506 matches
-
citat", nu "citit". Mă întrebați dacă mă recunosc în "figura și comportamentul cavalerului de la Mancha". Primul impuls ar fi să zic "da". Și aș avea și un argument. Ca să ies din tonul plângăreț al ultimelor mele cărți, ca să nu mai glosez pe tema bătrâneții și a bolilor mele, m-am apucat să lucrez la o carte (e vorba de Calomnii mitologice) unde mă bazez pe o înclinație a mea (cam masochistă, poate) de a mă autodiscredita, la limita dintre "joc" și
Octavian Paler: "Criza valorilor nu bântuie numai la Porțile Orientului" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10498_a_11823]
-
Ioan Holban Despre influențele pe care le va fi avut opera lui Dostoievski asupra prozei noastre moderne și contemporane s-a scris mult, s-a "glosat" încă mai mult, studiile temeinice fiind destul de puține la număr, poate și din cauza "antipatiei" pe care mediile culturale de la noi au avut-o față de limba rusă; cum, la fel, se știe prea puțin despre "soarta" operei eminesciene în literatura rusă
Noi și scriitorii ruși by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/10193_a_11518]
-
ro), ,Respectele mele tuturor. Să trăiți 5.000 de ani fără reparații capitale !!!!!" (daciaclub.ro). Pentru o interpretare non-ironică a termenului și a conceptului pledează și frecvența, și sensul special al construcției reflexive a verbului a se respecta. Aceasta este glosată în DEX ca ,a-și păstra demnitatea"; dar sensul său curent e destul de departe de o asemenea definiție. A se respecta înseamnă în limbajul popular-familiar ,a-și oferi comodități, a beneficia de avantaje, a nu-și refuza plăceri" etc. Alături de
,,Respect maxim", ,,super respect" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11281_a_12606]
-
îi alimentează eliberarea, binecuvîntîndu-i-o". Firește, magistrul la care se face referință în text este Nae Ionescu. Tot înainte de căderea comunismului sînt scrise și textele din cea de-a doua secțiune a cărții Fatalism sau realism?. În multe dintre ele autorul glosează pe marginea personalităților distincte ale celor doi Caragiale (Ion Luca, respectiv Mateiu), indiscutabil doi dintre autorii săi preferați în epocă. Prin modul în care abordează personalitățile și operele celor doi scriitori, tată și fiu, se poate spune că Dan Ciachir
Întîlniri esențiale by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10716_a_12041]
-
Rodica Zafiu Sensul de bază și foarte stabil al cuvîntului argotic caraiman este "buzunar". Îl găsim glosat din cînd în cînd cu particularizări - de exemplu "buzunar ascuns" (Cotidianul, 5.02.2006) -, dar acest lucru se întîmplă mai ales pentru că "traducerea" și definirea argotismelor sunt operații adesea contextuale și imperfecte (în Dicționarul de argou al Ninei Croitoru Bobârniche
Caraiman by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10330_a_11655]
-
Milescu". Nici recunoscutului comparatist Ladislav Gáldi nu i se trece cu vederea că repetă "eroarea de optică" atunci când îl explică pe Dosoftei prin Jan Kochanowski, nici dicționarului de termeni arhaici și originali al ediției critice Dosoftei, atunci când în dreptul cuvântului luciu glosează adâncime, întrucât nu există argumente în textele vechi pentru respectiva "accepțiune". Exemple de acest fel cu semnături ale unor maeștri în problemă, nu se epuizează aici. Importantă este, pretutindeni, capacitatea analitică a detaliilor de care dă dovadă Dan Buciumeanu, lectura
Tensiunea lecturii by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13769_a_15094]
-
mai cu seamă de la Baudelaire încoace) conform cărora un critic se cuvine a avea el însuși dotarea unui producător în zona spetelor asupra cărora se pronunță. De altminteri, resemnîndu-se parcă a accepta grila disjuncției dintre "poeți" și "critici", autorul Fiarei glosează, în marginea unui text al lui Pompiliu Constantinescu, asupra "rosturilor deosebite", dar și a "apropierii posibile" dintre "criticul profesional" și "criticul literat", în pofida faptului că exponenții ultimei categorii au ajuns a-i blama pe exponenții primei, în Franța de la sfîrșitul
Critica lui Ilie Constantin (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17657_a_18982]
-
mai vechiul Dicționar al limbii române ( DA) al lui Sextil Pușcariu - de obicei mult mai sensibil la valorile pragmatice ale cuvintelor - , nu oferă prea multe date. E drept, fixează categoria, printr-o paranteză: "în legătură cu noțiuni temporale sau cantitative" și o glosează prin sinonime: "mare, întreg, însemnat". Explicația la singurul citat din categoria care ne interesează (unde substantivul e de altfel la singular) este totuși discutabilă: în "soarele un ceas bun nu s-au văzut" (N. Costin) partea subliniată este interpretată ca
"Ani buni" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15677_a_17002]
-
anii 1900-1940, foarte puține texte, pe lângă cel al lui N. Costenco, articole programatice sau de atitudine ale unor scriitori care nu sunt, în fond, critici. Poporanistul Constantin Stere, pus în postura de întemeietor absolut al conștiinței basarabene din secolul XX, glosează despre ,omul perfect" (adică despre țăranul din poezia lui Coșbuc și din proza lui Slavici; țăranul ar fi ,prototipul unui om perfect al viitorului", p. 53) și despre ,limba și geniul național". Bogdan Istru, care nu e nici el critic
Există o critică regională? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11540_a_12865]
-
operei integrale steinhardtiene și a altor exegeze semnate de G. Ardeleanu. El ne lasă această speranță ici-colo în voluminosul opus. Va reveni cu documente noi și va epuiza dosare rămase deschise. Un astfel de demers este anunțat: "Desigur, se poate glosa la nesfârșit pe tema experienței și "filozofiei" carcerale ale lui N. Steinhardt (ne rezervăm aceasta pentru, eventual, alt volum)"9. O altă carte în perspectivă ar putea fi referitoare la fauna mizerabilă a informatorilor, alta la chestiunea evreiască și "corectitudinea
O carte unică by Maria Cogălniceanu () [Corola-journal/Journalistic/7083_a_8408]
-
lui Pintilie). Acest cuvînt, “wonderful”, este, poate, (deci nu sigur) “rosebud”-ul lui Pintilie ( dacă tot apare în carte, la un moment dat, cu blîndă autoironie, expresia “delirul Citizen Kane”). În jurul acestui “wonderful” ar avea, cred, de cercetat și de glosat psihanaliștii viitorului; spun ai viitorului, pentru că cei ai prezentului oricum n-ar avea nici o șansă să se apropie de Lucian Pintilie. Bine baricadat în propriul “bricabrac”, Pintilie se supraveghează pătimaș pe sine însuși, pînă la ultima virgulă, deși, la un
Wonderful by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/13268_a_14593]
-
de altfel, pomenit chiar aici). A intra în logica acestor insurgenți fără simbrie e un joc spiritual care echivalează cu o experiență poetică. Urmărindule raționamentele stranii, Mureșan le învață tipicul și le reduce la „manierisme logice” asupra cărora se poate glosa la infinit. Avantajul său e că n-o face din exterior, că nu-și arogă postura unui diagnostician. Dimpotrivă, el, maestrul, se comportă față de ei ca un ucenic într-ale insolitului. Pasiunea de a construi utopii e doar un exemplu
În căutarea poeziei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2873_a_4198]
-
a II-a, tradus în franceză și ecranizat cu succes de unul dintre regizorii de top ai noului val, Tudor Giurgiu), Cecilia Ștefănescu își dă examenul de maturitate scriitoricească prin publicarea celui de-al doilea roman, Intrarea Soarelui. S-a glosat mult pe tema importanței celei de-a doua cărți în destinul unui scriitor. În cazul Ceciliei Ștefănescu miza este cu atât mai mare, cu cât debutul a ridicat ștacheta așteptărilor la o înălțime, aș spune, nefirească. Singurul caz comparabil în privința
Alte legături bolnăvicioase by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7734_a_9059]
-
naște din rarefierile la fel de entuziaste și de năucitoare ale travaliului de tip meditativ-expozitiv. Tiberiu Olah este năvalnic și atunci când acționează, și atunci când reflectează, când fructifică acele formule ritmico-melodice de certă proveniență folclorică, devenite componente structurale ale stilului său, ori când glosează pe marginea unor soluții bătătorite de muzica occidentală. Consecința? Un anume vertij profitabil asediază ascultătorul, așa cum, situat la mare altitudine, te amețește, copleșindu-te, perspectiva. Gestul componistic e unul torențial, Tiberiu Olah certându-se și împăcându-se permanent cu propria
Tiberiu Olah și cele șapte porunci ale postmodernismului by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8541_a_9866]
-
9am.ro); , Sun de vreo 10 minute la Serviciul de Relații cu Clienții și sunt anunțat că Ťtoți operatorii sunt momentan ocupațiť" (hanuancutei.com). Dicționarul academic (DLR) atestă adverbul momentan într-un text din secolul al XIX-lea, unde este glosat în paranteză: ,momentan (într-o clipită)". De fapt, adverbul este folosit cu două sensuri principale înrudite, dar distincte: ,imediat, repede" și ,în momentul de față". Al doilea sens, mai frecvent, a dezvoltat o utilizare în care esențială este efemeritatea momentului
Momentan by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10946_a_12271]
-
literar", autorii scriind expresiv și cu evidentă vervă polemică. Mișcările literare și cele ideologice se suprapun și se confundă". Ceea ce era de demonstrat. Independența deplină, în raport cu literatura, a oricărei forme de comentariu închinat literaturii nu e decît iluzorie. Am putea glosa doar asupra facturii, ca să zicem așa, asimptotice a relației în chestiune. Constantin Pricop: Seducția ideologiilor și luciditatea criticii, Ed. Integral, București, 1999, 400 pag., preț neprecizat.
O analiză a fenomenului critic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15571_a_16896]
-
în tărbacă. Și, dacă de vini esențiale de felul celor la care m-am referit mai sus se ferește (nevrând să scrie despre autori români, pe motiv că nu i-ar fi citit destul), cele mărunte i se par copleșitoare. Glosând, și aici, pe marginea bătrâneții (subiectul predilect, de altfel, al cărților sale din ultimii ani), discursul lui Livius Ciocârlie e neverosimil de tineresc. N-o spun din politețe sau din vreo plăcere perversă a paradoxului. Pur și simplu, atunci când spune
Naturalis historia by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6195_a_7520]
-
își face intrarea mai târziu (în nr. 3 al publicației) cu "nota": De la cazul Grama la tipul Grama. Trecuse numai un an de când sistemul filosofic blagian fusese contestat, ca neortodox, din direcția bisericii. Se înțelege că nu e nevoie să glosăm în marginea alegerii prototipului de detractor în persoana preotului Grama, care îl denigrase pe Eminescu. Cât despre asimilarea pamfletarului de acum (Blaga) cu geniul nedreptățit, e de domeniul evidenței. Blaga a găsit o mască foarte potrivită pentru detractorul său, evident
Lucian Blaga pamfletar by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/16100_a_17425]
-
filmul ar fi curs direct ca un fluid din pupilele ei." (pag. 26) În ce privește asamblările de acest tip, lucrurile nu se opresc însă aici. După ce, într-una din cele mai reușite piese ale volumului, În cealaltă parte a orașului, se glosează convingător pe tema prostului gust inerent oricărei despărțiri (atât de convingător încât în secunda următoare se și instaurează resemnarea ŕ la longue), citim, în povestirea imediat următoare, una din cele mai redutabile, estetic vorbind, scene de divorț. El o lasă
Cetățeanul Mitchievici by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6861_a_8186]
-
Parigoridi (din Repausul dominical) se încheie cu o observație formidabilă: "V-ați întrebat vreodată ce va să însemne inocenta sintagmă Ťrepaus dominicalť? Păi, ce să-nsemne: ziua a șaptea, duminica, destinată de Cel de Sus odihnei - repausului, care va să zică! Ion Vartic glosează inteligent pe chestia asta: ŤMetaforic vorbind, omul caragialian moare duminica spre a se naște lunea. Căci în biografia sa cotidiană, duminica reprezintă ziua malefică ș...ț Negată ca idee de repaus, duminica nu va mai fi duminică...ť etc. La
Subiectivitate și predicație by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7241_a_8566]
-
bărbatul lipsit de griji ce se străduiește să preia, narativ, mari părți din rolul de compoziție al sinuciderii mimate de un prieten - pe bună dreptate - misterios. Speculațiile, ca atare, pot continua la nesfârșit, explicând motivele rarefierii moleculare a personajului sau glosând în jurul straniilor efecte de lumină care-l străbat. În schimb citarea autodevoratoare a unor astfel de opinii merită întreruptă acum. Fiindcă totul se rezumă, am senzația, la nivelul rudimentelor de conexiuni logice. Ilustrația lui Cédric Le Borgne, Les voyageurs, chiar
Scepticul mântuit by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8258_a_9583]
-
Said, Bharati Mukherjee și Charles Simic - reflectează pe tema exilului, a identității și limbajului evocîndu-și propria experiență ca emigranți în Statele Unite. Cei cinci sînt scriitori profesioniști cu reputații bine consolidate, toți laureați ai unor importante premii literare, toți capabili să gloseze fermecător marginalii la orice temă le-ar fi fost propusă. Oricît de clasic (dacă nu îmbătrînit de-acum) ar fi subiectul, cartea lui Aciman, rezultatul unei serii de prelegeri ținute la biblioteca publică a orașului New York, oferă mai mult decît
Pașapoarte spre noi înșine by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16758_a_18083]
-
în cel al categoriilor eidologice dinamice. Prelegerile de estetică muzicală semnate de Ștefan Angi sunt investigate succint, dar consistent de Anamaria Călin, în timp ce Ioana Marghita explorează categoria comicului sonor și ipostazele sale fenomenologice și formale. Tot despre o categorie estetică glosează și Dragoș Călin: Pastoralul sau idilicul, ca reprezentare idealizată, sentimentală a limbajului muzical. }inându-ne în continuare de cuprinsul cărții vom constata prezența a două studii de referință în peisajul muzicologiei noastre și nu numai. Primul îi aparține Valentinei Sandu-Dediu și
Un alt fel de manual by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8611_a_9936]
-
pe un făgaș mai firesc. Acum, poeta începe să se bucure de onoruri și să participe la cozeriile și coteriile republicii literelor. Revelionul din 1962 și-l face la Sinaia, împreună cu Dan Deșliu, amuzânduse de calambururile acestuia („twist, dar adevărat”, glosează autorul Minerilor din Maramureș de pe marginea ringului de dans). Cu doi ani înainte, era prezentă la cenaclul Labiș, unde asista, fără să-și dea prea bine seama de asta, la nașterea generației șaizeci. Crohmălniceanu vorbește despre Nichita Stănescu, Ilie Constantin
Chestiuni de conștiință by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2574_a_3899]
-
gingaș, adus în cadru de un personaj ubicuu aparținînd lui Jason Biggs, aflat mereu în căutarea unei personalități adecvate. Băieți și fete (2000, distribuit de NFIR) în regia lui Robert Iscove (cîndva coregraf la Jesus Christ Superstar și Silent Movie) glosează pe tema eternei preocupări a adolescenților de pretutindeni, dar cu precădere a celor de pe Noul Continent - pierderea virginității (vezi Plăcinta americană "reîncălzită" și pentru noul mileniu într-un sequel ce gravitează tot în jurul libidoului). Înfiriparea unei idile este urmărită de-
Cocktail estival by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15912_a_17237]