295 matches
-
un număr suficient din acete celule . Aveți grijă deosebită când utilizați Temodal - veți fi supravegheat îndeaproape pentru a detecta apariția unei forme severe de infecție a plămânilor denumită pneumonie cu Pneumocystisi carinii ( PPC ) . Dacă sunteți un pacient recent diagnosticat ( cu glioblastom multiform ) este posibil să primiți Temodal în regimul terapeutic de 42 zile , în asociere cu radioterapie . În acest caz , medicul dumneavoastră vă va prescrie și medicamente pentru prevenirea apariției acestei forme de pneumonie ( PPC ) . 194 - dacă aveți număr scăzut de
Ro_1037 () [Corola-website/Science/291796_a_293125]
-
recidivat și de eventuala chimioterapie la care ați fost supus anterior . Pentru a evita sau a controla simptomele de greață și vărsăturile , medicul vă poate recomanda administrarea unor alte medicamente ( antiemetice ) înainte și/ sau după administrarea de Temodal . Pacienți cu glioblastom multiform nou diagnosticat Dacă sunteți un pacient nou diagnosticat , tratamentul se va efectua în 2 faze : - inițial tratamentul concomitent cu radioterapie ( faza de administrare concomitentă ) - urmată de tratamentul doar cu Temodal ( faza de monoterapie ) În timpul fazei de administrare concomitentă medicul
Ro_1037 () [Corola-website/Science/291796_a_293125]
-
Temodal . În funcție de numărul celulelor sanguine și cum tolerați acest medicament , pe perioada fiecărui ciclu de tratament , administrarea de Temodal poate fi modificată , amânată sau întreruptă definitiv . Pacienți cu tumori care au recidivat sau au progresat ( glioame maligne cum ar fi glioblastomul multiform sau astrocitomul anaplastic ) și care primesc doar Temodal : Un ciclu de tratament cu Temodal durează 28 zile . Veți lua doar Temodal o dată pe zi timp de 5 zile . Această doză este stabilită in funcție de primirea anterioară sau nu a
Ro_1037 () [Corola-website/Science/291796_a_293125]
-
apară în timpul utilizării Termodal pulbere pentru soluție perfuzabilă : durere , iritație , senzație de mâncărime , senzație de căldură , umflarea sau înroșirea tegumentului la locul injectării ; de asemenea pot să apară vânătăi ( hematoame ) . Temodal în asociere cu radioterapia la pacienți nou diagnosticați cu glioblastom Pacienții care primesc Temodal în asociere cu radioterapia pot avea reacții adverse diferite de pacienții care primesc doar Temodal . Pot să apară următoarele reacții adverse care pot necesita îngrijire medicală . Foarte frecvente : pierderea poftei de mâncare , dureri de cap , constipație
Ro_1037 () [Corola-website/Science/291796_a_293125]
-
utilizați Temodal 4 . Reacții adverse posibile 5 . Cum se păstrează Temodal 6 . Informații suplimentare 1 . CE ESTE TEMODAL ȘI PENTRU CE SE UTILIZEAZĂ Temodal este un medicament antitumoral . Temodal este utilizat pentru tratamentul pacienților cu forme specifice de tumori cerebrale : - glioblastom multiform nou diagnosticat . Temodal este utilizat inițial în asociere cu radioterapia ( faza concomitentă a tratamentului ) și ulterior ca monoterapie ( faza de monoterapie a tratamentului ) . utilizat în aceste tumori dacă au recidivat sau au progresat după terapia standard . 2 . ÎNAINTE SĂ
Ro_1037 () [Corola-website/Science/291796_a_293125]
-
infecțiilor și pentru coagularea normală a sângelui . Medicul vă va analiza sângele pentru a fi sigur că aveți un număr sufiicient din acets ecelule înainte de începerea tratamentului . plămânilor denumită pneumonie cu Pneumocystisi carinii ( PPC ) . Dacă lsunteți un pacient recent diagnosticat ( glioblastom multiform ) este posibil să primiți Temodal în regimul terapeutic de 42 zile , în asociere cu radioterapie . În acest caz , medicul dumneavoastră vă va prescrie și medicamente pentru prevenirea apariției acestei forme de pneumonie ( PPC ) . - dacă aveți număr scăzut de celule
Ro_1037 () [Corola-website/Science/291796_a_293125]
-
Temodal . În funcție de numărul celulelor sanguine și cum tolerați acest medicament , pe perioada fiecărui ciclu de tratament , administrarea de Temodal poate fi modificată , amânată sau întreruptă definitiv . Pacienți cu tumori care au recidivat sau au progresat ( glioame maligne cum ar fi glioblastomul multiform sau astrocitomul anaplastic ) și care primesc doar Temodal : Un ciclu de tratament cu Temodal durează 28 zile . Veți lua doar Temodal o dată pe zi , în primele 5 zile . Această doză este stabilită in funcție de primirea anterioară sau nu a
Ro_1037 () [Corola-website/Science/291796_a_293125]
-
utilizării Termodal pulbere pentru soluție perfuzabilă : durere , iritație , senzație de mâncărime a pielii , senzație de căldură , umflarea sau înroșirea tegumentului la locul injectării ; de asemenea pot să apară vânătăi ( hematoame ) . Temodal în asociere cu radioterapia la pacienți nou diagnosticați cu glioblastom Pacienții care primesc Temodal în asociere cu radioterapia pot avea reacții adverse diferite de pacienții care primesc doar Temodal . Pot să apară următoarele reacții adverse care pot necesita îngrijire medicală . Foarte frecvente : pierderea poftei de mâncare , dureri de cap , constipație
Ro_1037 () [Corola-website/Science/291796_a_293125]
-
și expunerea la substanța chimică clorură de vinil, virusul Epstein-Barr și radiații ionizante. Deși există semne de îngrijorare privind utilizarea telefonului mobil, dovezile nu sunt clare. Cele mai uzuale tipuri de tumori primare, la adulți, sunt: meningiomul și astrocitomul, precum glioblastomul. La copii, tipul cel mai întâlnit este meduloblastomul. Diagnosticul este dat în general prin examinare medicală, împreună cu o tomografie computerizată sau imagistică prin rezonanță magnetică. După diagnosticare, boala este, în general, confirmată prin biopsie. Plecând de la constatarea tumorilor, acestea sunt
Tumoare cerebrală () [Corola-website/Science/335552_a_336881]
-
și duplicație) sau în urma unui schimb de materialul genetic între cromozomi diferiți (translocație). Copierea repetată a unei protooncogene normale poate conduce la amplificarea acesteia și, în consecință, la creșterea cantității produsului său genic. Astfel, în unele tumori cerebrale, de tip glioblastom, s-a putut identifica amplificarea genei erbB, iar în unele forme de cancer de sân a fost identificată o creștere disproporționată în activitatea genei neu. Același efect apare și în cazul translocației cromozomale. Astfel, în multe cazuri de limfom Burkitt
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
și o rată crescută de recidivă tumorală comparativ cu pacienții cu CD133-. CD90 (Thy-1) este o proteină de suprafață a cărei expresie a fost identificată în variate tipuri de celule stem - celule stem hematopoietice, CSC mamare murine, linii celulare de glioblastom CD133+. Studii recente consideră CD90 un alt marker pentru celulele stem și CSC hepatice, într-un grup de linii celulare de CHC fiind găsită o asociere între pozitivitatea imunocolorației CD90 și tumorigenicitatea și potențialul metastatic al celulelor tumorale [142]. CD44
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Luminița Leluțiu, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92126_a_92621]
-
acest grup sunt incluse: V.2.1.1. Glioamele V.2.1.2. Carcinoamele metastatice. V.2.2. Tumorile infiltrative difuz includ: V.2.2.1. Astrocitoamele emisferelor și trunchiului cerebral V.2.2.2. Mai mult de jumătate dintre glioblastoamele multiforme V.2.2.3. Cele mai multe dintre oligodendroglioame V.2.2.4. Sarcoamele. Referindu-ne la creșterea tumorilor, din punct de vedere anatomopatologic, deosebim: MICROSCOPIC Două tipuri de creștere: 1. Creșterea parenchimatoasă; 2. Creșterea stromală. 1. CREȘTEREA PARENCHIMATOASĂ Aceasta poate
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
sunt cunoscute două tipuri de evoluție: 2.1. Proliferarea vasculară, care are patru forme: 2.1.1. axială 2.1.2. pericelulară (dendritică și tortuoasă) 2.1.3. retiformă 2.1.4. glomerulară (constatat la periferia zonelor de necroză din glioblastoamele multiforme și din astrocitoame malignizate). 2.2. Proliferarea conjunctiv fibrilară a stromei colagene și/sau reticulinice care are, la rândul său, următoarele subtipuri morfologice: 2.2.1. perivascular 2.2.2. alveolar 2.2.3. fascicular VI. Stări preblastomatoase cerebrale
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
Se extind prin: VII.1.1. Proliferarea directă în cavitățile ventriculare (ependimoame, meduloblastoame, tumori coroidiene). VII.1.2. Propagarea spre suprafață în cazul tumorilor infiltrante proliferate subpineal sau subependimar. VII.1.3. Infiltrarea de-a lungul fasciculelor de fibre nervoase (glioblastoamele). VII.1.4. Diseminarea la suprafață leptomeningelor (cazul a numeroase tumori) urmată de răspândirea în profunzime în jurul tecilor perivasculare WIRCHOW - RUBIN. VII.2. Tumorile cerebrale secundare (metastazele) Se extind prin: VII.2.1. Însămânțări intradurale. VII.2.2. Însămânțări extradurale
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
I - Tumori benigne (sau bine diferențiate, cum sunt Astrocitomul pilocitic, Papilomul-plexului-coroid, meningiomul, etc.). Gradul II - Tumori semibenigne Gradul III - Tumori semimaligne Exemple de tumori cu grading II și III: Astrocitomul anaplastic, Ependimomul, și Oligodendrogliomul. Gradul IV - Tumori maligne, exemplu fiind Glioblastomul multiform. În general, biopsia tumorală și culturile celulare oferă, ca și examenul histologic al L.C.R., date pentru diferențierea meningioamelor de astrocitoame ! Acestea sunt însă metode parțial invazive care pot, așa cum am arătat mai sus, precipita metastazarea în cazurile de meningiom
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
a tumorilor cerebrale sub forma clasificării OMS. După OMS există următoarele categorii de tumori cerebrale [1]. A. Tumori neuroepiteliale Astrocitoame 1. Astrocitom − pilocitic, − pilomixoid, − subependimal cu celule gigante, − xantoastrocitom pleomorfic, − difuz, − fibrilar, − gemistocitic, − protoplasmic; 2. Astrocitom anaplazic (grad III); 3.Glioblastom (grad IV) − cu celule gigante, − gliosarcom, − gliomatosis cerebri. Tumori oligodendrogliale 1. Oligodendrogliom, 2. Oligodendrogliom anaplazic. Tumori oligoastrocitare 1. Oligoastrocitom, 2. Oligoastrocitom anaplazic. Tumori Ependimare 1. Ependimom: − celular, − papilar, − cu celule clare, − tanicitic; 2. Subependimom; 3. Ependimom mixopapilar (filum terminale), 4
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
a exista indicii de creștere a malignității. Astfel, evoluția spre o malignitate crescută este corelată cu o agresivitate crescută la nivel molecular. O schemă a acestei evoluții este prezentată mai jos [4]. O progresie similară a fost descrisă și pentru glioblastomul secundar. Acest termen a fost propus din motive clinice și morfologice, în 1940 de către H.J. Scherer [5]. Apariția glioblastomul secundar a fost coroborată cu modificările genetice, în special 124 în ceea ce privește gradul necrozei ischemice [6]. În plus, există diferențe clinice în ceea ce privește
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
la nivel molecular. O schemă a acestei evoluții este prezentată mai jos [4]. O progresie similară a fost descrisă și pentru glioblastomul secundar. Acest termen a fost propus din motive clinice și morfologice, în 1940 de către H.J. Scherer [5]. Apariția glioblastomul secundar a fost coroborată cu modificările genetice, în special 124 în ceea ce privește gradul necrozei ischemice [6]. În plus, există diferențe clinice în ceea ce privește vârsta la debut și evoluția clinică. Diferența majoră între glioblastomul primar (de novo) mai frecvent și glioblastomul secundar apărut
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
și morfologice, în 1940 de către H.J. Scherer [5]. Apariția glioblastomul secundar a fost coroborată cu modificările genetice, în special 124 în ceea ce privește gradul necrozei ischemice [6]. În plus, există diferențe clinice în ceea ce privește vârsta la debut și evoluția clinică. Diferența majoră între glioblastomul primar (de novo) mai frecvent și glioblastomul secundar apărut în urma evoluției unui astrocitom benign este apariția unei cascade de modificări genetice în cazul celui de al doilea [7], (vezi schema de mai jos). EPIDEMIOLOGIA TUMORILOR CEREBRALE CRISTIAN IONEL ABRUDAN, DANA
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
5]. Apariția glioblastomul secundar a fost coroborată cu modificările genetice, în special 124 în ceea ce privește gradul necrozei ischemice [6]. În plus, există diferențe clinice în ceea ce privește vârsta la debut și evoluția clinică. Diferența majoră între glioblastomul primar (de novo) mai frecvent și glioblastomul secundar apărut în urma evoluției unui astrocitom benign este apariția unei cascade de modificări genetice în cazul celui de al doilea [7], (vezi schema de mai jos). EPIDEMIOLOGIA TUMORILOR CEREBRALE CRISTIAN IONEL ABRUDAN, DANA MIHAELA CERNEA EPIDEMIOLOGIA TUMORILOR CEREBRALE LA ADULȚI
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
glioamelor maligne a rămas practic constant. O altă remarcă ce trebuie făcută este că în ceea ce privește histopatologia tumorilor cerebrale, în experiența noastră pe primul loc se situează în mod surprinzător meningioamele, urmate de glioame și apoi de metastazele cerebrale. La adulți glioblastoamele și meningioamele sunt cele mai frecvente tumori cerebrale. Au fost descrise o serie de modificări genetice sau sindroame familiale asociate cu tumori (vezi „Clasificarea și biologia tumorilor cerebrale”). Tumorile cerebrale primare pot fi clasificate în funcție de localizare. La adulți 80-85% din
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
modificări genetice sau sindroame familiale asociate cu tumori (vezi „Clasificarea și biologia tumorilor cerebrale”). Tumorile cerebrale primare pot fi clasificate în funcție de localizare. La adulți 80-85% din tumorile sunt supratentoriale, iar 15-20% infratentoriale. Principalele tipuri histologice și frecvența lor sunt [4]: - Glioblastom multiform 20-25% - Astrocitom anaplazic 3-5% - Astrocitom de grad mic 18-20% - Ependimom benign sau malign 3-5% - Oligodendrogliom benign sau malign 2-4% - Meduloblastom 2-4% - Meningiom 15-18% - Schwanom 6-8% - Adenom hipofizar 8% - Pinealom benign malign 1-2% - Angioblastom < 1% - Papilom < 1% - Chist epidermoid < 1
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
atitudinea terapeutică este de reintervenție în caz de recidivă și abia după aceea se va proceda la radioterapie, fiind cunoscută tendința acestor tumori de a se transforma anaplastic după reintervenție și radioterapie. Pentru tumorile cerebrale cu grad mare de malignitate (glioblastom multiform, meduloblastom) se recomandă asocierea la tratamentul chirurgical a radioterapiei și chimioterapiei. Este cunoscut că majoritatea glioamelor cu grad mare de malignitate recidivează în mai puțin de 1 an de la tratamentul chirurgical asociat cu radioterapia. Problema majoră de diagnostic diferențial
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
pacienți rămâne extrem de rezervat, progresele înregistrate în special după anii 1970 fiind însă marginale. După 2005, odată cu apariția studiului multicentric publicat de Stupp și colaboratorii privitor la rolul radioterapiei concomitente cu chimioterapia cu Temosolamidă, rolul chirurgiei, în special în tratamentul glioblastomului multiform a pierdut considerabil din interes. În ultimii ani tot mai multe publicații din diferite centre neurochirurgicale dovedesc rolul ablației complete în prelungirea duratei medii de supraviețuire. Experiența noastră demonstrează o creștere semnificativă a duratei medii de supraviețuire la ablația
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
p53 dar și o lipsă a heterozigoției la cromozomul 19q. În transformarea unui astrocitom de grad mic într-unul anaplazic intervin și mutații la nivelul genei retinoblastomului de pe cromozomul 13q și gena MTS1 de pe cromozomul 19p. Progresia astrocitomului anaplazic spre glioblastom multiform se realizează în decurs de 2 ani [2]. Factori de prognostic favorabil sunt considerați: vârsta sub 50 ani, scor Karnofsky peste 70, rata de proliferare (Ki-67) 5%, absența contrastului pe CT, prezența componentei oligodendrogliale. Epidemiologie. Reprezintă 10-25% din tumorile
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]