473 matches
-
orice pe bază de blândețe și farmec. Misterul feminității - care include, între altele, misterul discreției, al slujirii, al sacrificiului - ar trebui să se reverse dincolo de sfera domestică, pentru a modela nițeluș moravurile comunitare. Așadar, stimați compatrioți con-sexuali, domesticiți, un timp, gorila din voi, amânați manifestările taurinei potențe care vă agită. Dați o șansă harismelor feminității. În definitiv, înțelepciunea - Sophia - e o doamnă. Ce lipsește pe piața politică N-am cum să fac un inventar complet. Tejghelele vieții noastre politice, deși multicolore
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
dus mîna la față, ca și cum n-ar fi vrut să fie recunoscut. — Și l-a recunoscut? — Nu. Dar a spus că l-ar recunoaște dacă ar fi adus În fața ei. Era foarte Înalt, foarte solid. Cu un piept enorm de gorilă, după cum spune ea. Mergea repede, aplecat În față. I-a fost teamă, totuși a Întors capul și l-a văzut cum se Îndrepta În mare grabă spre oraș. — Ce vîrstă avea bărbatul? — Nu era tînăr. Nici bătrîn. Foarte puternic. Înspăimîntător
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2055_a_3380]
-
gene ce codifică citochine celulare. Interesant este că, pe baza studierii comparative a omologiilor genice ca și a genelor neomologe, s-au putut alcătui „arbori evolutivi“ ai genoamelor diferitelor gamma2-herpesvirusuri de la specia umană, specii de primate și alți simieni (cimpanzei, gorile, macaci, maimuțe verzi africane ș.a.), rozătoare sălbatice, ierbivore, carnivore etc. S-a reușit să se precizeze astfel nu numai evoluția în timp a diferitelor genomuri virale (majoritatea tulburate de evenimente mutaționale), ci și de răspândirea spațială a variantelor de virusuri
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
este de aproximativ 26 mm Hg la pCO2 de 40 mm Hg, pH 7,4 și temperatură de 370C. P50 diferă între speciile animale, adesea fiind vizibil mai mică la animalele cu greutate corporală mare (de exemplu, maimuțele mici și gorilele au valori ale P50 de 32 și respectiv, 25 mm Hg). Modificări ale P50 pot fi explicate prin variații ale compoziției porțiunii moleculare a globinei. Afinitatea hemoglobinei pentru oxigen este adesea crescută la animalele care trăiesc la altitudini mari (lama
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
se decernează Premiul Național pentru literatură, iar în mai 1939 este ales, la propunerea lui Mihail Sadoveanu, membru al Academiei Române, rostind în mai 1940 discursul de recepție Lauda țăranului român. După romanul Jar (1934), publică ultima sa operă epică amplă, Gorila (I-II, 1938). Cartea, îndelung așteptată, nu mai cunoaște primirea elogioasă a scrierilor precedente. De o recepție critică mai favorabilă se va bucura romanul Amândoi (1940). Comunicarea Centenarul nuvelei românești îi dă lui R. prilejul să protesteze public, într-o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
Câteva gesturi generoase, fără nici un efect, consumă și capacitățile lui de dăruire. Personajul e redus în finalul cărții la numitorul comun, pregătit pentru existența ștearsă și poltronă ce i se rezervă și pe care o va surprinde mai târziu romanul Gorila. Pe fundalul dezastrului social sfârșește și căsnicia nefericită a moșierului Grigore Iuga, ca și proiectele lui reformiste. Înzestrarea specială de romancier a lui R. iese la iveală și în arta de a dirija și comprima, după nevoile compoziției, timpul. Momente
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
universul vieții interioare, ca și pe cel citadin, mai adecvat studiului mișcărilor sufletești. La curent cu evoluția literaturii epice moderne, dă curs acestei aspirații, nedescurajat de rezultate. Pădurea spânzuraților și Ciuleandra sunt însă roade cu totul remarcabile ale acestei strădanii. Gorila reia, de fapt, tema arivismului din Ion în mediul orășenesc și intelectual. Protagonistul e un ziarist dotat, care face carieră publică speculând ideea națională. Și la el primează ambiția ascensiunii pe scara socială. Dar când se află în culmea succesului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
se repetă în cu totul alt mediu (protipendada bucureșteană, cercurile industriale și gazetărești), iar foamea țărănească de pământ devine arivism social feroce. Deși romanul suferă de pe urma ezitărilor autorului între obiectivul inițial (critica politicianismului ca rău funest și justificarea dictaturii regale), Gorila izbutește să scoată la iveală un personaj interesant și să dezvăluie, chiar dacă palid, efectele fanatismului extremist asupra sentimentelor personale. R. și-a încheiat cariera literară cu Amândoi, roman detectivist, remarcabil prin preferința pentru formula socială în locul celei enigmistice a genului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
iubirii, București, 1928; Crăișorul, București, 1929; Metropole, București, 1931; Ițic Ștrul, dezertor, București, 1932; Răscoala, I-II, București, 1932; Jar, București, 1934; Trei povestiri, București, 1936; Oameni de pe Someș, cu desene de Lena Constante, București, 1936; Calea sufletului, București, 1936; Gorila, I-II, București, 1938; Amândoi, București, 1940; Lauda țăranului român, București, 1940; Amalgam, București, 1943; Nuvele, București, 1946; Nuvele, București, 1954; Opere alese, I-V, îngr. Nicolae Liu, introd. Ov. S. Crohmălniceanu, București, 1959-1961; Opere, vol. I-III, îngr. Niculae
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
Aurel Călinescu, Alice Gabrielescu, Șt. M. Lazăr, Eufrosina Pallă-Arion. Articolele și eseurile sunt semnate de Vintilă Horia, Traian Stoica, Mihail Lazăr și I. Gh. Bădică. Rubrica „Cronica literară” oferă recenzii ale unor cărți semnificative și anunță apariții importante, între care Gorila de Liviu Rebreanu, Maitreyi de Mircea Eliade și În casa bunicilor de Ionel Teodoreanu. Se rețin din „Cronica revistelor” însemnările despre „Gândirea” condusă de Nichifor Crainic, „Cronica măruntă” afirmă că poemul Maria Doamna de Aron Cotruș „va rămâne în istoria
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288269_a_289598]
-
barbar; Barbu; băiat; bărbat adevărat; bărbie; bărbos; bătrînel; big; bucurie; bunelul; calmare; cap; cap de om; caracter; căruntețe; chel; circ; ciudat; coamă; cot; cravată; cremă; dac; distant; Dumnezeu; dur; erotic; erotism; erudiție; eu; filosof; fire de păr; folosință; frunte; ghimpi; gorilă; grasă; Grecia; grețoasă; imposibil; inestetic; intelectual; în vîrstă; înalt; înghimpă; îngrijire; înțepător; lame; libertate; limbă; lînă; lovit; marinar; mascul; maturizare; mică; moartă; modern; Moga; monotonie; motociclist; murdar; mustața; musteață; necazuri; nefolositor; neigienic; nene; nespălat; Noe; noiembrie; nu; obraz; ochi; om
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
În nor de praf e soarele/ În clase profesoarele/ predau predau agale/ științe naturale/ dezvăluind gameților/ secret secretul vieții lor// În praf și scîrț de cretă/ ce voce-anahoretă trimite să răsune-n/ pavilioane june/ ureche de ureche/ de cum se împereche/ gorile vrăbii cai/ scrumbii și nu numai”.10 „Materia” din care e făcut poemul este aceeași cu materia lumii dimoviene (profesoarele care predau „gameților” științe naturale, cu voci „anahorete” - iată un scenariu epic perfect dimovian), însă chiar ritmul și rima vin
Posteritatea lui Leonid Dimov by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/2603_a_3928]
-
dense și revelatoare despre psihologia lui Rebreanu (de pildă analiza celor dintîi amintiri, considerate de Freud și Adler drept fundamentale). Lipsește din carte analiza Răscoalei (redusă aici la relația pasională, posesivă, a Nadinei și a lui Petre Petre) și a Gorilei, totuși (mai ales cea dintîi) opere de căpătîi. Pentru că nu rezistă analizei psihanalitice? Dar să nu cer autorului ceea ce nu și-a propus să întreprindă. Să ne mulțumim cu ceea ce ni s-a oferit, ca un model posibil al înțelegerii
Rebreanu psihanalizat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16317_a_17642]
-
în acest sens, două studii remarcabile, relativ recente, semnate de dl Dan Mănucă și, respectiv, dl Ion Simut. Într-adevăr, cum relevă și cei doi autori, nu s-a acordat atenție suficientă romanelor Pădurea spînzuraților, Adam și Eva, Ciuleandra, Amîndoi, Gorila. Să convenim, deci, ca Rebreanu a abordat deopotrivă mediul rural și urban, chiar dacă, poate cu exceptia Pădurii spînzuraților, capodoperele sale trebuie căutate printre creațiile recreatoare ale lumii țărănești. Nu e inutil să observ că mai dăinuie o prejudecată. Și anume că
"Adam si Eva" în B.P.T. by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18152_a_19477]
-
ce am publicat noi, Caraion a scris cu mînușița lui. Din păcate! l Din păcate, Ion Caraion a scris și alte lucruri greu de justificat. A uitat dl L. A. că tot el este autorul oribilului necrolog din septembrie 1944 intitulat Gorila? E nevoie să-i aducem aminte că Gorila (aluzie la titlul romanului cunoscut) era L. Rebreanu? Și că necrologul se încheia cu dorința autorului său de a-l vedea pe un tînăr preot blestemînd mormîntul proaspăt al marelui scriitor? l
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14157_a_15482]
-
mînușița lui. Din păcate! l Din păcate, Ion Caraion a scris și alte lucruri greu de justificat. A uitat dl L. A. că tot el este autorul oribilului necrolog din septembrie 1944 intitulat Gorila? E nevoie să-i aducem aminte că Gorila (aluzie la titlul romanului cunoscut) era L. Rebreanu? Și că necrologul se încheia cu dorința autorului său de a-l vedea pe un tînăr preot blestemînd mormîntul proaspăt al marelui scriitor? l Ca și cum n-ar fi destul, tot în Columna
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14157_a_15482]
-
Grete Tartler Povestea Katherinei Applegate, pe jumătate adevărată, pe jumătate inventată, despre o gorilă care pictează și care a reușit, mai ales datorită imaginației, trecând prin tot soiul de aventuri, să-și schimbe viața, e la prima vedere menită copiilor. Dar mulți părinți ar avea câte ceva de învățat de la Ivan cel fără de seamăn, gorila
„Niciodată nu e prea târziu să ajungi ceea ce ai fi putut fi“ by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/2478_a_3803]
-
gorilă care pictează și care a reușit, mai ales datorită imaginației, trecând prin tot soiul de aventuri, să-și schimbe viața, e la prima vedere menită copiilor. Dar mulți părinți ar avea câte ceva de învățat de la Ivan cel fără de seamăn, gorila ținută într-o cușcă, lângă un mall de pe o autostradă, spre a-i distra pe cumpărători. E o primată... oprimată, care știe că nu va mai ajunge vreodată în libertate și reacționează ca orice om inteligent: caută libertatea interioară, creația
„Niciodată nu e prea târziu să ajungi ceea ce ai fi putut fi“ by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/2478_a_3803]
-
de pe o autostradă, spre a-i distra pe cumpărători. E o primată... oprimată, care știe că nu va mai ajunge vreodată în libertate și reacționează ca orice om inteligent: caută libertatea interioară, creația. Mulți autori europeni au scris despre maimuțe, gorile, urangutani etc. și asemănarea lor cu omul. Prin tradiție, maimuța te face să te gândești la imitație. De exemplu, Wilhem Hauff are o povestire, Maimuța ca om: povestea unui urangutan pe care stăpânul lui dintr-un orășel german îl prezintă
„Niciodată nu e prea târziu să ajungi ceea ce ai fi putut fi“ by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/2478_a_3803]
-
aici rostul său. Ivan cel fără de seamăn, care a învățat limba oamenilor, crede și el că „oamenii vorbesc prea mult. Trăncăne mereu, ca cimpanzeii, și umplu lumea de zgomot, chiar și când nu au nimic de spus”. (Înțelegem că o gorilă are despre cimpanzei părerea unui elev dintr-a șaptea față de unul, prost crescut, dintr-a treia.) În ajutor vine un glosar al cuvintelor „gorileze”, care obligă tânărul cititor să se gândească la cuvinte. Unele, precum libertatea - invocată des în această
„Niciodată nu e prea târziu să ajungi ceea ce ai fi putut fi“ by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/2478_a_3803]
-
să ne luăm după motto-ul de George Eliot, de la începutul cărții: „Niciodată nu e prea târziu să ajungi ceea ce ai fi putut fi”) își dă seama, datorită amintirilor, că de fapt nu om vrea să fie, ci o adevărată gorilă, ca atunci când trăise liber. Dacă la început Ivan cel fără de seamăn fusese un realist preocupat de cotidian, un ”artist al instinctului”, în momentul în care se hotărăște să o salveze pe Ruby, să nu moară în cușca unui mall, ci
„Niciodată nu e prea târziu să ajungi ceea ce ai fi putut fi“ by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/2478_a_3803]
-
Ceea ce îi reflectă transformarea. Nu lipsește umorul de limbaj și de situație, deseori creat prin contrast de către câinele Bob. Care e singurul personaj liber și are - față de problemele serioase ale lui Ivan și ale celorlalți - probleme secundare: dormitul pe burta gorilei după o escapadă în lumea largă, ironizarea („încetează să te comporți ca un cimpanzeu!”), autoîncurajarea („Casa mea e peste tot. Sunt o fiară sălbatică: neînfricat și neîmblânzit!”). Când Ivan o pictează pe Ruby cu două trompe, îi explică elefăntiței că
„Niciodată nu e prea târziu să ajungi ceea ce ai fi putut fi“ by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/2478_a_3803]
-
pot întreba ce realitate metaforizează? despre ce maimuțe e vorba - și de ce au fost ele alese spre a defini televizorul?). Aici expresia e potrivită, fiindcă la televizor vede Ivan prima oară o grădină zoologică și cum trăiesc acolo familiile de gorile. Își dă seama că e doar „o cușcă în natură. Se vede clar unde începe și unde se termină, iar zidul spune: tu ești aici, noi suntem acolo și asta n-are cum să se schimbe”. Își dă seama că
„Niciodată nu e prea târziu să ajungi ceea ce ai fi putut fi“ by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/2478_a_3803]
-
de contemplare. Nu e tocmai un happy-end. O notă a autoarei precizează că Ivan chiar există: povestea lui a început în Congo, trecând prin Washington (anii de recluziune la mall), spre a se încheia la Atlanta, unde trăiește alături de alte gorile, dar și pictează, „semnându-și” opera. Nu ne mai mirăm aflând că unii cercetători le atribuie gorilelor nu doar emoții, sau gânduri la trecut și viitor, ci chiar sentimente religioase.
„Niciodată nu e prea târziu să ajungi ceea ce ai fi putut fi“ by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/2478_a_3803]
-
lui a început în Congo, trecând prin Washington (anii de recluziune la mall), spre a se încheia la Atlanta, unde trăiește alături de alte gorile, dar și pictează, „semnându-și” opera. Nu ne mai mirăm aflând că unii cercetători le atribuie gorilelor nu doar emoții, sau gânduri la trecut și viitor, ci chiar sentimente religioase.
„Niciodată nu e prea târziu să ajungi ceea ce ai fi putut fi“ by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/2478_a_3803]