478 matches
-
Iași, 1999 * Noua economie. Sfîrșitul certitudinilor, Ed. Institutul European, Iași, 2001 * Globalizarea. Nenumele nimicului, Ed. Institutul European, Iași, 2004 * Economie generală, Ed. Institutul European, Iași, 2005 * Grădinile lui Akademos, Ed. Junimea, Iași, 2005 * Politici economice conjuncturale, Ed. Junimea, Iași, 2006 * Gnoza de la Bilca, Ed. Junimea, Iași, 2007 * Dezvoltare regională și cooperare transfrontalieră, Ed. Junimea, Iași, 2007 * Cu undița după fluturi, Ed. Junimea, Iași, 2008 * Fundamente filosofice ale economiei, Ed. Junimea, Iași, 2008 * Melcul ciufulit, Ed. Junimea, Iași, 2009 * Criza pământului plat
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
nici mai puțin decît că suntem unu cu divinul, acesta fiind "secretul" aflat în centrul tuturor tradițiilor spirituale. Iarăși, cum spun orientalii, "Dumnezeu sălășluiește în tine ca tine". În sufism găsim, de asemenea, exprimări similare, în zen, în hassidism, în gnoză, în hermetism ș.a. De aceea am propus termenii de Teoeconomie, Omeconomie și Teomeconomie (Iași, Junimea, 2011, 2012, 2013), încercînd să pledez pentru un sistem economic guvernat de principii divine. Pentru că obiectul de studiu al economiei este omul și comportamentul său
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
Tiberiu Brăilean Criza pămîntului plat ANANTA. Studii transdisciplinare Colecție coordonată de Tiberiu Brăilean Theodor Codreanu, Transmodernismul, 2005 Tiberiu Brăilean, Grădinile lui Akademos, 2005 Gnoza de la Bilca, 2007 Fundamente filosofice ale economiei, 2008 Sisteme economice, 2009 Cassian Maria Spiridon, Aventurile terțului, 2006 Basarab Nicolescu, Noi, particula și lumea, 2007 Transdisciplinaritatea. Manifest, 2007 Teoreme poetice, 2007 Ce este Realitatea ?, 2009 Thierry Magnin, Între știință și religie
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
de "dezaplatizare", ca să folosim limbajul autorului american. În același timp, Criza pămîntului plat vine în continuarea unor lucrări mai vechi, scrise pe o tematică asemănătoare, cum sunt: Noua economie. Sfîrșitul certitudinilor (2001), Globalizarea. Nenumele nimicului (2004), Grădinile lui Akademos (2005), Gnoza de la Bilca (2007) și Sisteme economice (2009), lucrări ce se constituie într-o serie de cercetări transdiscipli-nare întreprinse în toți acești ani, serie care ar putea avea ca titlu generic Globalizarea și noua economie. Cartea începe cu o radiografie a
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
Imperialismul mistic, ca și cel științific ar primi astfel o grea lovitură, s-ar pu-tea evita cele trei forme de extremism: relativist, scientist și religios. Pe baza acestei ipoteze s-ar putea dezvolta însă o nouă filosofie, sau o nouă gnoză, un nou sistem, de data aceasta deschis, permisiv, ce iese din gîndirea binară, înlocuind-o cu cea ternară, integrînd și absorbind toate jocurile secunde într-un joc suprem, primordial. Amin. 5.6. TIHNA UNITĂȚII La nivel subtil, lucrarea cea mai
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
Clarendon Press, London, 1997; Bloom Harold, Canonul occidental, Art, București, 2007; Brăilean Tiberiu, Noua Economie. Sfîrșitul certitudinilor, Institutul European Iași, 2001; Brăilean Tiberiu, Globalizarea. Nenumele nimicului, Institutul European, Iași, 2004; Brăilean Tiberiu, Grădinile lui Akademos, Junimea, Iași, 2005; Brăilean Tiberiu, Gnoza de la Bilca, Junimea, Iași, 2007; Brăilean Tiberiu, Sisteme economice, Junimea, Iași, 2009; Bruckner Pascal, Mizeria prosperității, Editura Trei, București, 2002; Bourguinat Henri, L'Economie morale. Le marche contre les acquis, Arlea, Paris, 1998; Brzezinscki Zbigniew, Marea dilemă. A domina sau
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
Arborele Gnozei Mitologia gnostică de la creștinismul timpuriu la nihilismul modern Elogiu lui Ioan Culianu și Arborelui Gnozei „Dacă nar fi dispărut pe neașteptate dintre noi, Ioan Culianu ne-ar fi dăruit multe alte cărți deschizătoare de drumuri cum este cea de față
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
Arborele Gnozei Mitologia gnostică de la creștinismul timpuriu la nihilismul modern Elogiu lui Ioan Culianu și Arborelui Gnozei „Dacă nar fi dispărut pe neașteptate dintre noi, Ioan Culianu ne-ar fi dăruit multe alte cărți deschizătoare de drumuri cum este cea de față. O capodoperă de erudiție.” Umberto ECO The Mind is its own place, and in it
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
cei care le urmăresc activitatea. La Încheierea lecturii acestei cărți, unii ar putea obiecta că ea nu trece cu mult dincolo de metodologia structuralismului, În măsura În care se poate spune că principala ei realizare constă În a demonstra că ideile diverselor curente ale gnozelor dualiste - de la gnosticism la cathari, la poeții romantici și la filozofii ori biologii secolului douăzeci - au o coeziune În virtutea faptului că aparțin aceluiași sistem, generat de premise similare. Aceste curente de idei nu pot fi privite ca derivînd unul din
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
s-a făcut auzită, cu Iustin Martirul (mort În jur de 165) prima condamnare argumentată a gnosticismului (și a lui Marcion, considerat gnostic, ceea ce nu e adevărat). În jurul anilor 180-185, cînd și-a scris lunga sa Dezvăluire și răsturnare a Gnozei mincinoase (Elenchos kai anatrope tes pseudonymou gnoseos) ereziologul Irineu din Asia Mică, cel care ajunsese episcop de Lyon În provincia romană a Galiei (Franța de azi), gnosticii constituiau deja cel mai important motiv de Îngrijorare pentru curentul principal al creștinismului
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
echivoc ale mitului gnostic este, În acest fel, refuzată ca fiind redundantă, din moment ce oricare din transformările prin care trece mitul are, prin definiție, o origine cognitivă. O deplasare radicală a accentului de la „originile” dualismului occidental la sistemul În sine al gnozei a devenit necesară, iar cartea de față are intenția de a o efectua. Această perspectivă ne va ajuta să Înțelegem că prima verigă din lanțul dualismului occidental, gnosticismul, nu este o doctrină monolitică, ci doar un set de transformări aparținînd
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
pînă În prezent. (Au fost remarcate și mai Înainte analogii Între aceste ocurențe, dar ele n-au fost toate studiate, pînă acum, În legătură una cu alta.) Înainte de a porni să conturăm mecanismul complex al sistemului a ceea ce vom numi gnozele dualiste ale Occidentului, ar trebui să ne oprim asupra unui exemplu ceva mai simplu, cu rolul atît de a arăta În mod explicit ce sînt obiectele ideale și de cîte feluri sînt ele, cît și de a ne pregăti pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
oprim asupra unui exemplu ceva mai simplu, cu rolul atît de a arăta În mod explicit ce sînt obiectele ideale și de cîte feluri sînt ele, cît și de a ne pregăti pentru o Înțelegere a apariției și a structurii Gnozei. Școala germană de istorie a religiilor (religionsgeschichtliche Schule) a postulat o origine timpurie, precreștină a gnosticismului. Astăzi s-a renunțat pe scară largă la această idee. Într-adevăr, sîntem martorii unui model de interacțiune complexă Între gnosticism și creștinismul timpuriu
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
adevărata pondere a gnosticismului nu era una numerică, ci intelectuală. Prin anii 215-217, Origen pune mîna pe condei pentru a readuce În sînul Bisericii o oaie rătăcită - pe prietenul său, bogătașul Ambrozie din Alexandria, care dădea semne că Înclină spre gnoza valentiniană 28. Pe la mijlocul secolului al III-lea, Plotin adresează critici gnosticilor valentinieni prezenți În propria sa școală 29. Mai existau Încă gnostici În Egipt, la sfîrșitul secolului al IV-lea, după cum o dovedesc traducerile În limba coptă ale tratatelor lor
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
este doar o invenție a școlii germane. Chiar dacă acest lucru pare adevărat, tot atît de adevărat este și că un gnosticism ne-creștin, fie el și foarte tîrziu (pe la jumătatea secolului al III-lea?), a existat cu siguranță. CÎt despre gnoza pre-creștină, la capătul unei analize laborioase a tuturor dovezilor existente, Edwin M. Yamauchi conclude: „Un gnosticism cu o teologie, o cosmogonie, o antropologie și o soteriologie bine articulate nu poate fi clar identificat Înaintea erei creștine”6. Cu alte cuvinte
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
rămase moștenire de pe urma școlii germane de istorie a religiilor. Nu fără similitudini cu situația științei din secolul al XVII-lea, cercetarea asupra gnosticismului din prima jumătate a secolului nostru (cu excepția parțială a frumoasei analize existențialiste a lui Hans Jonas din Gnoza și spiritul Antichității tîrzii, volumul I, 1934) a fost dominată de două preocupări: 1. originile; 2. clasificarea. Un istoric al cercetărilor, pe care l-am Întreprins Într-o altă lucrare 7, nu intră În intențiile paginilor de-acum. Ne vom
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
Această ipoteză l-a tentat mai Întîi pe Wilhelm Anz11 și a fost reluată, cîțiva ani mai tîrziu, de Wilhelm Bousset 12, ducînd la principala teorie a gnosticismului dezvoltată de Bousset În lucrarea sa creatoare de școală Principalele probleme ale Gnozei (1907)13, pe care se bazează cea mai mare parte a documentării lui Hans Jonas pentru nu mai puțin Însemnata sa Religie gnostică 14. Ideea lui Bousset că dualismul gnostic ar fi În Întregime de origine iraniană s-a transformat
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
justifică antagonismul vădit care Îi leagă și Îi desparte totodată pe cei doi Dumnezei ai gnosticismului. Căutarea originilor gnosticismului nu reprezintă singura preocupare a științei moderne. Nu mai departe de anii douăzeci s-a impus conștiința că adevăratele probleme ale gnozei nu sînt nici originea ei și nici clasificările. În anii 1924-1925, H.H. Schaeder putea, astfel, să scrie, criticîndu-l pe precedesorul său Wilhelm Bousset: „Cartea lui Bousset despre Problemele principale ale gnozei nu pune, de fapt, În lumină nici o astfel de
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
douăzeci s-a impus conștiința că adevăratele probleme ale gnozei nu sînt nici originea ei și nici clasificările. În anii 1924-1925, H.H. Schaeder putea, astfel, să scrie, criticîndu-l pe precedesorul său Wilhelm Bousset: „Cartea lui Bousset despre Problemele principale ale gnozei nu pune, de fapt, În lumină nici o astfel de «problemă»; nu se ocupă deloc de «probleme», ci de cîteva tradiții și simboluri mai mult sau mai puțin fortuite, care constituie expresia imaginară a acestor probleme. N-ar trebui să fie
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
nu se ocupă deloc de «probleme», ci de cîteva tradiții și simboluri mai mult sau mai puțin fortuite, care constituie expresia imaginară a acestor probleme. N-ar trebui să fie intitulată Problemele principale, ci mai degrabă Elementele stilistice principale ale gnozei”26. O dată cu Hans Jonas (1934) se face prima tentativă de a defini esența gnosticismului prin invarianți. La Începutul anilor treizeci invarianții nu ajunseseră Încă la modă. Definirea fonemului În lingvistică drept „invariant” datează de la N.S. Trubețkoi (1939) și a fost
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
gnosticism. 3. Alegerea Sophiei Numele Sophiei nu este menționat de ereziologi În legătură cu Simon Magul, Însă o formă primitivă a mitului Îi este atribuită lui Simon de către Irineu 8. Conform surselor ereziologice, mitul Sophiei, ocupînd un loc de prim rang În gnoza valentiniană, se regăsește și la barbelognostici 9, precum și În sistemul ofiților lui Irineu 10. În plus, În Cartea lui Baruh a lui Iustin Gnosticul ni se oferă o variantă independentă 11. Se cunoaște de multă vreme că rezumatul făcut de către
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
asupra lumii (atribuită de el doar gnosticismului, dar care este, de fapt, platonică În general) are cumva o „rădăcină existențială”; derivă ea oare dintr-o „experiență a lumii”? Aici răspunsul nostru diferă categoric de cel al marilor interpreți existențialiști ai Gnozei. Platonismul este un sistem de gîndire care pleacă de la premise simple. O dată ce asemenea premise intră În acțiune, sistemul continuă să producă soluții care nu cer nici o „experiență a lumii” prealabilă pentru a fi susținute și chiar apărate pînă la moarte
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
etern preexistentul Coran”. 2. Asupra originii platonice a acestei opoziții, vezi În special remarcabila carte a lui Hans Joachim Krämer, Der Ursprung der Geistmetaphysik: Untersuchungen zur Geschichte des Platonismus zwischen Platon und Plotin, Scippers, Amsterdam, 1964, pp. 223-264. Krämer tratează gnoza ca pe un fenomen aparținînd istoriei platonismului, În care se pot detecta „abgesunkenes philosophisches Lehrgut altakademischer Herkunft in charakteristischer Gestaltverfremdung” (p. 253). Teza sa stă În picioare. Din păcate, cea mai mare parte a documentației lui Krämer cu privire la gnosticism provine
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
amăgit”) drept mărturisirea Evei că Șarpele a violat-o152. 9. Demiurgul pocăit Căința Demiurgului și punerea lui În slujba Pleromei reprezintă constante ale tradiției valentiniene conciliatoare. Opinia cea mai răspîndită printre specialiști este că valentinismul ar fi o formă „intelectuală” de gnoză, În opoziție cu gnoza „vulgară”; și că anterioară este gnoza „vulgară”, deoarece demonstrează un dispreț radical față de Demiurg, identificat cu Dumnezeul inferior al Vechiului Testament. De fapt, nu există nici o „gnoză vulgară”, Însă există destulă Învățătură vulgară. În cronologiile alcătuite
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
că Șarpele a violat-o152. 9. Demiurgul pocăit Căința Demiurgului și punerea lui În slujba Pleromei reprezintă constante ale tradiției valentiniene conciliatoare. Opinia cea mai răspîndită printre specialiști este că valentinismul ar fi o formă „intelectuală” de gnoză, În opoziție cu gnoza „vulgară”; și că anterioară este gnoza „vulgară”, deoarece demonstrează un dispreț radical față de Demiurg, identificat cu Dumnezeul inferior al Vechiului Testament. De fapt, nu există nici o „gnoză vulgară”, Însă există destulă Învățătură vulgară. În cronologiile alcătuite de ereziologi - singurele de
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]