1,546 matches
-
DE NIMIC Oricât mi-aș ține creierul pe centrifugă nu țâșnește materie primă pentru confecționat poeme halucilogene nu sunt decât măsura gropilor de lux scuip pe coala de scris putregaiul din viață. VIAȚA LA PACHET Tragi fire subțiri, nevăzute din gogoașa cunoașterii și-ți croșetezi la două cârlige o viață de lux fără gazele puturoase ce se produc în creier când scrii poezii o împachetezi întrucât nu găsești atomul unde să-i delimitezi spațiul. HAZ DE NECAZ Parcă sunt țintuit pe
DUMITRU ISTRATE RUSETEANU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361496_a_362825]
-
adunăm din iarbă un coșuleț cu stele, Din care să îți fac un colier, Cat mai am timp, cat mai pot să sper... Și mai vreau să-ți aduc o turmă de nori pufoși, Ca să ai din ce să faci gogoși. Și de la zvârlugele alea de iele Puțină pulbere dulce de stele... Și, dansând pe tâmpla mea, să dai timpul mai incet, Că deja îl aud pe bătrânul ascet, Care mă amăgește cu o eternitate... Auzi cum se izbesc fluturii de
SE PREGATESC COPACII SA INFLOREASCA IARA de IOAN LILĂ în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361513_a_362842]
-
a îngropat cu grijă. Fiecare participant la ritual a adus câte un ou - două, puțină făină, mălai, lapte și alte alimente, pentru a se pregăti pomana caloianului. Bunica le-a gătit o omletă mare cu mărar, plăcintă cu brânză și gogoși, iar din zeamă de lămâie, zahăr și bicarbonat de sodiu, au improvizat limonada. Copii erau veseli și gălăgioși nevoie mare, care mai de care gata să-și povestească impresiile și ce au observat la cei vârstnici, când le-au trecut
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. III de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363789_a_365118]
-
mag.) adică „lipitori de pus pe spate”, care mișunau într-un borcan cu apă purtat cu grija de vânzătoarea ambulantă... Mai apărea prin zonă și câte o nană cu o tipsie de scoverzi (plăcinte) cu brânză sau croampe (cartofi), pancove (gogoși) sau castane prăjite. Revăd piața și masa lungă a opincarilor care meștereau încălțări durabile din anvelope de camion uzate - opinci diverse de diferite mărimi. Îmi amintesc cu simpatie de un țăran căruia îi zicea Pilu, și care, în fiecare zi
BANCA AMINTIRILOR (11) – BINŞU ŞI BINŞENII SĂI de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362324_a_363653]
-
de pâine și, pentru că nu mai aveam loc pe scaun, am mâncat în timp ce mă plimbam în jurul mesei participând la discuțiile pline de voie bună, după care m-am strecurat în bucătăria de unde se revărsa afară aroma de prăjituri și de gogoși care s-au dovedit a fi delicioase la finalul mesei. Acolo l-am cunoscut pe ginerele domnului Grămadă. Pe fată o cunoscusem ceva mai devreme, la începutul vizitei, când mă strecurasem cu aparatul de fotografiat în casa în care locuia
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362282_a_363611]
-
plăcut și că ar dori să citească și altele. I-am promis că va avea. M-am ținut de cuvânt după ce am ajuns acasă. Deci, am intrat în bucătărie. Ginerele, domnul Nelu Păstrăv învârtea carnea pe grătar, soția sa făcea gogoși și cei doi nepoți ai domnului Grămadă intrau și ieșeau cu sprinteneală. Erau pe post de ospătari. A fost o plăcere deosebită să discut cu doamna Didina și cu domnul Păstrăv d’ale bucătăriei. Făceam comparații cu privire la prepararea unor feluri
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362282_a_363611]
-
firesc, de familiar, încât aveam senzația stranie că ne cunoaștem de foarte mult timp. Am vorbit și cu cei doi copii, Ionela și Adrian, care s-au comportat în aceeași manieră. Nu eram un străin pentru ei. Am mâncat împreună gogoși calde, am băut câte un pahar cu vin, am glumit, am râs și ne-am simțit foarte bine. M-am retras când am observat că și cei de afară se ridică de la masă, unul câte unul, mulțumiți de ospăț, pentru că
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362282_a_363611]
-
mei de joacă în zilele de duminică, după amiază. Veneau părinții noștri și vecinii ca la adevărate spectacole care se țineau în timpul școlii la căminul cultural. Eram mândri de aplauzele pe care le primeam ca răsplată iar mamele noastre aduceau gogoși, plăcinte, checuri sau cozonaci și, la urmă, totul se transforma într-o șezătoare câmpenească. Primele cărți pe care le-am citit au fost cele de povești luate drept premiu, în clasele mici. Apoi, mi-am făcut fișă la biblioteca din
TAINA SCRISULUI (50) – CUVINTELE MELE DE SUFLET de VASILICA ILIE în ediţia nr. 948 din 05 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362467_a_363796]
-
sus”/ Volumul cuprinde, în partea finală și câteva fabule, sonete și rondeluri în care fibra satirică se continuă: In „Rondel de campanie” sunt veștejite năravurile politice: „Iar vin alegerile-n țară / Iar suntem oarecum băftoși / Că vom avea din nou gogoși / Să ne-nfruptăm, a câta oară ? // Stimați concetățeni frumoși / De prin orașe, de la țară / Sosesc alegerile iar / Deci, suntem oarecum băftoși! // Că sărăcia, bunăoară, / Vom lichida-o inimoși, / cu alte proaspete gogoși, / Peste alți patru ani și-o vară, / Când
RECENZIE DE CARTE, DE EMIL ISTOCESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 948 din 05 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362528_a_363857]
-
suntem oarecum băftoși / Că vom avea din nou gogoși / Să ne-nfruptăm, a câta oară ? // Stimați concetățeni frumoși / De prin orașe, de la țară / Sosesc alegerile iar / Deci, suntem oarecum băftoși! // Că sărăcia, bunăoară, / Vom lichida-o inimoși, / cu alte proaspete gogoși, / Peste alți patru ani și-o vară, / Când vin alegerile-n țară” În același registru satiric „Fabulă de campanie”vitrioleză metehnele și năravurile politice de la noi, fiind puse pe seama animalelor : „În pădure-i zavă mare / Iar se-aleg pe patru
RECENZIE DE CARTE, DE EMIL ISTOCESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 948 din 05 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362528_a_363857]
-
a firă. Mândrulenie, nu altă! De cu iarnă, arată a dumitrița, Puternică și însuflețita de cristale albe de gheață, Marea artă rapidă a naturii în sine. Dar se pare că așteaptă cuminte, sfântă cumenicatură, Din mâini blânde și domoale, În gogoașa ei de stejar. Ambra galbenă și pură, Se arătă tenace doar celor ce știu Cu decentă, să-aștepte. http://artelesistiintelevietii.wordpress.com/2014/01/23/floarea-virtutii/ Citește mai mult Se zice că-i floarea cea mai de seamăși că se deschide
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/361002_a_362331]
-
a firă.Mândrulenie, nu altă!De cu iarnă, arată a dumitrița,Puternică și însuflețita de cristale albe de gheață,Marea artă rapidă a naturii în sine.Dar se pare că așteaptă cuminte, sfântă cumenicatură,Din mâini blânde și domoale,În gogoașa ei de stejar.Ambră galbenă și pură,Se arătă tenace doar celor ce știuCu decentă, să-aștepte.http://artelesistiintelevietii.wordpress.com/2014/01/23/floarea-virtutii/... VIII. VLASTĂ ȘI SEMEAȚA, FEMEIA, de Dalelina John, publicat în Ediția nr. 1112 din 16 ianuarie
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/361002_a_362331]
-
și vara, femeile o înălbesc pe prundul râului. Din când în când, vecini, prieteni sau rude se întâlnesc la casa unuia dintre ei, la o șezătoare, unde se lucrează, se cântă, se spun diverse istorii și toți sunt serviți cu gogoși și floricele de porumb. Ce ziceți, este frumoasă viața la țară, dragi orășeni? Sigur că este. Dar viața ce-am descris-o aici, traiul din satul românesc tradițional, nepoluat, neviciat, este greu de găsit astăzi. Dar oricum, orășeni, veniți și
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
război, iar pe fiecare pat perine din fulgi, una peste alta. Pe mese, fețe de masă - tișlaifere - din pânză de casă înălbită și ornate cu flori cusute de mâinile iscusite ale fetelor și femeilor în serile lungi, de șezătoare cu gogoși, porumb fiert, floricele sau scoverzi - fiecare cameră cu câte două lămpi cu gaz, lămpi cu picior din fontă turnată în tipare cu diferite modele, una din ele de rezervă, luminând nopțile mai ales pe cele lungi de iarnă când ai
O FILĂ DIN ALBUMUL CU AMINTIRI de ION C. HIRU în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360773_a_362102]
-
a firă. Mândrulenie, nu altă! De cu iarnă, arată a dumitrița, Puternică și însuflețita de cristale albe de gheață, Marea artă rapidă a naturii în sine. Dar se pare că așteaptă cuminte, sfântă cumenicatură, Din mâini blânde și domoale, În gogoașa ei de stejar. Ambra galbenă și pură, Se arătă tenace doar celor ce știu Cu decentă, să-aștepte. http://artelesistiintelevietii.wordpress.com/2014/01/23/floarea-virtutii/ Referință Bibliografica: Floarea virtuții / Dalelina John : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1119, Anul IV
FLOAREA VIRTUŢII de DALELINA JOHN în ediţia nr. 1119 din 23 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360996_a_362325]
-
noi, undeva, suntem Dispersați și neînțeleși. Pentru șleahticii îngâmfați Poetul este o dărâmătură, Un fir de nisip, e moloz. Pentru mintea lor sunt accesibili aceia, ale căror stihuri se numesc „texte”. Astfel de poetaștri Au rămas în Copacul Vieții de Gogoașă... Și, totuși, Ce reclamă Copacul ? Grija noastră De a rezista zborului În întunericul nopții, Iar viața aceasta Să o strămutăm în versuri. Deși, se pare, acest lucru Nu este cea mai bună idee. (9) Cândva, adesea, el deveni eu În
TĂLMĂCIRI: OLEG GONCEARENCO (UCRAINA) de PAUL POLIDOR în ediţia nr. 2078 din 08 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368477_a_369806]
-
am interesat. Au fost odată, înainte de Musolini, dar le-au desființat. - Nu contează, se încăpățâna Kleinergrois. E un banc. - Cum nu contează!? Rămase pe poziție Boris Israelovici. Dacă le-au desființat înseamnă că nu există. Nu-mi veni mie cu gogoși... Kleinergrois bătu în retragere, pretexta că se grăbește și ieși, convins că a greșit. Cui se apucă el să povestească o glumă? Unui fost activist sindical, lipsit de simțul umorului? Sună la Eliahu Iliescu. Asta e un românaș de-al
SCHIŢE UMORISTICE (3) – SIMŢUL UMORULUI de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1311 din 03 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/367914_a_369243]
-
dar și să lege fedeleș clevetelile (gura lumii o astupă doar...știm noi cine!) și să mai amortizeze durerea străpunsă până la os a săgeților slobozite din arcuri întinse dinspre marginile răbdării. Și a răbdărilor...”prăjite”! Sub formă de „prafuri”, „găluști”, „gogoși” și alte ingrediente de „demagogie aplicată” la contextul electoral dat. Chiar „caii verzi” alergau nătrăvași în galop pe pereții abrupți ai imașurilor înșirate cu „lapte și miere” - cu niște sacerdoți ce-i tămâiau din răsputeri postamentul, însoțiți negreșit de stele
PAMFLET: TURNUL DE FILDEŞ AL UNUI MAHĂR SAU PSEUDO-CETATEA LUI A. de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367370_a_368699]
-
lungile luni de iarnă, tăia din obiecte de îmbrăcăminte fâșii de zdrențe multicolore înnodate sau cusute între ele, apoi le folosea la țesut la războiul nelipsit din viața țăranului român. Mama ei țesea la război ștergare din borangicul obținut din gogoșile viermilor de mătase crescuți pe masa din camera curată, cu frunze de dud. Ștergarele le foloseau la împodobirea icoanelor, sau le păstrau părinții în lada de zestre să i le dea fiicei lor la nuntă. Da, ce deosebire față de vila
PLOAIA CARE UCIDE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367399_a_368728]
-
a îngropat cu grijă. Fiecare participant la ritual a adus câte un ou - două, puțină făină, mălai, lapte și alte alimente, pentru a se pregăti pomana caloianului. Bunica le-a gătit o omletă mare cu mărar, plăcintă cu brânză și gogoși, iar din zeamă de lămâie, zahăr și bicarbonat de sodiu, au improvizat limonada. Copii erau veseli și gălăgioși nevoie mare, care mai de care gata să-și povestească impresiile și ce au observat la cei vârstnici, când le-au trecut
ANA, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367050_a_368379]
-
lume care târa încă vizibil nevolniciile marii conflagrații, privațiunea de orice fel era cuvântul de ordine al zilei, cumpătarea era recomandarea autorităților iar raționalizarea era măsura acestora cea mai la îndemână, a părinților către odrasle, chivernisirea nu era un moft, gogoașă sau himeră propagandistică (noile rânduieli abia se înfiripau și în lumea satelor) iar copiii își exibau naivitățile la aproape orice manifestare cu public (ulițe, școală, „cască gura” la horă, cete de colindători, cu ursul, cu brezaia, plugușorul etc), contactul cu
ÎNCEPUTURILE LECTURII ŞI CUM ÎŢI VINE POFTA DE EA ... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 159 din 08 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367214_a_368543]
-
precum și anul incertitudinii din mai multe puncte de vedere, în special, cel politic, anul 2014 va fi, cu siguranță, anul schimbărilor radicale, începând cu dinamica energiilor spirituale și terminând cu fenomene meteo extreme. Dacă până acum eram obișnuiți să savurăm gogoșile politicienilor aroganți și sfidători la adresa cetățeanului de rând, din 2014 oamenii vor deveni mai atenți și mai prudenți cu tot ceea ce se întâmplă în jurul lor, în special în tagma politicienilor. Aceștia nu trebuie să uite că au ajuns în parlament
CE NE AŞTEAPTĂ ÎN 2014? de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363660_a_364989]
-
frumos ziua de naștere. M-am trezit, ca o doamnă, la ora 9. Am servit o cafeluță, în acorduri muzicale (un post de radio...ales pe pipăite). O bluză nouă...un parfum nou! La școală, mi-am servit colegii cu gogoși de post, cu gem de caise, făcute de firma „Scalini” (proaspete și gustoase...ceva mai “neconvențional”) și suc (acidulat și neacidulat). La prima mea oră, de la 10 (clasa de filo), mai era, dintre eleve, o sărbătorită. Am râs cu lacrimi
FLORI ... ÎN CLEPSIDRĂ de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 90 din 31 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349585_a_350914]
-
lungile luni de iarnă, tăia din obiecte de îmbrăcăminte fâșii de zdrențe multicolore înnodate sau cusute între ele, apoi le folosea la țesut la războiul nelipsit din viața țăranului român. Mama ei țesea la război ștergare din borangicul obținut din gogoșile viermilor de mătase crescuți pe masa din camera curată, cu frunze de dud. Ștergarele le foloseau la împodobirea icoanelor, sau le păstrau părinții în lada de zestre să i le dea fiicei lor la nuntă. Da, ce deosebire față de vila
ROMAN / PARTEA A I A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1281 din 04 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349167_a_350496]
-
începea cu un castron imens de ciorbă rădăuțeană, care bate de departe ciorba de burtă. Felul doi consta în câteva castroane pline cu de toate. Nu lipseau mămăliguța și mujdeiul. La desert urma o farfurie plină ochi cu clătite sau gogoși. Am încercat să mâncăm măcar jumătate din cele puse în față, dar când am simțit cum dau să sară niște nasturi, ne-am oprit, dezolați. Dupa masă venea găzdoiul și ne arăta frigiderul: - Dacă vreți, luați-vă câte beri doriți
UN CONCEDIU EPIGRAMATIC de DAN NOREA în ediţia nr. 1295 din 18 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349337_a_350666]