619 matches
-
e-acela ce se duce Și noi în care ne rostim acum? Eu văd cuvinte, frumusețe dulce Leagă-mă de tine și de drum... POETUL Mă simt în Văzul tuturor Ca Prometeu legat de stâncă, De tac acum obositor Cuvântul glăsuiește încă, Dar n-o să-i auziți plângând Din versul lui nicio fărâmă Și vulturul tot mai flămând Să-i ciugulească din țărână... Odată, prea sătul și el, Se va întoarce în uitare, Mă știu ca pradă într-un fel, În
CARTEA CU FILELE NETĂIATE (POEME) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 432 din 07 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354430_a_355759]
-
Acasa > Poeme > Constiinta > TE-AM ÎNTREBAT ADESEA Autor: Mihaela Oancea Publicat în: Ediția nr. 1160 din 05 martie 2014 Toate Articolele Autorului Vântul înnoda crengile Pe drumul spre peșteri ostenite Ce glăsuiau în van Despre umbrele moi. Se rumenise infinitul În cuptorul regenerării Și-am poposit La locul hotărât, Dar tot n-ai apărut! Spaima săpa sardonic Acolo, în alveola pădurii, Unde duhuri nocturne Șuierau în văile-abrupte. Acolo, în desișuri silvestre, Ai
TE-AM ÎNTREBAT ADESEA de MIHAELA OANCEA în ediţia nr. 1160 din 05 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353764_a_355093]
-
departe și merg spre ieșirea din timp, unde începe miracolul contemplației muzicii folclorice alese și autentice. Mariana Anghel sărăcește de cuvinte pe ascultătorul ei. Dacă înainte de a-i auzi vocea el le are, după aceasta, nu! Odată pentru că Mariana Anghel glăsuiește mirabil cântecele folclorice hunedorene, a doua oară pentru că este neasemănătoare cu nimeni în superbitate - această zestre pe care pasămite unele care vorbesc să se audă și cu ochii numai flacără, pe când ai Marianei Anghel par numai pleoape, de sfioși, cred
MARIANA ANGHEL. FATA DIN CĂLANUL MIC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1176 din 21 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353857_a_355186]
-
doua oară Înviat aici De nu vedeau însemnele anume Din coasta Lui, din mâini și din picioare, Cum nu văzuse „cel” de mai târziu, Mă-ntreb nedumerit- credeau ei oare Că este El, Învățătorul viu? ”Luați Duh Sfânt!” le-a glăsuit Iisus Dar, ” Domnul meu și Dumnezeul meu” Nimenea de frică nu I-a spus Decât acel...Necredincios mereu... Referință Bibliografică: Necredinciosul... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1570, Anul V, 19 aprilie 2015. Drepturi de Autor: Copyright
NECREDINCIOSUL... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1570 din 19 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353990_a_355319]
-
contra, 36 abțineri, 13 absenți) s-a declarat unirea Basarabiei cu țara mamă. Ziarul “Tribuna” din 30 Martie publica: Moțiunea Unirii, Tedeum-ul, și telegrama transmisă regelui Ferdinand, anunțând Unirea cu țara mamă. Actul istoric al unirii Basarabiei cu țara glăsuia “În numele poporului Basarabiei, Sfatul Țării declara: Republica Democratică Moldovenească (Basarabia) în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dunăre, Marea Neagră, și vechile granițe cu Austria, ruptă de Rusia acum peste o sută de ani, din trupul vechii Moldove, în puterea dreptului istoric
LECŢIA DE ISTORIE de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1183 din 28 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353556_a_354885]
-
să stai. Nu te plictisești în timpul lunguț al așteptării, datorită unei muzici în surdină care parcă mângâie sufletul.” îi spuse ruda după fructuoasa vizită făcută acolo. Medicul a privit condescendent gestul prin care pacientul scotea din ascunzișuri plicul și a glăsuit: „Am uitat să-ți spun că, acum sănătos fiind, nu va mai fi necesară dieta la care ai fost îndrumat. Din contră. Vei avea o poftă de mâncare ieșită din comun cauzată de munca organismului de refacere a părților din
UN ACCIDENT ACCIDENTAL de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1575 din 24 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357765_a_359094]
-
are în Istoria României, Ziua a Zecea a Florarului românesc, iată ce contribuție de seamă a avut regalitatea, instituția monarhică în istoria acestui popor care, în aceste zile de restriște, timp de peste zece zile, a ieșit în stradă și ovaționează, glăsuiește unanim: „Monarhia salvează România!” Prof. Ion C. HIRU Referință Bibliografică: ZO ZI IMPORTANTA IN ISTORIA ROMÂNIEI / Ion C. Hiru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 491, Anul II, 05 mai 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Ion C. Hiru : Toate
ZO ZI IMPORTANTA IN ISTORIA ROMÂNIEI de ION C. HIRU în ediţia nr. 491 din 05 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357917_a_359246]
-
și să cânte muzica sferelor. Îl văd pe maestrul Gheorghe Zamfir cum privește la tânărul îndrăgostit, care-și imortalizează marea iubire, în scoața copacului falnic, pentru cea care... încă o crede aleasa sufletului său pentru o viață, iar naiul său glăsuiește versuri alese: „Pe stejarul din vâlcea, / Sculptată-i inima mea.../ Atuncea când o ciopleam, / Pentru tine o făceam, Floare dragă, te iubeam./ Stejarul când s-o usca,/ Ai să vezi inima mea.../ Uitată a fost de tine,/ Când te-ai
DOINĂ DE JALE, COMPOZITOR ŞI INTERPRET GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357489_a_358818]
-
muzicii. Atunci, în ziua de 7 decembrie, la Sala Palatului din București ne va insufla dulci meditații un cântec ce se topește ca fulgul, zboară ca secunda, înfioară ca lacrima inimii: „Dernière danse”! Frumoasă, gingașă, răscolitoare melodie! Artista ce-o glăsuiește e frumoasă și gingașă ca roua, încât superbitatea ei întrece gladiola, încât viața e numai plăcere și numai dragoste pentru cine o primește în suflet. E Indila! Va concerta în premieră la București! Ce altă binefacere sufletească în care se
INDILA. ÎN ZBORUL ULTIMULUI DANS de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1373 din 04 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/358549_a_359878]
-
inimii tărie și mângâiere”( Sf. Ignatie Briancianinov, Cuvinte către cei care vor să se mântuiască. Vol II, Ed. Sofia, București, 2000, p. 273, 276.) Crucea este Calea de la suferință la bucurie (mângâiere), este timpul de la răstignire la Înviere. „Prin Cruce (glăsuia Părintele Ilarion Felea) înțelegem însăși creștinătatea, religia și Biserica creștină în întregimea ei. Prin Cruce înțelegem Jertfa Mântuitorului adusă pe Golgota, pentru mântuirea și împăcarea neamului românesc. Prin Cruce înțelegem „arma păcii”, floarea mântuirii, lemnul Domnului, „ușa Tainelor” prin care
HRISTOS A ÎNVIAT ! de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 468 din 12 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358450_a_359779]
-
Care „Europă“ devine în mâinile liberei cugetări o veritabilă bâtă pentru a mai tempera din fașă fie prezența prea puternică în spațiul public a Bisericii, fie vreo suspectă apropiere dintre aceasta și stat. Pericol, strigă aceștia! Așa ceva nu este european, glăsuiește ultragiată libera cugetare și dă aspru din deget. (Deși, în paranteză fie spus, statul nostru cariat de corupție, ineficiență și lipsă de angajamente morale, a evoluat de 20 de ani în răspăr cu orice idee religioasă.) Referința la Europa este
DESPRE CINE SUNTEM NOI ASTĂZI, CUM (MAI) SUNTEM NOI ASTĂZI ORTODOCŞI ŞI ÎN CE (MAI) CREDEM NOI, ROMÂNII DE ASTĂZI – DIN PERSPECTIVA ŞI ÎN VIZIUNEA SOCIOLOGULUI ROMÂN DAN DUNGACIU ... de STELIAN GOMBOŞ [Corola-blog/BlogPost/358630_a_359959]
-
în picioare, mai zise, înainte să muște din nou din micul, pe care mâna-i conștiincioasă și răbdătoare i-l ținuse în așteptare, la două degete de buze, pe timpul cât vorbise. -Da, în picioare și gratis, ca pentru tine, așa! glăsui șugubăț, între două molfăituri și Costache Ofticosu, iar Lenuța, nevastă-sa, scundă și grasă ca o minge de rugbi, chicoti ascuțit de două-trei ori, apoi duse repede mâna la gură, pentru a feri de ochii indiscreți ai comesenilor - de parcă ar
LA POMANA ELECTORALA de LIVIU GOGU în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360678_a_362007]
-
nr. 256 din 13 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Capitolul 1 La început Începusem ziua ca de obicei cu mărunțișurile gospodărești și seara când voiam să mă retrag pentru lectură, am primit un mesaj pe mail de la o necunoscută, care glăsuia astfel: „Felicitări domnul meu, sunteți un om cu umor. Mi-a plăcut cum l-ați apostrofat pe reporterul acela care își anunța ascultătorii că transmite sinistrul în direct și că la nu știu ce fermă, în timpul calamității, au murit șase stupi... Sunteți
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET de ION UNTARU în ediţia nr. 256 din 13 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359610_a_360939]
-
cusută cu două fire răsucite. Unul alb și unul roșu. La mâneci, pe piept și pe poale erau cusături cu ciucuri din fire albe și roșii, împletite. - De ce să-mbrac cămașa asta? întrebă Mărțișor. Femeia izbucni în hohote de plâns, glăsuind printre bocete: - Of! Cămașa asta am făcut-o din pânză țesută cu lacrimi și durere, că mi-au murit bărbatul și feciorul, dar și din dor și din speranțe. Da. Am cusut firele albe din speranță, lacrimi și dor și
MĂRŢIŞOR-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1477 din 16 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359703_a_361032]
-
Alexandru Arșinel atunci când zilele maestrului erau puse la sorți de o boală severă și depindeau de șansa transplantului renal care i se făcuse, iar Oana Georgescu a scris cartea „Alexandru Arșinel. Și a fost mâna Lui Dumnezeu”. El făurea invective glăsuite din incitare demonică, Oana Georgescu punea omenescul în literă. El și Oana Georgescu au lucrat sub ochii aceluiași timp care au văzut tot și vor mărturisi două acte de amintire și reținere a ordinei în care oamenii sunt așezați de
ALEXANDRU ARŞINEL. CARTEA OANEI GEORGESCU, O DOCTORIE SPIRITUALĂ ÎN MÂNA CITITORULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340384_a_341713]
-
alintare, deschide catalogul satului și începe să strige numele și prenumele scrise cu cerneală! Toți sunt prezenți, mai puțin cei plecați în ținuturi cu verdeață! După ultima strigare, omul catedrelor din școală roagă suflarea să fie atentă la ce va glăsui preotul după cuvântarea jandarmului! Acesta-și face ochii roată peste capetele mulțimii și pornește să citească o statistică amănunțită, umplută cu explicații și date concrete: “Dragi săteni, dragi țărani, dragi părinți, dragi copii, dragi toți și toate...eu am să
Situaţie de urgenţă pe maidanul cu trei fântâni (I-IV) () [Corola-blog/BlogPost/339998_a_341327]
-
bolta unui muzeu liniștit din Toronto simțisem că, așa cum îl țineam mereu aproape de luni, ba chiar de ani!, acest volum cu hazlia copertă unu, cuprinzând ca într-un insectar vivant figuri caricaturizate de graficiana Adelaida Mateescu, care stau gata să glăsuiască ori vorbindu-ți din priviri, va menține dialogul nostru, pus sub sigiliul permanenței. Cu starea pe care mi-a creat-o aniversarea Veronicăi, astăzi simt nevoie să redeschid “măiastra carte”, cum ar zice poetul. Am citit-o de 3 ori
O interesantă geografie a spiritului, de Anca Sîrghie () [Corola-blog/BlogPost/339244_a_340573]
-
între smaralde, mărgăritare, perle, aur sau diamante. Mai frumoase decât cele frumoase sunt cântecele acelea ce farmecă de peste șaizeci de ani, neajungând niciodată să pălească asemenea frunzei sărutate de brumă, ci rămânând până azi vlăstare ale sufletului. Ele sunt cântecele glăsuite neegal de alinător cu altele, de artistul Benone Sinulescu. Sunt și cântăreți între cântăreți, așa cum sunt păsări între păsări, dar niciuna nu are glasul, spiritul, coloritul condorului ce străjuiește obrazul văzduhului și cîntă nepereche de lin din fâlfâitul aripilor vaste
BENONE SINUESCU SPECTACOL FULMINANT, LA IANCA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341060_a_342389]
-
o văpaie astrală. Între ei, maestra Angela Buciu este un artist dintre cei care, pentru că alte popoare nu îl are, l-ar cumpăra (mai ales că noi vindem tot). Numai că maestra nu se vinde străinului, se dăruie neamului ei! Glăsuiește nepereche muzică folclorică pur maramureșeană, cercetează folclorul, culege folclor, scrie, învață cu rod pe cei tineri, se implică în viața socială românească, se integrează în activități din orizontul cultural internațional. Atari preocupări nu pot fi decât în puterea unui om
ANGELA BUCIU, FLOARE ÎN CUNUNA SPIRITUALĂ A MARAMUREŞULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341064_a_342393]
-
cântecele sale, ce tablori plastice, cu păduri, cu ape, cu cer și păsări, cu oameni iubind, muncind, suferind, luptând, pierzând, sperând... Ce meditații poetice! Ce voioșie în cântecele de joc ale Ștefaniei Rareș! Doina, bocetul, cântecul liric, strigătura... cine le glăsuiește ca Ștefania Rareș? Ștefania Rareș, însăși! Este una dintre puținele interprete de muzică folclorică românească potrivnică influențelor și infiltrațiilor vătămătoare, străine de tradiția și cultura neamului, ori căzute în plasa urbană, cultă, modernă, vulgară ori banală, cu text gol. Zona
ŞTEFANIA RAREŞ, FOLCLORUL PUR DE LA LĂUTAR ŞI PLUGAR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1369 din 30 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341063_a_342392]
-
emoțional asupra dascălilor”. Dacă numele proprii au rolul de a devoala personajul, de a-l contura cât mai net posibil, de a-l individualiza, limbajul oficial acționează în sens invers. El ascunde și nivelează vorbitorii, rămași, astfel, anonimi (căci toți glăsuiesc la fel), camuflați în dosul unor cuvinte abstracte, impersonale, al unor tipare, ce nu mai au capacitatea de comunica (“ Afișul de pe avizierul sălii profesorale, cu inițierea simpozionului, intitulat Rolul activităților extracurriculare în formarea și dezvoltarea personalității elevului, părea destinat anonimatului
ÎNTRE APARENŢĂ ŞI ESENŢĂ de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 781 din 19 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341342_a_342671]
-
un bou în jug; Veșnic banii nu-ți ajung; Hangarale să plătești, Și să nu te pricopsești. - Cum se face, maestre Pann, Că avem din an în an Bucurii în vorbe alese?! Din ce spun, nimic nu iese. - Proverbul, cum glăsuiește Nu-l ști?! Ia fârtate și citește: „Hoțul... tot făgăduiuește, Iar prostul trage nădejde.” - Ce să fac? Am scăpătat: Din sărac sunt mai sărac... În „Povestea vorbii” am zis: „De privești la pehlivan, Care e zgârcit la ban... Cum adună
ASCULTÂND PE ANTON PANN ŞI-A LUI VORBĂ ÎNŢELEAPTĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 727 din 27 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341492_a_342821]
-
bine că ne-am văzut noi în tren, restul nu mai contează! N-apucăm să ne bucurăm prea mult că în ușa compartimentului nostru apare - nechemat, desigur - tânărul lord feroviar, cel care ne poftise mai 'nainte puțin în vagoane, și glăsuiește politicos: - Vă rog să coborâți din tren, zice, fără vreo introducere. - Cum? De ce? Nu-i acesta trenul de Londra? se impacientează unul dintre noi. - Of course (desigur), domnule, acesta este trenul spre Londra, zice imperturbabil lordul feroviar. - Atunci de ce să
CU SIGURANŢĂ, DOMNULE... de GENŢIANA GROZA în ediţia nr. 528 din 11 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341972_a_343301]
-
adus câteva bucăți care chiar v-au fermecat cu al lor gust. - Chemă-l pe Naumd la mine, îi spuse cu gura plină de sos de o culoare străvezie. - Aha, acum începe să răspundă la tratament, dă semne de stabilizare ... glăsui asistenta, dar eu nu înțeleg cum de a leșinat pentru că nu găsesc absolut nimic privind analizele ei, toate sunt în limitele normale vârstei. Uf ... dah încet se mișca stagiarul asta. În sfârșit am reușit să termin de făcut curat în
MÂNTUIREA IV de BORCHIN OVIDIU în ediţia nr. 1142 din 15 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342090_a_343419]
-
o tumbă mică intrând cu capul într-un stâlp de-a văzut stele verzi, stele de care se auzise, dar care nu au fost văzute decât de acei ce se lovesc la cap. -Bine ați venit, dragii mei supuși! - a glăsuit împăratul. După cum știți, ținem sfat la un milion de ani lumină însă, necazuri mari s-au abătut asupra ținutului nostru stelar și de aceea v-am chemat cu trebuință la sfat împărătesc. Curtenii, murmurară cu neînțeles și teamă, iar împăratul
POVESTEA GÂNDULUI FERMECAT de LICĂ BARBU în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342098_a_343427]