315 matches
-
a stricat și că, în sfârșit, situației trebuie să i se pună capăt. Ajunseră într-un târziu pe strada Liteinaia. Încă mai era moină; un vânt deprimant, călduț, jilav șuiera pe străzi, echipajele își afundau roțile în noroi, trăpașii și gloabele tropăiau sonor, înfundându-și potcoavele prin bălți și lovind cu ele caldarâmul. Mulțimea posacă și plouată a pietonilor rătăcea pe trotuare. Nu lipseau nici bețivii. Vedeți aceste mezanine luminate? întrebă generalul. Aici locuiesc toți foștii mei camarazi, iar eu, cel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
locuitorii satelor mănăstirești ; c. Imunități judiciare, care prevedeau că dregătorii domnești nu au dreptul să judece pe oamenii și preoții dependenți de unele mănăstiri pentru abaterile lor, egumenii fiind înzestrați cu puteri judecătorești și chiar cu dreptul de a încasa gloabele și dușegubinele ; d. Imunități comerciale care constau, pe de o parte, din dreptul de a face comerț scutit de vamă și, pe de altă parte, dreptul de a încasa vamă ; e. Dreptul pentru unele mănăstiri de a încasa de la preoții
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
de a face comerț scutit de vamă și, pe de altă parte, dreptul de a încasa vamă ; e. Dreptul pentru unele mănăstiri de a încasa de la preoții din satele mănăstirești dările vlădicești și dreptul de a-i judeca și lua gloaba, dacă încălcau canoanele. Mănăstirea Moldovița, alături de mănăstirile Bistrița, Putna și Neamț era înzestrată cu cele mai întinse domenii și beneficii, cu drepturi și imunități pe care nu le aveau alți stăpâni feudali. Faptul că în documente nu se specifică dreptul
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
mari (poporul român a găsit una din acele expresii fericite, ocolind limbajul juridic, scoasă din comuniunea cu natura - copii din flori - atât de 67 expresivă și umană, opusă, deși identică, expresiei bastard, care în românește sună barbar), numite dușegubine, apoi gloabe în caz de tâlhărie la drumul mare sau furt de vite, de cai și stupi, furt din case și de produse agricole, pentru cauzarea de rană sângerândă, călcarea hotarului vecin în scopul de a paște vitele, a tăia nuiele, a
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
R.S.R., București, 1969, Institutul de Istorie „N. Iorga” 7. Miron Barnovschi voievod întărește mănăstirii Moldovița țiganii robi care să nu fie tulburați de dregătorii domniei Motivație: Din cauza slugilor hătmănești și juzii de țigani care umblă să le ia ciubote și gloabe și în fiecare an duc pe țiganii lor la scaunul domniei și deci pentru aceasta au fugit și s-au risipit țiganii lor în alte țări și au rămas mănăstirea fără țigani. Plângerea călugărilor către domnie: Ei au avut robi
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
copii și Neculai cu femeia lui și cu copii, ca să nu aibă de acum înainte nici o treabă slugile hătmănești sau juzii de țigani să tulbure pe acești țigani a sfintei mănăstiri, nici dare să nu se ia de la ei, nici gloabe, nici ciubote, nici un venit hătmănesc, numai să lucreze călugării de la această sfântă mănăstire cu acești țigani și să-i pedepsească pe fiecare după fapta lui.” Iași, 5 mai 1627 D.R.H., A., Moldova, p. 260 8. Vol. X, documentul 58, p.
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
celei de-a doua variante), ambele forme fiind considerate acceptabile: − acord cu N1: Porcăria de soft numită Symbian (www.emag.ro, 2008) − acord cu N2: Putoarea de bărba-su, când îl cauți, o întinde la Matracucă (G. Adameșteanu, Dimineață pierdută) Ce gloabe, ce mărțoage de cai mai era și ăia de la tramvaie! G. Adameșteanu, Dimineață pierdută) Dau 10000 de parai la toți negrii mei să îi spargă pe ciorile astea de rapidiști cu tot cu Copos al lor și pe hahalerele astea de dinamoviști
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
a fost gata abia în 1584. Despre Galata din Deal nu se pomenește însă explicit decât în zapisul din 25 aug.1633 (7141), când Moise Moghila voievod întărește mănăstirii Galata de Sus stăpânirea asupra satului Vorovești, scutindu-l de toate gloabele, iar oamenii din sat urmând să fie poslușnici ai mănăstirii. „Iată domnia mea am dat și am întărit sfintei mănăstiri care se numește Galatiia de Sus.” Ultima dată însă când se pomenește de Galata din Deal este 22 feb. 1686
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
se pune la dispoziție calul din tinerețele Craiului și hainele cu care a fost Îmbrăcat la nunta lui. Calul căutat de Prâslea trebuia să mănânce jăratic, dar dintre toți caiii din herghelie, era dispus la un asemenea tratament doar o gloabă. Până la urmă alege gloaba, dar aceasta se dovedește a fi un cal năzdrăvan, care „s-a răzbunat” pe Prâslea, pentru că l-a lovit cu frâul În cap, zburând cu el până la nori, dovedindu-i ce poate. Astfel pregătit, Prâslea a
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
calul din tinerețele Craiului și hainele cu care a fost Îmbrăcat la nunta lui. Calul căutat de Prâslea trebuia să mănânce jăratic, dar dintre toți caiii din herghelie, era dispus la un asemenea tratament doar o gloabă. Până la urmă alege gloaba, dar aceasta se dovedește a fi un cal năzdrăvan, care „s-a răzbunat” pe Prâslea, pentru că l-a lovit cu frâul În cap, zburând cu el până la nori, dovedindu-i ce poate. Astfel pregătit, Prâslea a plecat și el spre
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
În funcție de greutate. Zicem că dacă e mai gras calu’ se cacă mai mult și poluează ulițele europene, mă scuzați de expresie. Căruțele le lăsăm la liber. Da’ facem taxă de mediu pe tracțiune. Așa obligăm sătenii să-și ia numa’ gloabe, și din astea aduc eu pe filieră că știu niște țigani lângă Vaslui care au mulți, mi-i dau ieftin. Apoi mai zicem de școală, de discotecă, de istorie și de Doamne ajută. A, ba nu, de biserică nu ne
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2210_a_3535]
-
Luiza VASILIU Pentru viol, pedeapsa era tăierea nasului, iar pentru sodomie, moartea prin tăierea capului și arderea trupurilor. În fapt, sentințele date de diferitele tribunale (ecleziastice sau împărătești) nu erau decât arareori atât de aspre: erau preferate detenția ori plata gloabei (cea din urmă pentru delicte „minore“, cum ar fi deflorarea unei fecioare neluate de nevastă). Am aflat atâta din cartea Constanței Vintilă-Ghițulescu, Focul amorului. Despre dragoste și sexualitate în societatea românească, 1750-1830 și tot nu-mi e de ajuns, sunt
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
și bucuria de a scrie despre cea de a doua carte a mea - majoritatea oameni tineri și, cred eu, mai receptivi la mișcările modelor literare. Așadar, mă gândesc că e posibil să nu fi încălecat și mizat chiar pe o gloabă în această cursă de unul singur care este scrisul. Cine adoarme ultimul este punctat de mici momente de cruzime: accidente, cu oameni, dar mai ales cu animale. Care este rostul acestor episoade în roman și de ce cruzimea este îndreptată mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]
-
Sfânt, Doamna de Coislin declara că este o nerozie a sorții de care nu trebuia socotită răspunzătoare; ea era în chip firesc o făptură de Curte, așa cum alții, mai fericiți, sunt făpturi ale străzii, așa cum ești iapă de rasă sau gloabă de birjă: era neputincioasă în fața acestei întâmplări și n-avea încotro, trebuia să îndure răul pe care i-l hărăzise voia cerului. Să fi avut Doamna de Coislin legături cu Ludovic al XV-lea? Nu mi-a mărturisit niciodată: admitea
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
mărturie despre purtarea acestuia în cei 5 ani care au trecut de la ultima înfățișare. Obșteasca Adunare este împuternicită să hotărască dacă împricinatul este demn de a primi investitura de „sfetnic 473”, numai în prezența acestuia și numai după plata unei „gloabe” de 1.000 lei - prima dare pînă la 15 aprilie a anului în curs. A doua dare a „gloabei” -700 lei - nu mai tîrziu de 15 mai. Așa-zisa „gloabă” se va trimite vistiernicului Toma Mihai (str. Stejar nr. 55
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
hotărască dacă împricinatul este demn de a primi investitura de „sfetnic 473”, numai în prezența acestuia și numai după plata unei „gloabe” de 1.000 lei - prima dare pînă la 15 aprilie a anului în curs. A doua dare a „gloabei” -700 lei - nu mai tîrziu de 15 mai. Așa-zisa „gloabă” se va trimite vistiernicului Toma Mihai (str. Stejar nr. 55, bloc M1, sc. C, et. 3, ap. 14, telefon 76039). Toți împricinații care vor descăleca în cetate vor fi
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
473”, numai în prezența acestuia și numai după plata unei „gloabe” de 1.000 lei - prima dare pînă la 15 aprilie a anului în curs. A doua dare a „gloabei” -700 lei - nu mai tîrziu de 15 mai. Așa-zisa „gloabă” se va trimite vistiernicului Toma Mihai (str. Stejar nr. 55, bloc M1, sc. C, et. 3, ap. 14, telefon 76039). Toți împricinații care vor descăleca în cetate vor fi așteptați cu drag și vor avea un loc unde să-și
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
nu se amestece și să nu plătească dare, nici posadă, nici iliș, nici podovadă, nici la jold să nu plătească dare, nici la mori, nici la cetate să nu muncească; nici globnicii nici pripășarii să nu ia din aceste sate gloabă, nici tretină, chiar dacă între acești oameni va fi tâlhărie, fie orice fel de faptă, sau mare sau mică, dregătorii domnești nu aveau voie să judece pe oamenii din satele mânăstirii, ci numai egumenul și oamenii săi. Oamenii din satele mânăstirii
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Dărmănești, Opreișeni, Rădăicești, Tortorești, Căucelești, Mândrești și Fauri toate din județul Neamț să fie slobozi, să nu care podvoade. Pârcălabii de la Neamț și nici judecătorii din ținutul Neamț “să nu îndrăznească să îi judece pe acești oameni ai mânăstirii, nici gloabă să nu ia de la ei, nici pentru omor, nici pentru urma răufăcătorilor, nici pentru tâlhărie, nici pentru furt, nici pentru răpire de fată, nici pentru rană sângeroasă și nici pentru tortură cu vânătăi, și nici pentru altceva, nici pentru faptă
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
și nici pentru tortură cu vânătăi, și nici pentru altceva, nici pentru faptă mare, și nici pentru faptă mică, să nu îndrăznească să îi judece pe acești oameni ai mânăstirii, și nici să nu îi tulbure, nici să nu ia gloabă de la ei, nici preț de un groș”, numai egumenul și oamenii săi având dreptul de judecată. Pripasul care cădea în satele lor să fie al mânăstirii. Documentul este considerat ca fiind dovada existenței imunității în Țările Române, în studiile care
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
mânăstirii la Chilia, cu grâu, cu miere sau după pește, erau scutiți de vama de la Țuțora. La 19 august 1472, satele Bodești, Tătari și Iurcani, pe Pobrata, în ținutul Sucevii, erau scutite de dări, globnicii domnului păstrând dreptul să ia gloaba pentru omor și pentru răpire de fată. Egumenului îi revenea dreptul de a-i judeca pe oamenii din cele trei sate. Încă o dovadă că scutirile, chiar și atunci când sunt cât mai largi, cât mai multe, ele nu erau echivalente
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
30 de sate, o bucată de pământ din hotarul Boiștei, iezerul Roșu (Cerlenul), seliștea lui Manea, prisaca Comarna, viile din dealul Hârlăului, popii din satele mânăstirii, pietrele de ceară din Târgul Siretului, vama cea mică de pe Suceava, la Jivcov (Vicov), gloabele din satele mânăstirii, măjile de pește, fără să plătească vamă. Din cele 30 de sate, trei, Camenca, Tomești și Cupca fuseseră dăruite de Iurie Cupcici. Este vorba de satele care au format temeiul marelui domeniu al boierului Oană Cupcici, la
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
închina Putnei, cu cele două sate ale ei. O jumătate din satul Maneuți reprezenta tot dania unui boier. Domnul a cumpărat, deci nu este vorba de o răscumpărare, 19 sate, pe care le-a dăruit mânăstirii, scutite de dări și gloabe, dar nu și de obligația locuitorilor acelor sate, cu excepția celui dăruit de mânăstirea Horodnic. Din domeniul domnesc, Ștefan cel Mare i-a dăruit Putnei Jivcovul de Sus, pentru care a dat, în schimb, două sate “din satele noastre proprii”, satul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
din Suceava, și nici cei din Târgul Siret, nici vornicii din cele două târguri și nici globnicii din ținutul Sucevii să nu aibă treabă cu oamenii “din satul mitropoliei noastre, nici să nu îi judece și nici să nu ia gloabă de la ei, nici pentru faptă mare și nici pentru faptă mică și nici pentru omor și nici pentru răpire de fată”. Aceleași scutiri se acordau și satului Coțmani cu cătunele sale. “Numai pentru sfada în târg și pentru furtul care
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
muncile datorate domniei. Egumenul mânăstirii primea dreptul de judecată asupra locuitorilor din cele zece sate. La 19 august 1472, Ștefan scutea trei sate ale Pobratei de toate dările, călugării aveau drept de judecată, dar globnicii domniei aveau voie să ia gloaba “noastră pentru omor și pentru răpire de fată”. Așadar, pentru trei sate, mânăstirea nu avea imunitate deplină. Unul dintre cele mai importante privilegii, date în secolul al XV-lea, îl reprezintă documentul din 8 iulie 1453. De data aceasta, domnul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]