774 matches
-
inhibiția creatinkinazei, scăderea concentrației ATP nu ar putea fi măsurată deoarece, ADP format este imediat refosforilat la ATP via reacția creatinkinazei (Lohmann). De fapt, în timpul contracției mușchiului normal, concentrația ATP rămâne aprox. constantă, în timp ce concentrația FC scade. ATP, fosfocreatina și glicogenul furnizează energia necesară contracției musculare. Sursa directă de energie pentru contracția musculară este ATP. Proteina contractilă, actomiozina, hidrolizează ATP la ADP + Pi; ATP-ul utilizat este rapid refăcut via reacția Lohmann din timpul contracției. Rezerva epuizată de FC este refăcută
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
ATP este cât se poate de scăzută(5-8 °moli/g mușchi), suficientă doar pentru câteva contracții. ATP-ul utilizat este imediat resintetizat din FC. Totuși, concentrația FC este de asemenea scăzută (20-25 □ moli/ g), suficientă doar pentru încă câteva contracții. Glicogenul oferă o rapidă, dar încă limitată energie depozitată (concentrația glicogenului endogen este de aprox. 75 °moli unități glucoză în glicogen/g mușchi), în timp ce fosforilarea oxidativăeste cel mai lent și mai eficient proces de producere ATP. De ex., depozitul de glicogen
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
mușchi), suficientă doar pentru câteva contracții. ATP-ul utilizat este imediat resintetizat din FC. Totuși, concentrația FC este de asemenea scăzută (20-25 □ moli/ g), suficientă doar pentru încă câteva contracții. Glicogenul oferă o rapidă, dar încă limitată energie depozitată (concentrația glicogenului endogen este de aprox. 75 °moli unități glucoză în glicogen/g mușchi), în timp ce fosforilarea oxidativăeste cel mai lent și mai eficient proces de producere ATP. De ex., depozitul de glicogen oferăenergie pentru un alergător pentru aprox. V2 h și fosforilarea
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
imediat resintetizat din FC. Totuși, concentrația FC este de asemenea scăzută (20-25 □ moli/ g), suficientă doar pentru încă câteva contracții. Glicogenul oferă o rapidă, dar încă limitată energie depozitată (concentrația glicogenului endogen este de aprox. 75 °moli unități glucoză în glicogen/g mușchi), în timp ce fosforilarea oxidativăeste cel mai lent și mai eficient proces de producere ATP. De ex., depozitul de glicogen oferăenergie pentru un alergător pentru aprox. V2 h și fosforilarea oxidativăpentru încă2 h (Paul ș.a., 1993). I.3. Căldura degajată
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
Glicogenul oferă o rapidă, dar încă limitată energie depozitată (concentrația glicogenului endogen este de aprox. 75 °moli unități glucoză în glicogen/g mușchi), în timp ce fosforilarea oxidativăeste cel mai lent și mai eficient proces de producere ATP. De ex., depozitul de glicogen oferăenergie pentru un alergător pentru aprox. V2 h și fosforilarea oxidativăpentru încă2 h (Paul ș.a., 1993). I.3. Căldura degajată în timpul contracției musculare Mușchiul convertește energia liberă a ATP în lucru mecanic și căldură. Conform celui de al doilea principiu
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
ajutat fiziologii sărealizeze programe individuale de slăbire, de îmbunătățire a performanței atletice sau de refacere a organismului dupăeforturi musculare deosebite sau boli de inimă. Datoria de O2. În timpul unei perioade de exerciții fizice intense, nivelul FC descrește și mai mult glicogen ar putea fi convertit în acid lactic. Ca urmare, apare datoria de oxigen. Adică, pentru refacerea nivelurilor normale ale metaboliților celulari, este necesară energie și mușchiul utilizează oxigen pentru a furniza energia necesară desfășurării proceselor celulare. Mușchiul continuă să consume
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
lucru mecanic însoțită de o reducere a performanței executării respectivului efort. Oboseala poate fi rezultatul deteriorărilor nocive produse de mușchiul însuși și/sau datorită schimbărilor produse în ce privește impulsurilor nervoase ajunse la mușchi. În timpul efortului de anduranță prelungit, ex. maratonul, depleția glicogenului muscular, scăderea glicemiei, deshidratarea sau creșterea temperaturii corpului contribuie la oboseală. În timpul activității musculare intense, ex. alergările pe distanțe scurte, acidul lactic se formează via glicoliză anaerobă. Ionii H+ disociați din acidul lactic scad pH-ul muscular; acest fapt determină
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
de efort sportiv. Caracterizează eforturile de intensitate maximală și submaximală. Datoria de O, ca și dependența respirației tisulare de fosforilare e mare, fiind prezentă o intensă glicoliză anaerobă. Se utilizează sursele energetice musculare, fără a se apela la cele îndepărtate: glicogen hepatic sau lipide. Deși cantitativ, modificările sunt evidente, atât la nivel muscular, cât și cerebral, reversibilitatea lor se produce rapid și intens comparativ cu alte sporturi; Încadrează eforturile de intensitate medie (alergări de semifond, unele jocuri sportive) și se caracterizează
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
datoriei de O. Durata mare a acestor tipuri de efort produce însă, modificări biochimice caracteristice: - inhibare a activității enzimatice și ca urmare, a gradului de oboseală, deoarece în SNC apare inhibiția de protecție; - glicoliza, intens solicitată, se realizează pe baza glicogenului hepatic și ca urmare, - funcțiile lipolitice și lipidosintetice scad și apare pericolul “încărcării grase”. Al exercițiilor de forță, un tip aparte de efort sportiv, întâlnit la haltere, lupte și gimnastică, le corespunde o creștere mare a metabolismului în condiții hemodinamice
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
observate în decursul efortului specific prezintă tablouri diferite: - la înot și la alergare-o creștere de până la 30% min. după efort, cu revenirea la normal după 60 min.; se atestă astfel, importanța în aceste probe a raportului durată efort/consum glicogen muscular- mobilizare hepatică; - la eforturi mici (30-190 watt), ca și în efortul cu intervale, mobilizarea glicogenului este redusă datorită unui echilibru dinamic între anabolism și catabolism (ef. Pasteur), fiind astfel posibilă revenirea în 90 min.; - după efortul de durată apar
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
până la 30% min. după efort, cu revenirea la normal după 60 min.; se atestă astfel, importanța în aceste probe a raportului durată efort/consum glicogen muscular- mobilizare hepatică; - la eforturi mici (30-190 watt), ca și în efortul cu intervale, mobilizarea glicogenului este redusă datorită unui echilibru dinamic între anabolism și catabolism (ef. Pasteur), fiind astfel posibilă revenirea în 90 min.; - după efortul de durată apar scăderi de până la 60 mg% a glicogenului, în afară de variația redusă a lipidelor; în timpul efortului, glicemia poate
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
30-190 watt), ca și în efortul cu intervale, mobilizarea glicogenului este redusă datorită unui echilibru dinamic între anabolism și catabolism (ef. Pasteur), fiind astfel posibilă revenirea în 90 min.; - după efortul de durată apar scăderi de până la 60 mg% a glicogenului, în afară de variația redusă a lipidelor; în timpul efortului, glicemia poate ajunge la 53 mg%, incriminându-se reglajul MSR. Glicogenul muscular realizează rezerva de “start” a catabolismului glucozei la acest nivel. Un travaliu intens (corespunzător unui consum energetic de aprox. 20% din
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
și catabolism (ef. Pasteur), fiind astfel posibilă revenirea în 90 min.; - după efortul de durată apar scăderi de până la 60 mg% a glicogenului, în afară de variația redusă a lipidelor; în timpul efortului, glicemia poate ajunge la 53 mg%, incriminându-se reglajul MSR. Glicogenul muscular realizează rezerva de “start” a catabolismului glucozei la acest nivel. Un travaliu intens (corespunzător unui consum energetic de aprox. 20% din capacitatea aerobă), efectuat până la epuizare, într-o perioadă de 15 min., scade glicogenul muscular sub nivelul normal la
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
mg%, incriminându-se reglajul MSR. Glicogenul muscular realizează rezerva de “start” a catabolismului glucozei la acest nivel. Un travaliu intens (corespunzător unui consum energetic de aprox. 20% din capacitatea aerobă), efectuat până la epuizare, într-o perioadă de 15 min., scade glicogenul muscular sub nivelul normal la neantrenați. Glicogenoza, în organismele supuse unui efort fizic sportiv, se realizează prin mecanisme clasice; acidul lactic-ca unul din parametrii obișnuiți-indică creșteri foarte mari (până la 300 mg). Lactatacidemia se menține ridicată până la 45 min. de la efort
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
pielea ar fi capabile să elibereze lactat (Stainsby și Brooks - 1990). În mod tradițional, se consideră că ficatul este principalul loc de eliminare a lactatului din sânge și că el este responsabil de gluconeogeneza din acid lactic și de sinteza glicogenului. Totuși, astăzi este evident că ficatul nu constituie o zonă exclusivă și nici măcar una majoră pentru eliminarea lactatului sanguin în timpul sau consecutiv exercițiului. Mușchiul cardiac, de exemplu, poate folosi lactatul ca un substrat (atât în timpul efortului cât și în condiții
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
și nivelul lactatului sanguin (Coplan, 1989; Duester, 1989; Gladen, 1983; Lehmann, 1981; Mazzeo și Marshall, 1989). De asemenea, infuzia de A determină o creștere a lactatului sanguin (Spriet, 1988; Stainsby, 1985), în timp ce blocarea receptorilor b - adrenergici determină scăderea ratei descompunerii glicogenului muscular urmată de un declin al concentrației lactatului sanguin în timpul exercițiului fizic (Ahlborg, 1985; Issekutz, 1984). S-a sugerat existența unui prag al catecolaminelor în timpul unui efort progresiv crescător (Mazzeo și Marshall, 1989; Podolin, 1991). Ca urmare a acestor descoperiri
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
plasmatice și pragul lactatului în timpul unei testări cu exerciții progresive. Podolin (1991), a extins cercetările efectuate de Mazzeo și Marshall în 1989, prin examinarea relației dintre pragurile lactatului și punctele de inflexiune pentru adrenalina plasmatică și noradrenalina, în stările cu glicogen normal (GN) și în cele cu lipsă de glicogen (GL). El a observat că, deși starea lipsită de glicogen a dus la o modificare a PL, la o rată mai mare a travaliului muscular, inflexiunile adrenalinei și noradrenalinei au apărut
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
progresive. Podolin (1991), a extins cercetările efectuate de Mazzeo și Marshall în 1989, prin examinarea relației dintre pragurile lactatului și punctele de inflexiune pentru adrenalina plasmatică și noradrenalina, în stările cu glicogen normal (GN) și în cele cu lipsă de glicogen (GL). El a observat că, deși starea lipsită de glicogen a dus la o modificare a PL, la o rată mai mare a travaliului muscular, inflexiunile adrenalinei și noradrenalinei au apărut între PL și PV, în starea de lipsă de
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
Marshall în 1989, prin examinarea relației dintre pragurile lactatului și punctele de inflexiune pentru adrenalina plasmatică și noradrenalina, în stările cu glicogen normal (GN) și în cele cu lipsă de glicogen (GL). El a observat că, deși starea lipsită de glicogen a dus la o modificare a PL, la o rată mai mare a travaliului muscular, inflexiunile adrenalinei și noradrenalinei au apărut între PL și PV, în starea de lipsă de glicogen. Autorul a sugerat că adrenalina joacă un rol determinant
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
GL). El a observat că, deși starea lipsită de glicogen a dus la o modificare a PL, la o rată mai mare a travaliului muscular, inflexiunile adrenalinei și noradrenalinei au apărut între PL și PV, în starea de lipsă de glicogen. Autorul a sugerat că adrenalina joacă un rol determinant în răspunsul lactatului în timpul exercițiului gradat. Totuși, un raport făcut de Schneider (1992), citat de Spriet în 1992, a adus un punct de vedere întrucâtva diferit. El a determinat PL, pragul
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
este aceea de a observa dacă PAN și PL rămân legate atunci când se modifică disponibilitatea substratului. Teoria pragului anaerob spune că pe măsură ce crește nivelul lactatului sanguin, crește ventilația pulmonară. Brooks în 1991, au observat că subiecții cu nivel scăzut de glicogen (al căror nivel al lactatului sanguin ar trebui să fie scăzut datorită disponibilității reduse a substratului) că, la o încărcătură de lucru dată, scăderea lactatului este asociată cu o creștere a ventilației pulmonare (prin comparație cu situația în care glicogenul
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
glicogen (al căror nivel al lactatului sanguin ar trebui să fie scăzut datorită disponibilității reduse a substratului) că, la o încărcătură de lucru dată, scăderea lactatului este asociată cu o creștere a ventilației pulmonare (prin comparație cu situația în care glicogenul nu lipsește). Hughes în 1982 a raportat de asemenea că lipsa glicogenului afectează atât PAN cât și PL. În studiul lui, PL a apărut la o încărcătură de lucru și la un procent din VO2 semnificativ mai mare, în statusul
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
datorită disponibilității reduse a substratului) că, la o încărcătură de lucru dată, scăderea lactatului este asociată cu o creștere a ventilației pulmonare (prin comparație cu situația în care glicogenul nu lipsește). Hughes în 1982 a raportat de asemenea că lipsa glicogenului afectează atât PAN cât și PL. În studiul lui, PL a apărut la o încărcătură de lucru și la un procent din VO2 semnificativ mai mare, în statusul de depletiție de glicogen, decât în statusul normal. Prin contrast McLellan (1991
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
în 1982 a raportat de asemenea că lipsa glicogenului afectează atât PAN cât și PL. În studiul lui, PL a apărut la o încărcătură de lucru și la un procent din VO2 semnificativ mai mare, în statusul de depletiție de glicogen, decât în statusul normal. Prin contrast McLellan (1991) au raportat că un consum modificat de glucide pe o perioadă de o săptămână nu afectează relația dintre PL și PV. Ei au raportat că PL și PV nu au fost afectate
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
în care ele apar. Aceasta va duce la creșterea șanselor sportivului de a concura mai bine, la cele mai importante competiții de la sfârșitul ciclului de pregătire. IV.8. Deplasări înșelătoare ale curbei vitezălactat Cercetări au arătat că, golirea stocului de glicogen poate deplasa curba de viteză-lactat spre dreapta, chiar dacă nu s-a produs o îmbunătățire reală a capacității aerobe. (Ivy, 1980). Acest lucru se întâmplă la acei sportivi, care au un glicogen muscular scăzut, și trebuie să ardă mari cantități de
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]