315 matches
-
am găsit, Costăchele! Bine ai venit, moș Dumitre. Ia spune, cum a fost drumul și cum te-ai descurcat cu angrosistul? Cum să fie drumul? Ca primăvara. Ici omăt, colea glod și tot așa. Da’ armăsarul meu nu-i o gloabă... Cât despre angrosist... Ce săți spun? La început, ba că-i câr, ba că-i mâr, da’ până la urmă s-o dat pe brazdă. Apoi, moș Dumitru a luat-o gospodărește și i-a povestit lui Costăchel toată tărășenia. Cum
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
în actele domnești decât abia după 94 de ani (14 februarie 1678). La 25 august 1633 (7141) Moise Moghila voievod o numește „Galatia de sus” încă: „Am dat și am întărit sfintei mănăstiri care se numește Galatia de sus,... cu gloabele i deșugubinele ce se vor face în satul sfintei mănăstiri anume Voroveștii”. Cred că știi câte ceva și de dania făcută mănăstirii la 15 mai 1584 (7092) de mitropolitul Theofan. Întâi aș spune că din zapisul mitropolitului aflăm că la 15
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
noastră, sfânta mănăstire numită Galatiia cu cinci sălașe de robi țigani”. Apoi la 28 noiembrie 1607 (7116) vine și „Io Mihail Moghila voievod” care arată că „am dat și am miluit pe rugătorii noștri,... de la sfânta mănăstire Galata, cu toate gloabele și deșugubinele și cu morțile de oameni, câte se vor face prin toate satele sfintei mănăstiri... ca să aibă ei a-și lua toate gloabele, să le fie de ciubote”. Din câte îmi amintesc eu, părinte, am mai vorbit despre satul
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
arată că „am dat și am miluit pe rugătorii noștri,... de la sfânta mănăstire Galata, cu toate gloabele și deșugubinele și cu morțile de oameni, câte se vor face prin toate satele sfintei mănăstiri... ca să aibă ei a-și lua toate gloabele, să le fie de ciubote”. Din câte îmi amintesc eu, părinte, am mai vorbit despre satul Vorovești. La 23 septembrie 1666 (7175) Iliaș Alexandru voievod ne reamintește de acest sat: „Scriem domniia mea la toate slugile noastre... dacă veți vedea
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
de pe la toate sfintele mănăstiri și s-au jeluit... că au avut țigani de danie și miluire de la alți sfântrăposați domni... și n-au putut să-i stăpânească pentru că tot umblă slugile hătmănești și juzii de țigani și iau de la ei gloabe și ciubote în fiecare an”. Până aici e limpede, dar nu ai pomenit despre mănăstirea despre care vorbim de dimineață. Apoi și vodă vorbește despre ea la sfârșitul înscrisului: „Pentru aceea, am dat și am întărit sfintei mănăstiri numite Sfântul
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
ȘTIRI DIN VIITOR: 2015 Este asigurată asistența medicală pentru Toți americanii ------------------------------------------------------------------ Dată fiind relația strânsă dintre capitalism și împărtășirea valorilor democrației, piețele libere, comerțul liber și libertățile individului vor păși mână în mână în viitor. Aceasta va constitui o strategie gloabă extrem de importantă, pe care SUA o vor urma în secolul XXI. Ar putea reprezenta cea mai importantă strategie care va defini viitorul, iar problema este dacă viitorul se va baza pe modelul de democrație și comerțul liber al SUA sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
coboară, prin față e coborârea, orice bucureștean știe. Ea știe, c-a mers și cu tramvaiu cu cai, cu vagoane galbene, care vara se schimba și avea perdele, și caii avea pe cap și pe ochi apărătoare de pânză. Ce gloabe, ce mârțoage de cai mai era și ăia de la tramvaie !... Trecea pe la Piața Sfântu Gheorghe, unde era lupoaica, pe Colței, pe Dorobanți, intra pe Clopotarii Vechi și mergea tot așa pân-la depoul de pe Bonaparte. 20 de bani toată cursa. Și
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
Încă o idee subită: să cerceteze unde s-a șters pudra pentru amprente. Amprentele fuseseră șterse de un profesionist. Bud Împachetă și ieși, gîndindu-se la războaiele dintre pești, dar renunță rapid la idee. Duke Cathcart avea În grajd doar două gloabe și nu-l lăsa inima să scoată la produs o fetișcană de paișpe ani - cu alte cuvinte, toate coordonatele unui proxenet ratat. Încercă să facă legătura Între hogeacul „curățat“ al lui Duke și Nite Owl. Nu se potrivea nimic, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
a stricat și că, în sfârșit, situației trebuie să i se pună capăt. Ajunseră într-un târziu pe strada Liteinaia. Încă mai era moină; un vânt deprimant, călduț, jilav șuiera pe străzi, echipajele își afundau roțile în noroi, trăpașii și gloabele tropăiau sonor, înfundându-și potcoavele prin bălți și lovind cu ele caldarâmul. Mulțimea posacă și plouată a pietonilor rătăcea pe trotuare. Nu lipseau nici bețivii. Vedeți aceste mezanine luminate? întrebă generalul. Aici locuiesc toți foștii mei camarazi, iar eu, cel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
despre care se face în text mențiunea: ,,hârsita de mătușa”, la fel ca și despre soțul acesteia ,,un cărpănos, un pui de zgârie-brânză”. În ce privește deteriorarea cânepii, pagubele au fost deja plătite, după cum se menționează la pagina 65: ,,tata a dat gloabă pentru mine” și în plus ,,mi-a tras o chelfăneală”. A doua tentativă de furt, cum a fost calificată, cea a pupezei din tei, nu trebuie privită nici ea ca un furt premeditat. Iată ce grăiește textul: ,,Eu, atunci, să
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
În funcție de greutate. Zicem că dacă e mai gras calu’ se cacă mai mult și poluează ulițele europene, mă scuzați de expresie. Căruțele le lăsăm la liber. Da’ facem taxă de mediu pe tracțiune. Așa obligăm sătenii să-și ia numa’ gloabe, și din astea aduc eu pe filieră că știu niște țigani lângă Vaslui care au mulți, mi-i dau ieftin. Apoi mai zicem de școală, de discotecă, de istorie și de Doamne ajută. A, ba nu, de biserică nu ne
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2210_a_3535]
-
Cailor. Acolo pășteau, Împiedecați. Cine voia, dezlega piedeca, suia pe deșelate, dădea un galop, două, descăleca, lega piedeca la loc... Eu am călărit o singură dată la Mana și m-am lecuit: un drac de băietan mi-a ales o gloabă, cu scrèua ca o scândură - a purtat-o În trap câțiva pași de-ai ei, dar destui ca să mă dezguste (zic și eu un cuvânt cu perdea, fiindcă nu vreau să vorbesc de coițele mele făcute scrob). Caii de Mana
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
și bucuria de a scrie despre cea de a doua carte a mea - majoritatea oameni tineri și, cred eu, mai receptivi la mișcările modelor literare. Așadar, mă gândesc că e posibil să nu fi încălecat și mizat chiar pe o gloabă în această cursă de unul singur care este scrisul. Cine adoarme ultimul este punctat de mici momente de cruzime: accidente, cu oameni, dar mai ales cu animale. Care este rostul acestor episoade în roman și de ce cruzimea este îndreptată mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]
-
Luiza VASILIU Pentru viol, pedeapsa era tăierea nasului, iar pentru sodomie, moartea prin tăierea capului și arderea trupurilor. În fapt, sentințele date de diferitele tribunale (ecleziastice sau împărătești) nu erau decât arareori atât de aspre: erau preferate detenția ori plata gloabei (cea din urmă pentru delicte „minore“, cum ar fi deflorarea unei fecioare neluate de nevastă). Am aflat atâta din cartea Constanței Vintilă-Ghițulescu, Focul amorului. Despre dragoste și sexualitate în societatea românească, 1750-1830 și tot nu-mi e de ajuns, sunt
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
ascuțită, care desfășoară, poate mai curând dezinvolt decât ponderat, cele mai diverse activități; hăbăucul fără Îndoială simpatic, care descinde din granguri și barosani, crai cu gusturi noctambulești, pe care Îl recunoști de la o poștă după freza fixată cu briantină și gloabele mărunte de polo; chinezul curtenitor și mieros din vechile convenții literare, În care, dincolo de bărbatul viu, eu văd un pasticcio de tip retoric; omul artei și al pasiunii, atent În egală măsură la desfătările spiritului și ale cărnii, la savantele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
de gaucho. Întoarcerea a fost dezagreabilă. Hurducăturilor de pe via crucis li se adăugau stângăciile bețivanului; mărturisesc cavalerește că sclavul acoolului mi-a trezit mila Într-atâta, Încât i-am trecut cu vederea spectacolul hidos pe care mi-l dădea; chinuia gloaba de parcă i-ar fi fost fiu; trăsurica Înfrunta necurmate primejdii, și nu o dată m-am temut pentru propria-mi viață. La estancia, câteva comprese din pânză de in și lectura unui mai vechi manifest al lui Marinetti mi-au redat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
Olivia de Havilland În Să mergem În Mexic, care În engleză se chiamă Sombrero: Pumita avea un pony, care a luat-o razna din tonneau când a ajuns la macadam, da Ricardo, care nu are ochi pentru nimic dincolo dă gloabele mărunte dă polo, a vrut să să joace d-a Douglas Fairbanks și i l-a oprit pă pony, care nu-i vro chestie cum nu s-a mai văzutără. Când a aflat că iera sor-mea, s-a topit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
voastre, don Parodi, că moartea Pumitei Îl afectase - mai bine zis, Îl răvășise - pe Ricardo. Cu siguranță că doña Mariana Ruiz Villalba de Anglada nu bate câmpii când afirmă, cu șarmul său de invidiat, că „Ricardo nu vede dincolo dă gloabele dă polo“; imaginați-vă cât am fost de uluiți aflând că, de secătuit și acrit ce era, Își vânduse nu știu cărui geambaș din City Bell armăsarii de călărie, cum nu-s alții mai buni, la care mai ieri ținea ca la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
poate să răspundă? Nu pentru ei, ci pentru mine. Ce era mai curios, și ceea ce mă reținea, era faptul că nu se înțeleseseră între ei dinainte, reacționaseră cîteștrei spontan îndată ce mă așezasem la masa lor. Iar eu crezusem că numai gloabele literare păstrează în ele un venin distilat. Am plecat în cele din urmă. Prin geam, din stradă, arătau gravi, tăcuți, ai fi zis că erau niște conspiratori care puneau ceva la cale. Deși tineri, i-am văzut bătrâni, într-o
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
zi sau două, stăpînul să nu fie pedepsit, căci este argintul lui. 22. Dacă se ceartă doi oameni, și lovesc pe o femeie însărcinată, și o fac doar să nască înainte de vreme fără altă nenorocire, să fie pedepsiți cu o gloabă, pusă de bărbatul femeii, și pe care o vor plăti după hotărîrea judecătorilor. 23. Dar dacă se întîmplă o nenorocire, vei da viață pentru viață, 24. ochi pentru ochi, dinte pentru dinte, mînă pentru mînă, picior pentru picior, 25. arsură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
Așa îl descoperi Dante Negro. Îngenuncheat dinaintea unei icoane, concentrat în rugăciune, cu fața îngropată în palme. PAGINĂ NOUĂ 30 Ceva mai devreme, Iancu văzuse căruța de poștă cu surugiul beat stând pe maldărul de fân, suduind tare cele patru gloabe și clătinându-se în goana lui nebună pe ulițele pustii. Chiar dacă primise ceva de acasă, știa că trebuia să mai aștepte o zi sau două până când se îndurau să-i dea scrisoarea. Acum, în sfârșit, o ținea în mână. Recunoscuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
Introduc la iuțeală vârful frigării în caiaua îndoită, înfiptă în asfalt, făcu el mai departe, o prind de zbor cu ușurință, mi-o pun apoi în sân și alerg după altele, pe care le culeg uneori de sub oiștea birjarilor cu gloabele în trap. Avea un fel liniștit de a se umfla în pene, cu vădită intenție să predomine, ceea ce îi și îngăduiam, cu atât mai mult, cu cât l-am surprins odată la rampa du gunoaie, scormonind ca o cârtiță sub
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
ținut până s-au aflat zapisul Măricuței... Deci, Marica, fămeia lui Vasile Covrig și feciorii ei, nepoții popei... Ionașco Țigănaș au rămas dinaintea Divanului domnu nostru și din toată legea țărăi... Iară carii vor mai scorni pâră să hie de gloabă 50 de lei și să hie de mare certare”. --Nu te bucura, sfințite, înainte de a afla că Mărica Covrigoaia și feciorii ei au ajuns din nou în fața lui vodă Gheorghe Duca... spunând “cum acele două dughene simtu a lor ocină
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
acele două dughene simtu a lor ocină despre Țigănaș”. La sfârșitul hotărârii lui Gheorghe Duca vodă din 17 iulie 1669 (7177) se spune: “Și această pâră să nu să mai pârască. Iară carii vor mai scorni pâră să fie de gloabă 50 de lei bătuți și să hie de mare certare”. --Te vei plictisi de câte ori ai să-l întâlnești pe marele vameș Păun, care cumpără case și dughene la rând pe Ulița Tărbujenească. La 29 august 1660 (7177) cumpără un loc
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
el, iar eu nu știu destule despre cai ca să mân unul În Întunericul ăsta ca smoala. - Taci din gură, prostule! a șoptit ea, parcă fără nici o legătură și, Înclinându-se, l-a bătut ușor cu cravașa. Poți să-ți lași gloaba bătrână În grajd și am să ți-o trimit eu mâine. - Dar unchiul trebuie să mă conducă la gară la ora șapte tocmai cu gloaba asta bătrână. - Nu Îmi strica plăcerea. Și nu uita că ai o tendință spre șovăială
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]