504 matches
-
Litra, Pitești /p. 55 Abstract și iconic- autor: Ion Mânzatu, Iași /p. 58 Semne(le) deapropiere ale universului (ne)material sau Constantă unui parcurs poetic/p.66 autor: George Stroia Pagina celor mari pentru cei mici: Orbul vindecat și lumină - glosa evanghelica / p.68 autor: Adrian Botez Adrian Botez - Poetul /p. 72 Sumar/p. 73 Picturile, grafică și fotografiile din acest număr aparțin: Giuseppe Arcimboldo Adolphe-William Bourguereau Constantin Hansen Coperta I-IV realizată de pictorul Mihai Cătrună după lucrările lui Caravaggio
2014 AL REVISTEI NOMEN ARTIS PUTEŢI CITI: de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 1205 din 19 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380611_a_381940]
-
de albastru (Lumină din lumina...) - autor: Prof. Maria Apetroaiei /p. 64 Mistere - Tunelurile pe sub Marea Neagră ce leagă România de Turcia /p. 67 Pilde - Povestea tâmplarului/p. 68 Povestea olarului/ p.68 Pagina celor mari pentru cei mici: Centurionul și leprosul - glosa evanghelica / p. 69 autor: Adrian Botez Sumar/p. 75 Picturile din acest număr aparțin: Bartolomé Esteban Murillo Alfred Siefert Rudolf Schweitzer René Valdry Doina Costas Sânți Raphael Foto : Vladimir Zotov - Lecția de muzică Coperta I-IV realizată de pictorul și
DINCOLO DE TACERE de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346983_a_348312]
-
epică a istoriei românești (București, Editura Ager-Economistul, 2005, aprecierile critice stând sub semnăturile lui Aureliu Goci, Emil Vasilescu, Gh. Buluță și A. I. Brumaru); (XVI) „constelația“ de la Transmodernismul (Iași, Editura Junimea, 2005, cu ediție secundă în 2011, carte despre care au glosat Ion Gheorghe Pricop, Florin Dochia, Andrei Vartic, Horia Muntenuș, Rodica Mureșan, Adrian Dinu Rachieru, Teodor Vidam, M. Dinutz, Adrian Lesenciuc, Amalia Voicu și Lucian Gruia); (XVII) „constelația“ de la Numere în labirint (I / Iași, 2007, II / Iași, 2008, III / Iași, 2009
ION PACHIA-TATOMIRESCU : OPERĂ ÎN POLIEDRICĂ LUMINĂ de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2341 din 29 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372630_a_373959]
-
afaceri (neguvernamentale). Ar fi fost bine să vorbesc în deșert. Dar n-a fost să fie. Ca să nu par, la rîndu-mi, necivilizat, vorbind de rău un alt pictor, am dat-o atunci pe glumă, o glumă destul de amăruie, și am glosat un pic pe ticurile triumfalist-naționaliste ale Mărgineanului picturii, aflat, de cînd îl știu, în ariergarda puterii comuniste, exersîndu-se în compoziții cu "casa memorială din Scornicești" și cu alte plaiuri de baladă, survolate, ca un satelit de informații, de același și
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
cea italiană, în 1859 și de cea poloneză, în 1863 - s-a impus, în opinia autorizată a istoricului ieșean, prin „ruperea cercului strîmt în care erau încătușați <românii>, spargerea unor vechi tipare politice și accesul pe calea împlinirii emancipării naționale”. Glosând pe tema contribuțiilor sale istoriografice în limpezirea incidențelor românești cu problema sau problematica orientală, unul dintre statornicii lui colaboratori, profesorul Gh. Platon, avea să consemneze: „lui Leonid Boicu i-au rămas străine speculațiile sterile, divagațiile empirice, encomiastice. Îl caracterizează soliditatea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
aspectul grijii extreme pentru formă. Altminteri, nimic din răceala / impersonalitatea parnasienilor, la care cultivarea formei e doar un pretext de sugrumare a expresiei eului. Or, particularitatea e tocmai exprimarea liberă a afectivității; poetul e un epicureu, un hedonist chiar, care glosează pe tema odei horațiene către Taliarh, încearcă să fixeze clipa în anluminura versului, elogiază fericirile periplului mundan: „Citește-mi din Horațiu iar și iarăși / poemul despre Taliarh, cu sobe / în care plâng păduri - cu vinuri vechi / ajunse ca oleiul, în
ANDRIŢOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285359_a_286688]
-
stingerea din viața a scriitorului Liviu Rebreanu. În același număr, la rubrică „Însemnări”, se remarcă un scurt articol, nesemnat, despre legăturile lui Eminescu cu Blajul. Ștefan Manciulea semnează un comentariu despre activitatea politică a lui Timotei Cipariu, iar Ioan Milea glosează asupra realismului în filosofia lui Ion Petrovici. Pe parcursul mai multor numere, Iosif E. Naghiu face cunoscute o serie de documente referitoare la istoria românilor din Transilvania. Alți colaboratori: Petru Suciu, Ionel Bârsan, Aurel Marcu, Septimiu Popa, Iosif Sângeorzan, Iuliu Maior
CULTURA CRESTINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286572_a_287901]
-
de cea dintâi. „Cartea a treia”, separată de autor de primele două, este o traducere a lucrării, pe aceeași temă, Stimuli virtutum, fraena peccatorum a polonezului Andrea Wissowatius. În absența neologismului corespunzător, C. apelează la termeni autohtoni pe care îi glosează, atunci când traduce titlul Strămutarea a bunătăților și frâul păcatelor, explicând: „adecă îndrumarea spre bunătăți și oprirea spre păcate”. Divanul se închide cu două serii de principii ale stoicismului, și ele traduse din latină. Simetria primelor cărți constă în aceea că
CANTEMIR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286073_a_287402]
-
38). Jertfa zidirii ar putea, eventual, consta în cele „zece suflete” cerute călugărului de către drac, dar, în acest caz, ar fi vorba de o „jertfă ratată”. „Jertfa de sânge a fost înlăturată de cei care au recepționat motivul în Ucraina - glosează V. Ciobanu pe marginea unui fenomen similar, dintr-o altă variantă ucraineană - datorită faptului că aceia care au adaptat acest motiv cu o atât de vastă circulație [...] s-au gândit că ar fi o impietate să vorbești de sânge uman
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
texte transpar unele sugestii privind un probabil rol arhaic al copacului (paltinului) în cadrul ceremoniilor de învestire. în basmele la care mă refer mai sus transpare și un alt topos : paltinul este lăcașul unui dendro-daimon. Nu cred că este cazul să glosez aici pe marginea originii, evoluției și semnificațiilor acestui topos mito-religios. Ceea ce mă interesează sunt formele în care a supraviețuit el în unele texte folclorice românești. Ca arbore sacru, paltinul este - așa cum am văzut deja - reședința zeului, fie a Demiurgului, fie
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
divinități și anumite sanctuare și i-a făcut preoți, dându-le numele de pilleati ”, scria Dion Chrisostomul în secolul I e.n. (citat de Iordanes în Getica, XI, 72). Unii istorici ai religiilor (W. Burkert, J. Bremmer, I.P. Culianu ș.a.) au glosat pe marginea diferențelor dintre cele două mani- festări religioase, dar și dintre tipul de extaz specific bacantelor dionisiace, pe de o parte, și cel specific iatromanților asceți (inclusiv preoților lui Zalmoxis), pe de altă parte. Dar nu era vorba doar
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
nu mai e la el acasă. Dincolo e altceva și nu știi ce ; poate-i o lume bună, poate nu. Eu știu că de trec [hotarul] nu mă mai simt bine ; am așa o teamă” (16). 5. Urbi et orbi Glosând pe marginea atributelor mitice și simbolice ale hotarelor și ale zidurilor orașelor, Mircea Eliade conchidea : „Mult înainte ca ele [= zidurile orașelor] să fie construcții militare, ele constituiau un mijloc de apărare magică, pentru că ele delimitau, în mijlocul unui spațiu «haotic», populat
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
vorbitorilor de seamă sînt și ele examinate. Condițiile discursive sau logice au făcut din Ordinea discursului o lecție inaugurală ascultată în reculegere de către o asistență aleasă, comentată abundent de ziarele de a doua zi, tipărită imediat de edituri, citată și glosată de membrii corpului profesoral, analizată chiar aici, pe un alt teren: cel al seminariilor autorizate de filosofie susținute în amfiteatrele statului. Unghiul de atac mediologic implică trei întrebări succesive: Împotriva cui? Îndărătul a ce? Prin ce mijloace? 1) În care
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
polisemie de sens fără modificarea construcției (ex. couler - despre un lichid și despre o ambarcațiune) și polisemie de sens cu modificarea construcției (changer qqc. - changer de qqc. - changer qqc. en qqc. - changer qqc. contre qqc.) Sensurile sunt diferite, imposibil de glosat unele cu ajutorul altora. Cât despre polisemia externă, aceasta afectează actanții: ex. critique se poate spune despre un demers, o metodă, un cititor, o privire, o lucrare. Sensul nu se modifică: în acest caz, relația metonimica privește substantivul calificat și nu
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
pulsiune maladivă. Nici din dorința de a face cărți dintr-ale altora, o manie pe care o disprețuiește de-a lungul multor pagini și pe care o găsește foarte virulentă la cei care-i desființează în capitolul intitulat Despre pedanțe. Glosa și interglosa? Nu-i treaba lui... Amintiri despre educația sa erasmiană: o carte, da, desigur, dar înainte de toate viața! Prin urmare, i se citesc cărți. Nu ne spune în care anume circumstanțe accede la un text, direct ori prin intermediul unui
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
concentrează asupra lui însuși, se povestește pleacă în căutarea sa, se analizează, se ascultă vorbind, se privește, se simte, se pipăie, își ia trupul în primire, se privește trăind, narează amănunte ale vieții cotidiene, comentează marile momente ale istoriei prezente, glosează pe marginea acțiunilor și a faptelor de vitejie ale marilor oameni ai Antichității și găsește ce? Un om corporal, și, în această materie a cărnii, niște pliuri cu zone de umbră. Montaigne nu se revendică de la vreun materialism clar. Sufletul
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
de lung ar fi pentru fiecare din ele acest stagiu. Sunt destui oameni cu statut social de intelectuali care-i consideră pe Descartes, pe Schopenhauer sau pe Horațiu, Hugo, Anatole France, Camus răsuflați. Există chiar critici răsuflători care consemnează și glosează aceste răsuflări. Există de toate. Există în țara noastră și critici contemporani care, cum am auzit, declară că s-a vorbit prea mult de Dostoievski. Să fie și el pe punctul de a trece în vreun „con”? ȘICANE COLEGIALE Cred
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
problematica reformei și cea a nereușitelor ei nu sînt deloc noi, expunerea practicilor curente, ignorate sau exersate tacit ca daturi ale Învățămîntului nostru, poate surprinde neplăcut mulți lectori nepregătiți. Mihaela Miroiu concentrează În două capitole tarele neasumate ale școlii românești, glosînd mai ales despre autoconcentrare și autosuficiență, elitism, excepționalism și intelectualism, segregare și asocialitate, autoritarism, hiperierarhizare și hipercentralizare, depersonalizare și antihedonism, respectiv discriminări etnice, sociale și de gen. Toate aceste aspecte pot fi așezate conclusiv sub semnul conservatorismului și al subdezvoltării
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
contrastelor, printre bogați și săraci, între palate și cocioabe, printre grădini și mlaștini descrise cu minuțiozitate și asemuite ori comparate uneori cu elemente specifice decorului american, J.O. Noyes s-a îndreptat cu același poștalion spre țărmul bulgăresc al Dunării, glosând pe seama imaginilor lăsate în urmă, a primitivismului mijloacelor și căilor de transport, a moravurilor și tradiției istorice cu care localnicii, prin vocea unui amfitrion bucureștean (Ion Bibescu) nu conteneau a se mândri 25. Popasul nocturn făcut la Călărași i-a
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
remarcat numele lui Ioan Erdelyi și Teodor Mihali 38. Între cele două grupuri relațiile n-au fost întotdeauna cordiale, tot așa cum interesele lor nu erau identice, ceea ce nu însemna însă că erau contradictorii. Este departe de noi dorința de a glosa pe tema unor disfuncționalități ale relației dintre guvernul de la București și Consiliul Dirigent din Transilvania, însă colaborarea dintre Diamandy și Erdelyi la Budapesta n-a fost dintre cele mai bune. Primul era un diplomat de carieră, un apropiat al lui
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
a pătruns și a izbutit la nivelul mentalului colectiv: pentru aceasta pledează mareea delațiunii, așa cum a fost ea practicată la noi, În cercuri concentrice, și care a concretizat un fratricid simbolic. (Din acest punct de vedere, Miorița, pe seama căreia se glosează adesea ca mit național, este reprezentativă, cred, la nivelul mentalului românesc, pentru ideea de fratricid; ca demonstrație a unui fratricid, Miorița este foarte românească, cel puțin cu aplicație pe secolul XX În România.) Termenul demascare, folosit În cadrul reeducării de la Pitești
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
În sensul unei răsturnări violente care a readus Însă În cele din urmă România În democrație. Pentru alții, momentul care a declanșat tranziția nu a fost decât substituirea unui eșalon cu altul, al aceluiași partid ori grupare politică. S-a glosat Între 1999 și 2004 pe marginea absenței culturii politice În România, arătându-se că reîntoarcerea la partidele politice „vechi” era un semnal prost despre lipsa unei culturi politice „noi”, care să jaloneze preferințele politice ale românilor. Oricum, tranziția politică care
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
și a lui Francisc Farago, funcționar bancar, și primește la naștere numele Ana-Virginia. F. manifestă o precoce înzestrare literară, astfel că versuri ale poetei de numai zece-unsprezece ani, din care va cita cu simpatie, îl motivau pe Lucian Blaga a glosa pe seama artei „miraculoase” a copiilor într-un articol din „Cuvântul” (1925). Învață într-un institut privat de fete, ulterior frecventând Conservatorul craiovean „Cornetti”,unde își susținea examenul final la secția artă dramatică, în pragul celui de-al treilea deceniu. Câțiva
FARAGO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286957_a_288286]
-
miros dulce de măr,/ - pentru care (în extaz) ficțiuni suave am fost inventați” (Bruta). Referentul imediat este parțial camuflat în Aripa secretă (1986), unde virulența se îmblânzește printr-o retorică superficial pacifistă, iar sensul e deturnat către atrocitățile nazismului. Poeta glosează acum pe marginea jurnalului Annei Frank, fetița care s-a adăpostit timp de doi ani în „aripa secretă” a unei clădiri din Amsterdam pentru a sfârși în lagărul de la Bergen-Belsen. Procedeul a fost în bună măsură rezultatul unui compromis cu
MARIN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288028_a_289357]
-
Ion Orghidan și Petre Pandrea - cronică ideii, I. Ivănescu - cronică economică, Dariu Vrioni, Miron Radu Paraschivescu, Tiberiu Iliescu - cronică plastică. Nu e neglijată nici literatura străină. Astfel, Alexandru Balaci se oprește asupra lui Giovanni Pascoli, Carducci, D’Annunzio, Tiberiu Iliescu glosează pe marginea creației lui Charles Morgan, Edgar Poe, Virginia Woolf, în timp ce Marcel Saraș discuta despre Rimbaud, Rainer Maria Rilke, Baudelaire, iar Mihnea Gheorghiu face unele notații despre Céline și „revoluția mijlocie” și despre Wladislaw Reymont, Cazul Montherlant este analizat de
MERIDIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288091_a_289420]