561 matches
-
Acasa > Literatura > Naratiune > NOAPTE MAGICĂ Autor: Adriana Neacșu Publicat în: Ediția nr. 653 din 14 octombrie 2012 Toate Articolele Autorului Noapte târzie de toamnă. Crengile deja golașe legănate de vânt băteau în fereastra camerei în care dormea Ilenuța; în casă era liniște și pace, doar un murmur se auzea nedeslușit. Fetița se foi în pat, deschise ochii mari și privi de jur împrejurul odăii luminată sfios de o rază
NOAPTE MAGICĂ de ADRIANA NEACŞU în ediţia nr. 653 din 14 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345040_a_346369]
-
și kandinscky, unde zâmbetul plăcerii are alt sclipet îmbălsămat cu marijuana și unde, sătui de moartea ce le tremură-n mâini, se dedau la libații ca-n roma lui nero. ploaia sună pe frunze o melopeie dulce, vântul pieptenă crengile golașe ale pomilor, vremea iubirilor noastre s-a pierdut în vara fugară, aripile zborului s-au topit în bătaia vântului, totul e gol în inima mea, un pustiu ancestral ce vine din veac, și tu ești goală în ochii mei ca
AVATARURILE TOAMNEI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 653 din 14 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345050_a_346379]
-
Acasa > Stihuri > Reflectii > OGLINDA Autor: Mirela Stancu Publicat în: Ediția nr. 818 din 28 martie 2013 Toate Articolele Autorului Oglindește-mă-n visele tale Ascunde-mă în gânduri de seară Golașă mă simt printre apele tale Cu-aromă de săruturi... Suspinul mi-e dus printre umbre Sub iarba înaltă mi-e dorul Norii îi prind între gene Cu parfum de mângâiere... Soare sublim se strânge în apus În depărtare se stinge
OGLINDA de MIRELA STANCU în ediţia nr. 818 din 28 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345432_a_346761]
-
cu totul că eu te-am iubit cândva Deși mereu ai fost o banală marfă expirată. Gonește-mă fără vreun regret din viața ta Acum cât încă sunt energic și un zvâcnet Plin de trăiri intense înving prejudecata Prin amanterii golașe mi-s un fugar valet. Gonește-mă ca o parșivă dintr-a ta lume Nu mâine, nu poimâine, ci chiar azi Vei regreta un timp - nu-s pus pe glume Nu-ți doresc ca după moarte în iad să arzi
POEMUL IUBIRILOR PIERDUTE PRIN LATRINE SEPTICE de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/376432_a_377761]
-
Acasa > Literatura > Beletristica > CÎNTĂ CUCII, SE ÎNGÎNĂ Autor: Cornelia Neaga Publicat în: Ediția nr. 2258 din 07 martie 2017 Toate Articolele Autorului CÎNTĂ CUCII, SE ÎNGÎNĂ Ileana Cornelia Neaga Sus pe Poduri la fețîie* cîntă cucii, se îngînă Printre crengile golașe că încă-i pădurea spînă. N-a pleznit muguru-n spin, timpul îi întîrzîiat Numai floarea-ngălbenit în cornul de pe sub hat. Și-a nverzit și cărărușa, neumblată de-astă-toamnă Fir de iarbă și-o urzică, marginile le înseamnă. Printre rădăcini spălate de neaua
CÎNTĂ CUCII, SE ÎNGÎNĂ de CORNELIA NEAGA în ediţia nr. 2258 din 07 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375845_a_377174]
-
copil, Măi albastră decât marea Infloreste-bn câmp cicoarea Peste tot natura-i plină, De culor și de lumină! Bun rămas! Bun rămas pădure deasa, Vouă coastelor cărunte, Mantorc pașii către casă, Gândul mi-a rămas la munte! Bun rămas vârfuri golașe, Vouă coastelor zglobii Brazi înalți, stânci uriașe Mi-au rămas în minte vii! Bun rămas izvoare reci, L-al pădurilor ecou Pe-nsoritele poteci, Aș vrea să ma-ntorc din nou! Vapoare Plutind pe valuri, La orizont, Vapoare multe, Vin
,,ANOTIMPURILE COPILARIEI ' (1993) de TELA MOCANU în ediţia nr. 2356 din 13 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375907_a_377236]
-
Ecosistem II Scai din omăt Zorii plutesc pe gârlă Trași de gâște Lizieră Pâlc de stejari Păsările se rotesc Cu reverențe Vis Cerbul lopătar Ia în coarne tot cerul Se scurg fulgere... Zgribuleli Console la stâlp Pe sârmele întinse Vrăbii golașe Ajutor Elev la tablă- Mușcata din fereastră Suflă răspunsul... Citește mai mult EcosistemPe malul apeiAmiaza tăvălităDe biet furnicarEcosistem IIScai din omătZorii plutesc pe gârlăTrași de gâșteLizierăPâlc de stejariPăsările se rotescCu reverențeVisCerbul lopătarIa în coarne tot cerulSe scurg fulgere...ZgribuleliConsole la
GEORGE NICOLAE PODIŞOR [Corola-blog/BlogPost/373072_a_374401]
-
din 17 ianuarie 2015. Toamnă muzicanta Cu frunzele ce bat în vânt Cu foșnetul din pașii mei ... Acești copaci își fac cadou dezinteresat podoaba Cu aurul, roșul și tot buchetul lor de flori Flori de reînviere A unor copaci rămași golași Pentru a noastră fericire .............................................................................. Cu Toamnă ce ne cântă nemurirea și renașterea O renaștere lentă și fragilă În măreții de ghiocei Și crengi goale de tot Eul Această Toamnă ce ne încântă că o Doamnă Rafinată, maternala și iubita naturală
MARIA TEODORESCU BĂHNĂREANU [Corola-blog/BlogPost/379589_a_380918]
-
Din când în când, soarele mai trăgea cu ochiul printre nori, dar pentru scurt timp, pentru că aceștia erau într-un continuu război cu el, erau mulți și denși, câștigând mai întotdeauna. Se sfârșea noiembrie, natura își pierduse din strălucire, copacii golași se aplecau până la pământ, sub greutatea stropilor de ploaie , zgomotoși, care cădeau parcă dintr-un rezervor nesfârșit. Mărgeluțele de rouă dispăruseră și ele, luându-le locul stratul gros de brumă, care străluceau sub razele tot mai rare, ale soarelui. Vremea
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1989 din 11 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379197_a_380526]
-
cu-o copită de-o zapăcește, Noroioasă și-n inimă tare străpunsă Pân va veni iarna tot așa pe jos ..răpusă. Mai tare îi este de-al ei falnic copac, Că toata vara în iubire Ea a căscat, Dar acum golaș, căci Ea la părăsit.. Ce soartă hâdă în Iubire s-a ivit..? ..mai însorită! Cine a întrebat o floare de ești frumoasă, Nimeni n-a mai primit cumva vreun răspuns, Da când ai apărut Tu s-a făcut arțăgoasă, Culoarea
FRUNZA de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378662_a_379991]
-
ducă în mreje mă cuprinde Nu știu de fapt ce simt sau ce-mi doresc, Să fiu un curcubeu ce aripa-și întinde Ori ca un toporaș prin luncă să-nfloresc. Am așteptat stingheră să vină primăvara Ca plopi cei golași înconjurați de neguri, Pândeam seninul din zori și până seara Visând la straiul alb și verdele din crânguri. Din raze de lumină un cuib am împletit Ca pasărea-speranță la mine să revină, Purtând cu ea, iubirea și dorul nerostit, Iar
DOR DE DUCĂ de RODICA CONSTANTINESCU în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378733_a_380062]
-
aceea ciudată, transformată într-o amintire ce-mi umple sufletul de tandră tristețe... Mă aflam, la final de concediu, în București, când toamna prinsese deja rădăcini, chiar dacă la amiază soarele încerca să mai încălzească câte un pic aleile parcurilor oarecum golașe, ce se umpleau de oameni de toate vârstele în căutarea unui colț liniștit, cu puțină vegetație și a aerului curat încărcat doar de miresmele specifice anotimpului. Spre seară, se lăsa frig și, uneori, ceața se preumbla liniștită, rece și umedă
CUTREMUR (4 MARTIE 1977) ÎN AMINTIRI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1890 din 04 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377722_a_379051]
-
1982. Vezi și COMENTARIU, PAUZĂ DESCRIPTIVĂ, DURATĂ. pauză descriptivă [descriptive pause]. O PAUZĂ prilejuită de o DESCRIERE. ¶Nu toate pauzele sînt pauze descriptive: unele sînt rezultatul COMENTARIULUI. Mai mult, nu orice descriere determină o pauză în narațiune: "Sala... era oarecum golașă cînd o vedeai în lungime și se deschidea în arcade mari într-un fel de hol împrejmuitor în care erau puse mese peste tot" constituie o pauză descriptivă pentru că nu corespunde vreunei treceri temporale în universul reprezentat (de Muntele vrăjit
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
mi-am imaginat din nou bărbatul cu mustață frumoasă în biroul lui, în fața ferestrei întunecate și am șoptit formula magică: - Și totuși, a existat în viața lui o seară de toamnă când stătea în fața ferestrei întunecate, dincolo de care fremătau crengile golașe din grădina palatului Élysée... Nu mi-am dat seama în ce moment s-a spulberat hotarul timpului... Președintele privea țintă umbrele mișcătoare ale copacilor, fără să vadă. Buzele lui erau atât de aproape de geam că un rotocol de aburi l-
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
lui și războiul care avea să continue și când el nu va mai fi. Deodată, în aerul spălăcit al zilei înghețate, a simțit mirosul unui foc de lemne. Gustul plăcut și puțin acrișor se îmbina cu răcoarea brumei de pe câmpul golaș. Bătrânul a tras adânc în piept, cu lăcomie, o gură de aer de iarnă. Unda unui surâs i-a colorat chipul auster. Și-a mijit puțin ochii. El era bărbatul ce respira cu nesaț vântul înghețat mirosind a foc de
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
venit în minte un gând surprinzător: „Iată o jumătate de secol de când limba aceasta trăiește într-o izolare completă, vorbită foarte rar, abordând o realitate străină de natura ei, asemenea unei plante care se îndârjește să crească pe o faleză golașă...” Și totuși, franceza Charlottei păstrase o extraordinară vigoare, densă și pură, transparența de ambră pe care o capătă vinul vechi. Limba aceea supraviețuise viscolelor siberiene, arsurii nisipurilor din deșertul Asiei Centrale. Și răsună încă pe malul acestui râu, în mijlocul stepei
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
fi productiv în condiții de disponibilitate scăzută a substanțelor nutritive. Totuși ovăzul după ovăz nu este o combinație productivă din cauza riscurilor cauzate de boli si dăunători. Ovăzul atrage interesul crescând al cercetătorilor, accentul căzând pe dezvoltarea soiurilor cu fructul (cariopsa) golaș, în care bobul este treierat fără plevi, având o calitate mai ridicată, deși producțiile au avut tendința de a varia. 2.2.4. Secara Deși secara nu este cultivată intens, există cereri considerabile pentru secară produsă organic mai ales în
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
Cotesc pe o străduță laterală și În fața mea se află clădirea. Mă uit la ea cîteva clipe. Nu așa mi-am imaginat-o. Mi-am Închipuit un birou sordid, aflat În capătul unui coridor prăfuit, cu un singur bec atîrnînd golaș la fereastră și, poate, cu gloanțe În ușă. Însă În fața mea se află un bloc bine Întreținut, cu cîteva etaje și storurile trase, cu un petec de verdeață la intrare, cu o tăbliță pe care scrie „VĂ RUGĂM SĂ NU
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
-vă, ce simțiți, când sunteți certați: jenă, durere, ori rușine? Indignare? Actualizați tumultul interior sau indignarea trezită de felul, cum sunteți certați. Imaginați-vă, că sunteți mustrați astfel: Era în primăvară. Mugurii se umflaseră, dar nu plesniseră și ramurile erau golașe, iar arborii despuiați și înfrigurați. Un înțelept se plimba prin pădure și gândea. Tot mergând și meditând, pentru că nu găsea răspunsuri mulțumitoare, s-a oprit în fața unei ramuri golașe, cerându-i: Vorbește-mi despre Dumnezeu! Deodată, mugurii au plesnit, petalele
CE ÎNSEAMNĂ A FI PĂRINTE. In: Arta de a fi părinte by Cristian Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1425]
-
în primăvară. Mugurii se umflaseră, dar nu plesniseră și ramurile erau golașe, iar arborii despuiați și înfrigurați. Un înțelept se plimba prin pădure și gândea. Tot mergând și meditând, pentru că nu găsea răspunsuri mulțumitoare, s-a oprit în fața unei ramuri golașe, cerându-i: Vorbește-mi despre Dumnezeu! Deodată, mugurii au plesnit, petalele s-au desfăcut...creanga a înflorit. 4. Ori, că ați greșit și sunteți certați cu următoarea poveste: „Cerșind din poartă în poartă, o apucasem pe drumul din sat, când
CE ÎNSEAMNĂ A FI PĂRINTE. In: Arta de a fi părinte by Cristian Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1425]
-
E sâmbătă. Plecăm cu întreaga clasă în excursie la Cheile Bicazului. Sosește autocarul. Ne urcăm și pornim. Toți suntem veseli: admirăm peisajul, cântăm, spunem glume. -Iată, se zăresc munții! spune Cosmin. În curând vom ajunge la Chei. Ne așteaptă stâncile golașe. -Bun găsit, munte! 1. Unește cuvintele din prima coloană cu cuvinte potrivite din a doua coloană: pădure mare școlar urs autocar păpuși munți ghiozdan valuri șosele fetițe cărări 2. Alcătuiește trei propoziții despre anotimpul vara: 3. Care sunt anotimpurile anului
Caietul primei vacanţe. In: Caietul primei vacante by MARIA BOZ [Corola-publishinghouse/Science/484_a_776]
-
aminteau de experiența războiului, de bombardamente, de seceta din 1946. Intelectualii din cartier, cei fără pile în sistem, precum și scăpătații de veche familie bună resimțeau aici din plin umilirea și revolta neputincioasă. Aveau un aer neajutorat, ca niște deținuți politici golași aruncați într-o pușcărie de drept comun. Plecam de la coadă cu o infinită repulsie față de specia umană, îmi era fizic scârbă de fiziologia mea și a semenilor mei. O dată ajuns acasă, mă refugiam într-o asceză sălbatică, autist-mizantropică a lecturii
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
instruirea” e făcută de-a dreptul: „Vezi, raiul e o casă din Muscel,/ Tot prin livezi de stele sui la el.// O casă albă cu ferestre mici,/ În care îngerii sunt rândunici.// Și sufletele stau în cuibul lor/ Ca pui golași sub strașină de nor”. Ideea acestei strămutări geografice a „poveștii” sacre este, indiscutabil, ingenioasă (Lucian Blaga, care a ridiculizat-o, va localiza el însuși, în Arca lui Noe, potopul în Transilvania), și felul aplicării pe alocuri remarcabil. Dar străduința poetului
PILLAT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288815_a_290144]
-
siluetele lor negre și mătăhăloase aduceau mai degrabă cu niște stînci neînsuflețite, decît cu orice altceva. Și, așa cum cîrdurile de elefanți culcați îi apar, de la distanță, străinului ce străbate întinsele regiuni de vînătoare din India, ca niște movile negre și golașe - tot astfel îi apar și acești leviatani aceluia care-i zărește pentru prima oară. Iar cînd îi recunoaște în sfîrșit, însăși enormitatea lor îl face să se îndoiască, în forul său interior, că aceste matahale ar putea fi însuflețite, pe
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
mine, acest uriaș sipet de ivoriu, cu lunga și neîntrerupta șiră ce se întindea în linie dreaptă, pînă departe, semăna izbitor cu coca unei mari nave proaspăt așezată pe o cală de construcție, cînd doar vreo douăzeci dintre crivacele ei golașe sînt fixate, iar chila nu e încă decît o grindă lungă, de sine stătătoare. De-o parte și de alta, avea cîte zece coaste; prima, pornind de la gît, avea o lungime de circa șase picioare; a doua, a treia și
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]