411 matches
-
nu ne putem reprezenta nimic asociat în obiect dacă nu îl avem în prealabil asociat în noi înșine, atunci, cel puțin legat de mijlocul rațional al simplei relaționări cognitive, conștiința obiectelor lumii este dependentă de forul interior al cunoașterii. Subiectivitatea gnoseologică validată legitim-proiectiv înrâurește întregul sistem cognitiv personal tocmai cu arma "nesubstanțială" a legăturii inter-fenomenale, țintind inima procesului epistemologic de pe poziția unei reflexivități suverane. De aceea, nicăieri colaborarea dintre cele două tipuri de conștiință nu este mai strânsă ca în cazul
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
moral și politic, angajând problematică generală a umanismului, în măsura în care conștiința publicului a conexat condiția umană cu tipul cunoașterii științifice, considerată aptă să coordoneze relaționarea obiectivă a individului cu natura și cu semenii. Condiția eficientă a umanismului a fost întotdeauna optimismul gnoseologic, din care morală și politica și-au extras argumentele în favoarea identității raționale a individului și a reprezentării voinței acestuia. Psihologia arhetipurilor colective a recompus personalitatea integrand în experiența singulară conținuturile inconștiente universale, în așa fel încât eul se regăsea îmbogățit
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
realității, înlocuită cu pluralitatea "lecturilor" subiective. Se neagă astfel principiul îndreptățirii științifice în sine, iar categoria umanității este golita explicit de conținutul substanțial, care presupune tocmai identificarea generica a eului, dincolo de expresiile sale individualizate. Cultură contemporană oscilează așadar între fundamentarea gnoseologica și relativismul interpretărilor. Perspectivele umanismului, ca viziune cuprinzătoare asupra omului și a posibilităților sale în societate, depind de sensul în care se va rezolva această dispută. Note 1 Probabil cel mai concludent exemplu pentru a doua accepțiune l-a oferit
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
marchează momentul decisiv al cristalizării unei poetici vizionare, așezată sub semnul privirii lăuntrice. Strict tehnic, proba apartenenței poetului la această paradigmă este recursul la metafora revelatoare, transferată în acest scop din regimul pur retoric într-un plan fundamental, ontologic și gnoseologic. Poetica vizionară eminesciană - demonstrează P. - iradiază dincolo de limitele veacului său, prelungindu-și influența până la Ion Barbu. Schimbarea radicală în sfera relațiilor eu poetic - lume o va aduce în lirica românească abia „infrarealismul” barbian. După război, revoluția barbiană va fi desăvârșită
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288787_a_290116]
-
axa pe abstracțiuni. Pe lângă operarea nuanțată cu clase de obiecte și cu relațiile dintre ele (stadiul anterior), se naște acum posibilitatea operațiilor cu operații. Aceste achiziții permit câștigarea dimensiunii ipotetico-deductive a gândirii, ceea ce are ca urmare inversarea raportului între planurile gnoseologice. Dacă, până acum, drumul cunoașterii ducea obligatoriu de la real către posibil, acum posibilul devine categoria supraordonată. Drumul gândirii de la posibil către real este deschis, realul fiind una dintre variante, dar nu singura (în viziunea lui Piaget, în acest salt cognitiv
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
care sunt judecați și caracterizați indivizii și grupurile", iar cea de-a doua oferă informații noi și acordă sens obiectelor, transformând stereotipurile în adevărate teorii sociale. Perspectiva este asemănătoare cu punctul de vedere exprimat de psihologia cognitivă, care evidențiază rolul gnoseologic al stereotipurilor, subliniind faptul că acestea îl ajută pe individ să-și organizeze și să-și structureze percepțiile și reprezentările despre mediul care-l înconjoară, dar și să-l înțeleagă, oferindu-i sens. Din acest punct de vedere, stereotipurile ar
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
rețin nume de autori, idei, maxime, citesc biografii celebre, lucrări de popularizare a științei. Totodată inteligența și cultura capată amprente particulare și stil. Se conturează subidentitatea culturală și atașamentul față de valori autentice. Se dezvoltă inteligența socială și o oarecare Îngâmfare gnoseologică. Unii adolescenți realizează Însă, o proastă digestie a celor citite. La sfârșitul acestei perioade se detașează o tipologie culturală În care curba lui Gauss pune În evidență și un procent de semidocți care distorsionează cunoștințe, valori, concepte, măresc redundanța circulației
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
un act original ce descoperă și constituie realul în inteligibil. Este actul ce explică originea și valoarea cunoștințelor umane. Se distinge din nou de Kant și atunci cînd susține că teoria cunoașterii își poate găsi justificarea în psihologie, iar soluțiile gnoseologice le originează la Platon, Aristotel și Sfîntul Toma d'Aquino. Cunoașterea, de aceea, nu este numai organizarea datelor sensibile și exercitarea activității raționale, ci, îndeosebi, "proiecția asupra lucrurilor a luminii care vine de la înțelept". Așa se face că ideea de
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
A. Comte, 1798-1857; H. Spencer, 1820-1903) 35. pragmatism = curent filozofic de factură idealist-subiectivistă (influențată de teoria darwinistă), răspândit mai ales în S.U.A.; neagă adevărul obiectiv proclamând ca unic criteriu al adevărului numai ceea ce este util și avantajos 36. raționalism = teorie gnoseologică: rațiunea, cu principiile ei apriorice (care nu provin din experiența senzorială), constituie singura sursă a cunoașterii autentice, simțurile dându-ne o cunoaștere nesigură și aproximativă; neagă orice temeinicie a credinței religioase; încredere în rațiune (Descartes, Spinoza, Leibnitz) 37. scepticism = doctrină
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
inanimate, În cele raționale și iraționale) și că Duhul Sfânt nu este absent, căci sfânta, preafericita și desăvârșita Treime este nedespărțită”. El Îl amendează pe Origen printr-o piruetă ingenioasă: teoria din Peri archon se situa, am văzut, pe plan gnoseologic (deși nu rupt de ontologie). Atanasie face amendamentele din unghi dogmatic, trinitar. El se așază nu În perspectiva creaturilor, ci În perspectiva Treimii. Iată desfășurarea Întregului raționament! Dacă totul a fost făcut prin Fiul (Ioan 1,3), atunci cum se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2307_a_3632]
-
Rolul cultural al tinerimii basarabene (1926ă. După anul 1929 se consacră problemelor filosofice și de știință socială, publicând în revista Minerva, condusă de Petre Andrei, studii și articole din care cităm: Mesianismul rusesc din sec. XV și XVI (1927ă, Ideile gnoseologice ale lui L.N. Tolstoi (1930ă, Metafizica lui Tolstoi (1930ă. Din această perioadă se remarcă manualul Datoriile învățătorului (1935ă, singura lucrare de acest gen destinată învățământului pedagogic din țara noastră. A colaborat cu Petre Andrei la elaborarea Manualului de sociologie (1938ă
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
să aibă o viziune globală. Din această perspectivă putem considera interdisciplinaritatea ca un„un proces de cooperare, unificare și codificare unitară a disciplinelor științifice contemporane, caracteristic actualei etape de dezvoltare a cunoașterii științifice, în care fiecare disciplină își păstrează autonomia gnoseologică, specializarea și independența relativă și în același timp se integrează în sistemul global de cunoștințe” . Abordarea interdisciplinară pornește astfel de la ideea că nicio disciplină de învățământ nu constituie un domeniu închis, fiind posibile legături între discipline. Corelarea interdisciplinară a informațiilor
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mariana Chiriac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1336]
-
o dorință asumabilă sub semnele unei curiozități constructive. Definirea, fie și precară, a unui ontos socio-politic, prin clamarea și stabilirea unor date contextuale pentru "a fi"-ul unui popor, genera, firesc, pe cale de consecință, apetența pentru un verb de factură gnoseologică "a ști". Ne aflăm într-o epocă în care poporul român căpăta conștiință de sine, or pentru această întâlnire cu sine era nevoie de legătura cu un "alter"; Maiorescu și ceilalți prelectori, toți cu studii sau burse în străinătate, puteau
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
decât aceea a exegeților care au descris-o ca pe o pseudoștiință, o pseudoreligie, o pseudoartă, o gândire prelogică. Luând în considerare unele științe pozitive și umaniste, ca fizica, astronomia, biologia și psihologia, care oferă „o bună motivație ontologică și gnoseologică gândirii magice tradiționale”, autorul are de examinat un fenomen vast, deloc ușor de definit și interpretat, ale cărui limite „se pierd între faldurile înșelătoare ale unui cosmos necunoscut și, deopotrivă, în adâncurile întunecoase ale eului”. Cu o impresionantă bibliografie, străină
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285504_a_286833]
-
semnifică taina persoanei, este indicație de cod, semnificant, iar a cunoaște numele cuiva înseamnă a avea acces la misterul persoanei. Numele este sacru. Teofania Numelui lui Dumnezeu în "Eu sunt Cel ce sunt" (Ieșirea, 3, 14), deși situată în limitele gnoseologice ale ființei umane, are loc în istorie, fiind urmată la scurt timp de Tablele Legii, prima documentare scrisă, biblică, chiar dacă nu istorică 24, a manifestării lui Dumnezeu în istorie. Chemarea lui Avraam, jertfa lui Isaac, lupta lui Iacob cu îngerul
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
social-economică, materialist-istorică, contribuția tovarășului Nicolae Ceaușescu la dezvoltarea practicii revoluționare sunt rezultatul unei căutări permanente, a aprofundării legităților istorice, așezate la temelia solidă a operei sale teoretice și practice. O operă multilaterală și complexă, unitară în substanța sa logică și gnoseologică.“ („Proeminentă personalitate a lumii contemporane“, Tribuna, 26 ianuarie 1989) PAVEL Dan „Numai perspectiva istoriei unitare, unice, poate să asigure posibilitatea înțelegerii procesului istoric de făurire a Partidului Comunist Român, a singurei forțe politice consecvent revoluționare ce a înțeles că reprezintă
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
gloriei, postmortem de tip fairplay: magnitudine, măiestrie, moderație, afabilitate, afecțiune, atenție, sinceritate, solidaritate, sobrietate, obediență, ordine, onoare, noblețe, necesitate, naturalețe, educator, eficient, rațional, reciproc, receptiv, inițiere, ideal, iubire, energie, elevare, esență. Imaginarul sportiv este o problemă a cunoașterii, o problemă gnoseologică referitoare la raportul dintre subiect, ego și obiect, alter ego, se pune problema reprezentării, din perspectiva constelațiilor de convingeri, valori, metode împărtășite de membrii unei comunități date, cu privire la motricitatea estetică și la victorie. Prin activitatea motrice organizată estetic se creează
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
în care există o convergență către o transformare fundamentală a modului de gândire, către o nouă paradigmă. Această mișcarea de idei se compune din variate încercări de regândire a condițiilor cunoașterii și gândirii, de elaborare a unor noi perspective logice, gnoseologice, metodologice și ontologice, în care presupozițiile clasice ale gândirii sunt puse în discuție. În interiorul acestei mișcări, resemnificarea și integrarea contradicției, a antinomiei, a paradoxului, sintezele ori asocierile dintre concepte, idei sau teorii divergente, opuse sau contradictorii, încep să devină variante
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
juriștilor, folcloriștilor, geografilor sau altor specialiști ce se apleacă asupra unor aspecte ale realității sociale să întreprindă anchete și sondaje de opinie. Dar fără a cunoaște temeinic achizițiile din științele socioumane de profil (în particular, sociologie și psihologie socială), riscurile gnoseologice sunt enorme. Și nu este vorba numai de cunoașterea unor subtile chestiuni tehnice, cum ar fi cele implicate în eșantionare, în construcția chestionarului, în analiza și interpretarea datelor, ci și de înțelegerea raportului valori-atitudini-opinii-comportament, a fenomenului mentalității și opiniei publice
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
modernă, contemporană), rețin nume de autori, idei, maxime, manifestă preferință pentru biografiile celebre. În același timp inteligența capătă amprente particulare prin conturarea subidentității culturale și a atașamentului față de valori. Tot acum se dezvoltă și inteligența socială și o oarecare „îngâmfare gnoseologică” (U. Șchiopu, E. Verza, 1981, p. 198). În aceste condiții cunoștințele adolescenților sunt din ce în ce mai diverse și mai complexe. Situațiile problematice sunt de diverse tipuri și pun în evidență forme de flexibilitate ale memoriei care utilizează relațiile dintre scheme, imagini, simboluri
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
respingere și în același timp utilizarea căilor și mijloacelor sale expli¬cative. De folos este aici precizarea oferită de Nikos Matsoukas, care observă că această situație își are întemeierea în ceea ce el numește metodologia dublă implicată de bizantini în actul gnoseologic. Spre deosebire de ceea ce s-a întâmplat în Apusul latin, unde a fost pusă în joc o metodă de lucru unică, în Răsărit a fost utilizată o metodă diferită atunci când era vorba de ceea ce Matsoukas numește teologie harismatică, spre deosebire de cazul teologiei științifice
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
stabilirea unui raport de la superior la inferior între cele două, ci trebuie să vedem o complementaritate necesară între mersul negativ și cel afirmativ al minții. Necesitatea unei asemenea completări reciproce a căilor de cunoaștere stă în caracterul personal al actului gnoseologic. Experiența de cunoaștere pe care o face omul în încercarea sa de apropiere de Realitatea supremă este în mod esențial un act ce se desfășoară pe tărâmul persoanei, este o relație între persoane. Chiar dacă această Realitate se află dincolo de capacitatea
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
Felul în care bizantinii au înțeles raportul între natură și persoană, între ființă și ipostas a avut consecințe directe asupra valorizării analogiei în cunoaștere. Excluderea oricărei putințe ca omul să se apropie de cunoașterea naturii divine a avut în plan gnoseologic consecința că analogia ca metodă poate fi valabilă în măsura în care ceea ce era de cunoscut era înfățișarea lucrării divine, rațiunea după care au fost rânduite ființele. Relația analogică între creator și lume înseamnă nu o determinare a divinității în ființa sa, ci
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
fără să consult nimic, fără nici o carte, fără nici o fișă, fără nici un fel de material" (2004: 33). Cu alte cuvinte, mintea eului creator devine un creuzet uriaș, în care se topesc, în proporțiile considerate ideale pentru generarea unui text, ingredientele gnoseologice principale și secundare. Sunt de părere că, la Cărtărescu, precum la Blake, pasajele epice pedestre sunt inserate deliberat, ca o contraparte obligatorie la pasajele înalte, pretențioase, din registrul vizionar, pe care sunt menite, pe de o parte, să le îndulcească
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
instruirea programată și cea realizată prin radio și televiziune, căi mai deosebite și mai complexe, care cu greu și-au putut găsi un loc determinat În ansamblul metodologic. Mai dificilă pare să devină o clasificare după tipurile de Învățare (aspectul gnoseologic), deoarece Însuși fenomenul Învățării umane poate fi privit și interpretat din foarte multe unghiuri de vedere, lăsând loc la tot atât de multe criterii de diviziune a căilor prin care se realizează efectiv organizarea Învățării. Fără să intrăm În detalii, vom Încerca
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]