587 matches
-
este prezentată magistral metoda lui John Magnus (a se vedea bibliografia). SAMAEL AUM WEOR Samael Aun Weor născut Víctor Manuel Gómez Rodríguez, cetățean columbian și mai târziu mexican, a fost un antropolog și sociolog, autor, lector și fondator al “Mișcării Gnostice Universale”. Acesta are meritul incontestabil de a fi prezentat pentru prima dată călătoriile astrale din punctul de vedere a includerii acestora ca și parte componentă a unei căi spirituale autentice. „Omul este o triadă formată din Corp, Suflet și Spirit
Călătoria în afara corpului fizic by Mihai Moisoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/508_a_774]
-
o distincție între diferitele grupări francmasonice. Dorim să evidențiem faptul că adevărata Francmasonerie, cea de care vorbește Samael Aum Weor în cărțile sale, a combătut permanent prin toate mijloacele acțiunile distructive și malefice ale Lojelor Satanice. Acea Francmasonerie, ocultă și gnostică, împânzită în Europa, America și alte continente, a dus și duce o luptă continuă pentru a împiedica ca acțiunile Lojelor Negre să aibă succes. DECORPORALIZAREA ȘI CONTROLUL ASUPRA GRUPURILOR DE FIINȚE UMANE În tărâmurile astrale putem lua orice formă și
Călătoria în afara corpului fizic by Mihai Moisoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/508_a_774]
-
autorul e un critic ilustru. Și ce anume a scris? Uitați-vă la subtitlu, un roman gnostic. Iar acum priviți-l pe acesta: aparent un roman cu intrigă polițistă, un bestseller. Și despre ce anume e vorba? Despre o biserică gnostică de pe lângă Torino. Veți fi știind dumneavoastră cine sunt gnosticii ăștia...” Ne opri cu un semn al mâinii: „Nu contează, mi-e de-ajuns să știu că au ceva demonic... Știu, știu, poate o iau prea În grabă, dar nu vreau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
domnilor! Spargerea sephirelor, în serie, de la Unu la Zece, va produce Haosul. Așa se zice... Da, dar nu numai! se insinuează Fratele, după Dănuț, din nou. Sub sephirele Ketter, Hokmach și Binah (care alcătuiesc Triada, ceea ce reprezintă, oarecum, o alternativă gnostică la Treimea sau la Trinitatea noastră creștină), deasupra Planului Abisului, pe Arborele Sephirotic, mai există o sferă, o sephiră latentă, fără număr, denumită Daath' , a Cunoștinței, care străbate simetric în necunoscut, în Umbră, în Qliphot, care este opusul Arborelui Vieții
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
serie de credințe cu privire la ceea ce se va întâmpla cu poporul lui Dumnezeu după moarte. O excepție demnă de notat la acest tablou destul de compact al credinței despre înviere al creștinilor de la început apare în scrierile pe care noi le numim gnostice (de exemplu, Evanghelia lui Toma). Se spune uneori că aceste scrieri, foarte lăudate de unii cercetători americani contemporani, ar fi foarte vechi și că prin ele am avea acces la viziunea originală creștină răstălmăcită ulterior de scriitorii Noului Testament, nu
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
vechi și că prin ele am avea acces la viziunea originală creștină răstălmăcită ulterior de scriitorii Noului Testament, nu în ultimul rând de cei patru evangheliști canonici. Personal, am susținut pe larg viziunea contrară cu privire la aceste scrieri, afirmând că operele gnostice au fost scrise târziu, pe baza scrierilor canonice de la care deviază. În realitate, aceasta este opinia majorității cercetătorilor Noului Testament din întreaga lume, oricare ar fi părerea actuală în America de Nord. În sfârșit, aceste scrieri se cataloghează cel mai bine ca
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
voiai să spui că așa arată uneori Dumnezeu, Spiritul Suprem, capturat, închis de Materie, orbit, alienat, ignorîndu-și propria lui identitate. Dar ce Dumnezeu era acesta? În orice caz, nu Dumnezeul lui Pavel, și nici al grecilor. Dumneata te gândeai la miturile gnostice, la concepțiile indiene despre Spirit și Materie. - Evident, evident. Asta a remarcat și Procopie. - Și, cu toate acestea, ceva era adevărat în comparația dumitale, dar numai dacă privim lucrurile dintr-o cu totul altă perspectivă. Spiritul e întotdeauna camuflat în
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
zâmbind. Îl privi din nou lung, scrutător. - Văd că mă puneți la încercare. Poate aveți dreptate... Dar semnificația descoperirilor este clară: manuscrisele de la Qumran revelează doctrinele esenienilor, comunitate secretă despre care nu se știe aproape nimic precis. De asemenea, manuscrisele gnostice descoperite de curând în Egipt, și încă nestudiate, vor revela anumite doctrine esoterice, ignorate timp de aproape optsprezece secole. Curând vor urma alte asemenea descoperiri dând la iveală alte tradiții rămase secrete până în zilele noastre. Sindromul la care făceam aluzia
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
cu cercel în ureche va gusta, la rândul său. Ciclul caraibian al lui Corto este de neimaginat fără două dintre personajele-mit ce ghidează pe neofiți în drumul lor către lumea de dincolo, uitată și regăsită. Prin ele, Pratt celebrează vitalitatea gnostică a două dintre marile trunchiuri ale tradiției. În Steiner, profesorul central-european eșuat în alcoolurile atlantice, proza lui Pratt ipostaziază pe cei care dețin, de secole, în Praga lui Rudolf halucinatul, arta de a fabrica înfricoșătorul Golem. În Bouche Dorée, preoteasa
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
în dubla cheie pe care o propun variațiunile postmoderne ale lui Eco : ca un joc al aventurii, dar și ca o meditație în marginea parcursului tradiției și al umanității înseși. În acest joc în care se amestecă realitatea și ficțiunea gnostică, ucigașul cel mai redutabil va fi femeia bântuită de spectrul reîncarnării. În Veneția fascistă, Hipazia îndepli nește rolul amfitrionului ce retrezește stilul arhaic și misterios al agapelor antice. Eterică și radiind o aură ce trece peste secole, Hipazia se vede
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
este biciul divinității ce pedepsește pe Adam. Dedicate luptei și pregătite să moară, amazoanele africane ale lui Pratt sunt, ca și Cush, zămislite din materia himerică ce alimentează, de secole, reveria occidentală. Erotismul este, la Pratt, înscris în țesătura intelectuală gnostică. Africa în care se avântă Koinski este și hârtia de turnesol ce expune dilemele identitare - în decorul deșertului, tul burările de conștiință capătă vitalitatea paroxistică a coș marului ce bântuie spiritele opiomanilor. Perspectiva prăbușirii arhitecturii imperiale italiene din Africa conferă
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
fantasmatic al Africii de Est în care rătăcesc Ann, Daniel Doria și locotenentul Tenton. Odată cu scufundarea sa în Cornul Africii, un ținut aspru, bântuit de furtuni și de pulsiuni mistice, Pratt scrie și rescrie epopeea în care se amestecă vocația gnostică și gustul de a-și revizita propria biografie. Somalia și coasta dinspre Marea Roșie și Aden sunt porțile de intrare către lumea ce gravitează în jurul vechilor credințe. Lecția lui Corto sau Koinski este înțeleasă de toți cei care se avântă în
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
vechi africani ascunși sub haine creștine se ridică siluetele fantasmatice ale luptătorilor fără de moarte. Realismul magic al lui Carpentier din Împărăția lumii acesteia, realismul magic al Haiti-ului și Antilelor, este formula ce descrie cel mai precis sinteza narativă și gnostică pe care o realizează Pratt în această istorie. Ca și Marcel Camus, cu al său Orfeu negru, Pratt omagiază vitalitatea unei comunități afro-braziliene, comunitate ce adăpostește nucleul de credințe și de mituri pe care viitoarea Revoluție (cea care nu va
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
Mort Cinder, un continent secret al Londrei și al universurilor întregi este explorat, iar silueta inconfundabilă și damnată a lui Mort Cinder este flacăra ce luminează pe aceste culoare întortocheate și sângeroase ale evurilor. Atmosfera crepusculară este saturată de aluziile gnostice și paleosatronautice. Căci Mort Cinder nu are patrie și nici vârstă. El este, în același timp, soldatul ce luptă în tranșeele primului război mondial, dar și sclavul egiptean care asistă la sfârșitul prințesei Lisis. Înzestrat cu un sentiment aproape dostoievskian
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
Cinder sunt provocate de întâlnirea fragmentelor de memorie ce ajung până în prezentul narațiunii. Un ciob de vază străveche este poarta de intrare către misterul turnului Babel. Martor al acestei aventuri titanice și prometeice, Mort este autorul unei note de subsol gnostice la textul biblic. Regele și savanții ce ridică turnul mitic sunt fascinați de perspectiva unui voiaj spațial a cărui țintă este Luna însăși. Energii neînchipuite sunt mobilizate de ființele ce trăiesc înainte de încurcarea limbilor : țelul lor sfidează imaginația, iar din
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
fi presupus noi, prin bunul Kircher se aruncaseră imediat asupra hieroglifelor, și asupra limbii copte, și a altor graiuri orientale, ebraica fiind numai un paravan, o concesie făcută modei epocii. 104 Aceste texte nu se adresează muritorilor de rând... Apercepția gnostică este o cale rezervată unei elite... Căci, după cuvântul Bibliei: nu aruncați mărgăritarele voastre la porci. (Kamal Jumblatt, Interviu În Le jour, 31.03.1967) Arcana publicata vilescunt: et gratiam prophanata amittunt. Ergo: ne margaritas obijce porcis, seu asino substerne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
fie acuzat de erezie, ca discipol al lui Mani. Nu vreau să stărui însă în aceste bănuieli, căci și eu am crezut mult timp despre cunoaștere că ar fi calea spre mântuire și m-am mânjit cu astfel de erezii gnostice. Judecătorul Romuald care mă însoțea, însărcinat fiind de regele Rodoald, l-a convins în cele din urmă să nu stea în calea misiunii care mă silise să înfrunt obositoarea călătorie de la Cividale la Pavia. Fără să mai dea altă explicație
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
vieții consacrate, așa după cum e ușor a vorbi despre mistica vieții claustrale contemplative, fără a sta măcar o singură zi într-un singur loc, închiși în mănăstire. Trebuie să fim foarte atenți atunci când vine vorba de exaltații «gratuite», de tentă gnostică, despre o viață consacrată ce nu catadicsește să se confrunte cu truda necesară pentru a trăi bucuria unei existențe ce țintește plinătatea, acceptând, între timp, ceea ce-i lipsește. Aceasta pentru că fecunditatea vieții consacrate - ca experiență și expresie a credinței - este
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
tuturor forțelor pentru a porni pe un drum de pocăință și de conversie. În mod paradoxal, mânăstirea se asemăna mai mult cu un spital decât cu o academie. Ținând cont de această considerație, menită să ne ferească de orice derivă gnostică și elitară, o comunitate de consacrați este cu atât mai autentică cu cât înăuntru ei frații și surorile pot să fie, cu seninătate, ceea ce sunt cu adevărat, sprijinind astfel truda acceptării și a convertirii celor pe care-i întâlnesc pe cale
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
Tocmai acolo suntem chemați să-l întâlnim pe Isus Cristos și să-i primim evanghelia». «A accepta Biserica, cu înfățișarea ei istorică, ca sacrament al lui Cristos, înseamnă să renunțăm pur și simplu la visul unei credințe pure, la ispitele gnostice ale unei religii elitare. Înseamnă să ne așezăm la masa păcătoșilor pe care Cristos vine să-i mântuiască. Contemporanii lui Isus deja țineau să sublinieze, cu stupoare și mânie, că această masă nu era tocmai o bună companie. Nu avem
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
-L mărturisească, precum apostolii, „după Scripturi” (1Cor. 15,3-4). Ieșirea din această aporie nu ar putea surveni, așa cum își imaginează unii teologi contemporani, printr-o magie combinatorică în relație cu versetele, nici prin revendicarea unui adevăr subiectiv, însoțită, în manieră gnostică, de impresionante probe de puritate și viață ascetică individuală. Pretenția de a avea un acces privat, strict privilegiat, la „adevărata” revelație a lui Hristos (i.e. un Hristos care, ca în mărturia generală a apocrifelor sau în versiunea de mai târziu
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
sexualități paradisiace 3, menită să diferențieze ordinul masculin de cel feminin și să salveze, astfel, diversitatea creației. Pentru Irineu al Lyonului, corpul uman este prin însăși natura sa capax Dei - o idee menită să-i scandalizeze pe adepții unei spiritualități gnostice, pledând în favoarea unui exil noetic în fața forței de atracție gravitaționale a materialității. Perspectiva lui Clement Alexandrinul 4 este mult mai apropiată platonismului elenic, ce vede în corporalitate o deficiență opacă, iar în contemplația intelectuală o formă directă de acces la
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
parodie a binelui, rămânând la antipozii tradiției teologice ortodoxe. Violența dialecticătc "Violența dialectică" Prima soluție este cea a cinismului marxist. Dacă pentru Hegel răspunsul la scandalul violenței ținea de reconcilierea speculativă a tezei cu antiteza printr-o formulă de extracție gnostică 1, pentru Marx era evident că numai lupta de clasă reprezenta șansa ieșirii din contradicțiile inerente ale societății burgheze. Revoluționarii dintotdeauna și de pretutindeni vor atribui proletariatului (sau, după caz, minorităților) șansa de a pune capăt infinitului rău al existenței
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
arme proprii și, mai ales, prin virtuțile interiorității. Pentru creștinismul ortodox, aceasta nu înseamnă deloc „pietism” sau „resemnare”, ci ascultarea de o logică firească a priorităților. Ideea că lumea este fundamental rău rânduită nu poate fi decât reflexul unei credințe gnostice - cel mai adesea, nemărturisite. A renega ordinea firii printr-o răzbunare istorică pe orice fel de trecut rușinos este nu mai puțin un păcat. În cuvintele lui Isaiah Berlin, „nu există substitut pentru simțul realității”. Nu etosul revoluționar sau ideologiile
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
1996. Marrou, Henri-Irenée, Teologia istoriei, trad. rom. de Nina și Ovidiu Gimigean, Editura Institutului European, Iași, 1995. Matsoukas, Nikos, Introducere în gnoseologia teologică, Editura Bizantină, București, 1997. Maxim Mărturisitorul, Cuvântul ascetic (pp. 1-34), Capetele despre dragoste (pp. 35-123), Capetele teologice (gnostice) (pp. 124-208), Întrebări, nedumeriri și răspunsuri (pp. 209-252), Tâlcuire la Tatăl nostru (pp. 253-285) în Filocalia sfintelor nevoințe ale desăvârșirii, vol. 2, trad. rom. de D. Stăniloae, Sibiu, 1947. Maxim Mărturisitorul, Mistagogia, trad. rom. de D. Stăniloae, EIBMBOR, București, 2000. Maxim
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]