Cântecul gintei latine”, Iași, 1980; Alice Călugăru. O poetă pe nedrept uitată, Iași, 2001. Ediții: „Dacia literară”, sub redacția lui Mihail Kogălniceanu, introd. edit., București, 1972; N. Bălcescu, Românii supt Mihai-Voevod Viteazul, postfața edit., Iași, 1988; Elena Văcărescu, Romanul vieții mele. „Printre
PLATON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288843_a_290172]
-
epoci literare”, CL, 1974, 12; Despina Tomescu, „Dacia literară”. Destinul unei reviste, RITL, 1974, 3; Antoaneta Macovei, „Dacia literară”, AUI, t. XXI, filologie, 1975; Liviu Leonte, Raporturi culturale franco-române, CRC, 1980, 15; Valentin Tașcu, „Vasile Alecsandri, poeții felibri și «Cântecul gintei latine»”, ST, 1981, 3; Busuioc, Scriitori ieșeni (2002), 336-337. R.Z.
PLATON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288843_a_290172]
-
doctoratul în științele juridice în 1879. Întors în țară în anul următor, devine membru al Junimii și unul din cei mai activi susținători ai principiilor literare și politice ale societății ieșene. Din 1884 ocupă catedra de drept natural și al ginților la Universitatea din Iași, predând și filosofia dreptului. Ulterior a fost profesor și la Universitatea din București. Participă la Congresul de drept internațional de la Haga (1893), cu un referat bine primit. Ca membru al Junimii, s-a îngrijit, din însărcinarea
MISSIR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288185_a_289514]
-
stăpânire a limbilor clasice, germanice, romanice, slave, a maghiarei. A dat rezolvări definitive în etimologie, dar a fost atras de cuvintele rare, neînțelese (Etimologii, Între filologie și istorie), și de interpretarea semasiologică (O problemă semantică: „genunchiu” în sens de „neam”, „gintă”, Semantism românesc și semantism balcanic); a demonstrat originea unor nume și porecle; a analizat metodic toponimia românească; a pus în lumină marea bogăție sinonimică a limbii noastre (în terminologia numismatică și juridică, în denumirile calului, „dracului”); a rezolvat numeroase cazuri
BOGREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285791_a_287120]
-
sub tăcere ce s-a întâmplat. Suspinele Tulliei se intensifică. Bătrâna rostește cu un fior: — Sunt nevoită să-l înștiințez pe Marele Pontif. N-are încotro. Focul din cămin e legat de apariția și menți nerea vieții pe pământ. De ginta latină. Le îndeamnă să-și vadă de treburi. — Cele care nu mai aveți nimic de făcut aici, veniți cu mine în Regia. Drumul nu e lung. Trec doar în curtea de alături. Se oprește în fața templului. Își dă seama că
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
cutie Claros - cetate ioniană în care se găsea un sanctuar profetic al lui Apollo cnemide - jambiere cognomen - romanul de condiție liberă avea trei denumiri diferite: prenu mele, numele și cognomenul; prenumele este individual, spre deosebire de nume, care este comun unei întregi ginți; cognomenul este o poreclă ce definește mai ales anumite particularități fizice și a început să fie folosit mai târziu decât celelalte două criptoportic - galerie acoperită cubicular - valet cvinar - monedă de argint divizionată cu 5 Cyrus al II-lea - 559- 530
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
fii ai țării să fie repatriați cât mai curând posibil"2232. În același sens, autorul își exprima convingerea că "unei țări cu 5 000 000 de locuitori, cât timp ea poate hrăni un număr mult mai mare, (...) înconjurată de alte ginți, precum e România, nu-i e permis să lase să piară niciunul din fiii săi, și, din moment ce aceștia, după o atât de lungă pribegie prin țări străine, cer a se alipi iar la sânul mamei, ea e datoare să-i
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
-ntr-un centru se adun. El în mic privește-acolo căile lor tăinuite Și cu varga zugrăvește drumurile lor găsite: Au aflat sâmburul lumii, tot ce-i drept, frumos și bun, {EminescuOpI 45} Și se poate ca spre răul unei ginți efeminate, Regilor pătați de crime, preoțimei desfrânate, Magul, paza răzbunării, a cetit semnul întors; Ș-atunci vântul ridicat-a tot nisipul din pustiuri, Astupând cu el orașe, ca gigantice sicriuri Unei ginți ce fără vieață-ngreuia pământul stors. Uraganu-acum aleargă pîn-ce
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
45} Și se poate ca spre răul unei ginți efeminate, Regilor pătați de crime, preoțimei desfrânate, Magul, paza răzbunării, a cetit semnul întors; Ș-atunci vântul ridicat-a tot nisipul din pustiuri, Astupând cu el orașe, ca gigantice sicriuri Unei ginți ce fără vieață-ngreuia pământul stors. Uraganu-acum aleargă pîn-ce caii lui îi crapă Și în Nil numai deșertul nisipișul și-l adapă, Așternîndu-l peste câmpii cel odată înfloriți. Memfis, Teba, țara-ntreagă coperită-i de ruine, Prin deșert străbat sălbatec mari familii
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
Baumont, Marea conjurație Împotriva lui Hitler, Ed. Științifică și enciclopedică, Buc., 1977, p. 207) Vreau să spun că interpretarea semnelor primite din trecutul istoric (obiecte, descoperiri arheologice, documente, cronici, cărți roman... - cum să zic?, romanțat sună a romanță, romanizat a ginte latină, romantic datează Într-un singur secol ceea ce, de fapt, se Întâmplă de milenii -, opere de artă) se face tot timpul după logică. E nedrept pentru că oamenii au imaginație, au vise, au stări euforice, uneori datorate alcoolului, sunt inocenți, au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
împroașcă, ne murdăresc și ne torturează veșnic cu aceleași acuze: fasciști, teroriști, rasiști, sectari, ba și comuniști, numai de legionarii Romei contopiți cu nemuritorii daci nu vor să rostescă un cuvânt. Plângi tu, Romă, durerea fiilor tăi, răcnește tu, lupoaică, ginta latină amenințată iarăși cu destrămarea. Legionarii români nu au dreptul nici la istorie și nici la mormânt și nici măcar la gropi care zac risipite în țărâna de sânge a pământului românesc, stele ce pururi nu se vor stinge în inima
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
frontieră care nu intră în unul din cazurile de agresiune indicate la art. 2. Înaltele Părți Contractante sunt pe de altă parte de acord a recunoaște că prezenta Convențiune nu va trebui niciodată să servească ca legitimare a violărilor drepturilor ginților în care ar putea fi implicate în circumstanțele cuprinse în enumerarea de mai sus. Art. 4. Prezenta Convențiune va fi ratificată de înaltele Părți Contractante conform legislației fiecăreia din ele. Instrumentele de ratificare vor fi depuse de fiecare din înaltele
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
că nu au interes al ajuta, și în secolul nostru cel de fier și de foc, simpatia cel mult poate să vină în sprijinul interesului, niciodată însă să-l înlocuiască. Primul neajuns al poziției noastre geografice este deci că, pe când ginta latină formează ca un continent în apusul Europei, noi latinii răsăriteni suntem ca o insulă pierdută intr-un ocean de neamuri străine. În această parte deci unde soarta a voit să arunce pe poporul român de la nordul Dunării, el locuiește
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
însă ce curgea din țara Agatirșilor, va trebui să izvorască de pe latura aceea a Carpaților ce nu se atingea cu Sciția, prin urmare de pe cea nordică, din Transilvania. Pe cât timp încă popoarele nu sunt constituite în state, limitele intre diversele ginți sunt de obicei acele naturale, mări și munți mai cu seamă, și aceasta cu atât mai mult la popoarele, nomade, precum se va vedea că erau Sciții. Odată ce Herodot ne arată că acest popor se întindea in Rusia meridională și
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
încercară să se împotrivească regelui Darius, când acesta trecu în Europa; dar că el îi întâlni în regiunea dintre Hemus și Istru și îi supuse. Geții după cât se vede, vroiau să îndreptățească reputația de care se bucurau la popoarele de ginta lor, «de a fi cei mai nobili și mai virtuoși dintre Traci» (IV, 93). După mărturisirea lui Herodot, Geții împreună cu toți ceilalți Traci s-ar fi întins în timpurile sale în peninsula balcanică până la Dunăre. Aceeași arătare este întărită și
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
mai puternic al acestei păreri. Toți mărturisesc într-un glas că Geto-Dacii ar fi Traci. Am văzut pe Herodot cum clasază pe Geți între popoarele tracice, spunând despre ei că ar fi cei mai nobili și mai virtuoși din acea gintă. Menandru într-un loc raportat de Strabon spune că: «Toți Tracii și mai ales Geții, noi toți (căci dintr-înșii mă mândresc că mă trag și eu) ne abținem de la căsătorii», în care iarăși se vede atestarea unui scriitor contemporan
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
în unul statornic. Astfel ajunseră Dacii, mai mult poate decât prin cucerire, domni și peste văile carpatine ce se prelungeau către Dunăre, și aceasta pare a reeși chiar din Strabo, care spune numai atât, că Boerebiste «supuse puterii sale pe gintele gete cele mai apropiate,» fără a adăuga, însă că această întindere a stăpânirii Dacilor fusese datorată unor izbânzi războinice, lucru ce el dimpotrivă înseamnă anumit despre Boi sub regele lor Critasir, pe care Dacii i-ar fi «sfârâmat precum și pe
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
fără menajamente doctorul Snow. "Gogoman ramolit!" Buzele i se strînseră într-un gest de sfidare. După o clipă oftă, respingîndu-l pe Del Curtin. Căpitanul Hedrock avusese dreptate cînd spusese că familia imperială nu se sinucide din punctul de vedere al gintei, nici măcar treptat, în orice caz nu cu bună știință. Cu multă vreme în urmă hotărîse definitiv că prințul îi e rudă prea apropiată ca să poată fi ales drept soț. Nu trebuia să se lase împinsă ori grăbită de evenimente să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
acutizează odată cu avansul modernizării social-culturale și cu apariția „crizelor” de adaptare aferente într-o societate cu mai multe viteze, intrată tîrziu în modernitate, marcată de clivaje identitare și de necesitatea autodefinirii. Dacă în cazul romantic-clasicizantului Vasile Alecsandri conștiința apartenenței la „ginta latină” impulsiona activitatea de mediator a acestuia între cultura franceză și cea română (fără deschideri, însă, către modernitatea postromantică), la antiacademistul Alexandru Macedonski, nevoia afirmării în Occidentul latin modern (Valonia, Franța, Italia) devine obsedantă și nevrotică, eforturile sale nefiind - după cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
buze îi flutura un zâmbet de batjocură, dezvelindu-i dinții albi, perfecți. Era tânăr și plin de forță, așa că nu s-a putut abține: - Aș putea să te strâng de gât cu o singură mână. Încotro ai pornit? - La domeniul gintei Ariberti. Sunt trimis de duci ca să fac lecții cu un tânăr al cărui nume nu-l cunosc. Ochii i s-au întunecat din nou. A bombănit mustrător: - Cu verii mei nu m-am văzut de ceva timp, sunt aproape douăzeci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
un adaling învecinat mie, un bărbat nu foarte înalt, cu față pătrată, cu umeri și picioare de luptător. Am stăruit. - Și de ce tocmai acum? - Fiindcă, până la urmă, perfidul lui frate vitreg a murit. Așa am aflat că orice hotărâre a gintei avea țelul de a-l ocroti pe viitorul duce de Brescia de orice primejdie, lipsindu-l chiar de un drept care, în rândul longobarzilor, se află pe locul al doilea după moartea eroică. IV A doua zi de dimineață, fapt neobișnuit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]