607 matches
-
lucri pintru alțâi. Sănătoși să chim, câ tot s-o găsî câti cheva sâ-i punim în ladâ, câ doară n-o sâ mărit fata me cu che-i pă ea. Or chi eli mulchi guri di hrănit, dar ca tot argheleanul gospodar, am mai strâns șâ noi curaua șâ ni-am mărghinit la puțânul pentru trai, sâ puchem aduna șâ pentru zâua când va pleca copchila la casa ei, câ doarâ una avem. N-or chi ele mulchi lucrușoarili, darâ sânt făcuchi
CARTE BIOGRAFICA A RENUMITEI SOLISTE DE MUZICA POPULARA MARIA LOGA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1966 din 19 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379048_a_380377]
-
Sufla un vânt rece de martie peste un cartier de la periferia unui oraș din România anului 1991. Acel cartier era plin de contraste în ceea ce privește străzile, casele, oamenii ce locuiau acolo, puteai vedea străzi asfaltate cu garduri și case de oameni gospodari ce unii aveau și câte o grădină în fața casei și doar la cinci minute de mers puteai vedea în același cartier străduțe înguste neasfaltate cu unele case dărăpănate și cu garduri din care lipseau scânduri, apoi pe sub porți în stradă
ORIZONTURI ÎNTUNECATE de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1654 din 12 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379931_a_381260]
-
din 18 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Gustul pâinii de la țară Autor Urfet Șachir Gustul pâinii de la țară, Din făină de pelin, Ne-a gonit pe toți afară, Ne-a lovit amaru-n plin. Din sătucul de-odinioară, Plin cu oameni gospodari, Măcinând grâu alb la moară, În suman și în ițari, Mai rămaseră doar bunii, Ce-și târăsc reumatismul Peste câmpuri și doar unii Mai sădesc cu drag pământul. Și, ah, ce gust avea pâinea Cu miros de mâini muncite! De
GUSTUL PÂINII DE LA ŢARĂ de URFET ȘACHIR în ediţia nr. 1844 din 18 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380410_a_381739]
-
sudul Basarabiei) fac astăzi parte din Ucraina. Așa s-a ajuns ca teritoriul Moldovei lui Ștefan cel Mare să se afle azi în România (46%), Republica Moldova (36%) și Ucraina (18%). Moldova a fost un stat iubitor de pace, cu oameni gospodari, cu o inteligență deosebită. Datorită acestor calități native au reușit să reziste vicisitudinilor timpurilor vrăjmașe. Moldova și-a ajutat aliații, aflați în necaz, respectându-și angajamentele luate, chiar cu sacrificii. Moldovenii, da, cei cu sârma, au construit România. Zone întregi
ŢARA MOLDOVEI de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1280 din 03 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374436_a_375765]
-
Grigore, am tot fost la carte, ba la liceu, ba la facultate, dar uite, acum am venit, mi s-a făcut dor de casă... -Și la ce ți-a folosit măi băiatule, atâta carte, că uite tatu-tău e om gospodar, are avere și alt băiat nu are, nu mai bine vii tu aici să o îngrijești tu, că, de, nici ai tăi nu mai sunt chiar tineri... -Păi cum să-ți spun eu matale, mi-e drag și dor de
DRUMUL de STELUȚA CRĂCIUN în ediţia nr. 1994 din 16 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373311_a_374640]
-
am lăcrimat, amintindu-mi și de caii masacrați de comuniști, după colectivizarea agriculturii românești. Toți acești cai au fost evocați de scriitorul Gh. Chirtoc în romanul său. Din fericire, caii doctorului Chirtoc pomenesc în poveștile lor și de acei stăpâni gospodari, vrednici și pricepuți, care i-au iubit, i-au răsfățat și au avut grijă de ei. Tot din acele povestiri ale cailor a reieșit că cei care i-au urât, chinuit sau ucis, au fost răi nu numai cu ei
PEŞTERA DOCTORULUI CHIRTOC(2) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373859_a_375188]
-
ani, ca un copil, pe stiva de lemne din fața curții, lângă gard. Străinul era un om cam de cincizeci de ani, îndesat, cu ochii ageri, purta un costum cam ponosit, o pălărie neagră , decolorată ; cutreiera satele pentru a colecta de pe la gospodari nuci, pentru cofetării și floarea-soarelui, pentru ulei . Asta era afacerea lui, ca agent comercial, negocia cu oamenii, stabilea prețul și în ziua hotărâtă venea cu mașina pentru transport. Vorbiră ei ce vorbiră , însă străinul nu plecă până nu mai întări
ARPEGIILE DESTINULUI de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375462_a_376791]
-
în îndeletnicire. Grădinile, ce se întindeau atât în fața caselor cu câte două și mai rar cu trei camere, continuau, dacă spațiul le permitea în lateral și chiar în spatele gospodăriilor, unde se rânduiau cotețele cu păsări, porci sau cornute. Erau oameni gospodari. Cei care, atunci, în anul 1989, erau oameni în puterea cuvântului astăzi nu mai sunt, au rămas puțini dintre urmașii lor, însumând circa 50 de familii în tot satul. Mulți dintre ei au plecat spre marile orașe ale țării și
CASA CA FORMĂ GEOMETRICĂ, SPAŢIU SPIRITUAL ŞI LOC AL DESTĂINUIRILOR FAMILIEI SATULUI GORUNI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2074 din 04 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372755_a_374084]
-
responsabilități și asumări în registrul cultural artistic, al protecției sociale și economiei. În această peregrinare către politica românească, aportul de voință al artistului Alexandru Pugna se datorează unei proveniențe morale din partea părinților (Ludovica, mama sa, casnică, și tătăl Ioan, țăran gospodar sunt întemeietori ai unei familii cu cinci copii, trei fete și doi băieți, Alexandru, fiind cel mare dintre ei). Prima apariție la radio (Radio Târgu-Mureș) a lui Alexandru Pugna a avut loc în 1984 într-o emisiune coordonată de către redactorul
ALEXANDRU PUGNA. ARTIST NĂSĂUDEAN, PATRIOT ROMÂN de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372937_a_374266]
-
scoate-mă la lumina cunoașterii tale cu o creionare în câteva rânduri despre nașterea ta și locurile natale. Sunt născut la 12 februarie 1981, în localitatea Cârța, din județul Sibiu,o așezare pitorească de la poalele munților Făgăraș, locuită de oameni gospodari, ardeleni profund însuflețiți de spiritul păstrării tradițiilor strămoșești. Cârța numește o fărâmă de Ardeal unde natura și oamenii urcă în mit și istorie culturala românească. Ce întâmplări și ce oameni de seamă împietresc în monografia locului renumele Cârței? La Cârța
MIRCEA CÂRŢIŞOREAN-RAŢIU. IUBIREA DE MELOSUL FOLCLORIC, VOCAŢIE PRIMORDIALĂ ŞI IREPROŞABILĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/371016_a_372345]
-
Bunget Publicat în: Ediția nr. 224 din 12 august 2011 Toate Articolele Autorului pur românească pamflet A fost descoperită la noi, aci, într-un sat, Pe malul lui Danubius, mai jos de Calafat, Când un țăran cu minte și spirit gospodar A vrut să facă bani. Din ce ? Din bălegar. Stând el așa-ntr-o zi cu ochii duși departe Pe malul lui Danubius, dar pe cealaltă parte, Unde avea, de-o vreme, niște bulgari, amici, I-a năzărit ideea s-
AFACERE DE CRIZĂ... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371245_a_372574]
-
să cumpere cu bani grei aceste drăcovenii, deci le-ar servi experiența Dumitale. - Mulțumesc orășene. Poate dă Domnul să ne mai vedem. Vă urez drum bun. - Mulțumesc și eu, domnule primar. Te-ai convins că putem avea succes cu oamenii gospodari. Sper în ajutorul dat și-n continuare pentru plasarea dispozitivelor la câți mai mulți săteni. Este interesul satului ca acesta să prospere prin munca lor. - De aceea i-ai spus lui Nea Tudor să țină secretul? - Păi ce altă reclamă
MICI UNITĂŢI AGRICOLE SAU INDUSTRIALE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1236 din 20 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344709_a_346038]
-
ca mod de viață și sunt surprins plăcut de zona aceasta. Văd că s-au ridicat case frumoase, gospodării aranjate ș.a.m.d. Acuma cu posibilitatea de mișcare în Europa și în lume fiecare vede ceva la un om mai gospodar sau mai isteț și tinde să urmeze astfel de exemple. - Ce alte hobby-uri mai aveți? - Eu și când eram în țară, fiind așa cum spuneau alții, mai talentat la desen, pictură, m-am preocupat în limitele timpului disponibil și de
DE LA CAMPENI ÎN ARIZONA de IOAN RADU în ediţia nr. 13 din 13 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344916_a_346245]
-
plin de energie continuă să-i imprime un suflet tânăr care îi revigorează trupul și menține puterea de concentrare și acțiune mereu în formă. Reîntoarcerea definitivă pe plaiurile natale și spectaculoasa Valea Lotrului cu minunățiile și legendele sale, cu oameni gospodari ce-și poartă tradițiile și obiceiurile din moși strămoși pe aceste meleaguri ca o mărturie a existenței lor în acest spațiu mioritic binecuvântat de Dumnezeu, domnul Goriță Oprescu, fiu de moșnean, harnic și priceput în descifrarea tainelor ascunse de multe
ISTORIA MOŞNENILOR BREZOIENI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 846 din 25 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345989_a_347318]
-
LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Scrieri > TATA ȘI ALBINELE Autor: Viorel Darie Publicat în: Ediția nr. 1208 din 22 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului Tata și albinele Tata era bun gospodar, dar nu chiar dintr-aceia foarte habotnici. Era, mai degrabă, omul cărții, omul meditației. Cu munca se ocupa doar cât era nevoie pentru gospodărie și familie. Totuși, într-o zi veni cu un mare curaj acasă, întrucât cineva îl sfătuise
TATA ŞI ALBINELE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1208 din 22 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347870_a_349199]
-
am motive să fiu trist Căci tot timpul la ruletă Joc, câștig și deci ... exist. François Villon - “Mais où șont leș neiges d'antan?” Dacă în copilăria lui Villon, un bard sprințar, Ar fi existat în urbe un primar mai gospodar, Azi literatura lumii în mod cert era frustrată De acele minunate, mari "zapezi de altădată". Louis XIV - " L'État, c'est moi" Louis Quatorze, celebrul rege, Ne-oferă azi, precum un zeu, Un demn urmaș și-o nouă lege: Majoritatea
CITATE CELEBRE de DAN NOREA în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347418_a_348747]
-
La ce va urma cu postul meu este timp suficient să discutăm până la începerea noului an școlar. - Deci trebuie să înțeleg că te-ai simțit bine în Dobrogea. - Pot spune chiar că destul de bine. Acolo am întâlnit niște oameni deosebiți, gospodari, respectuoși, mai ales față de intelectualitatea comunei. Doar nu eram numai eu venit la școală ca profesor. Sunt trei școli, plus o seamă de intelectuali la C.A.P. și I.A.S. - Și nu ți-ai găsit acolo nicio profesoară sau, eu
CAP. VI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348697_a_350026]
-
care pe 8 septembrie a împlinit 350 de ani de istorie și spiritualitate, prilej cu care a scos un volum excepțional comemorativ, tipărit cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului TEOFAN, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei. Mai fusesm aici cu ai mei, familie de țărani gospodari din Comarna și rămăsesem mut în fața modernismului care sălășuiește în cetatea amplasată într-un cadru natural de vis. Smerenia creștină ne-a făcut și atunci și acum să nu trimitem gânduri sincere către mai marii județului moldav care parcă au
ACADEMICIANUL IOAN HAULICA OMAGIAT LA EL ACASA, IN COMUNA IESEANA IPATELE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345107_a_346436]
-
lucrau fie în șantierul naval sau în combinatele și fabricile ce încă mai funcționau pe atunci. Îmi plăcea acel cartier datorită simplității oamenilor, și casele le admiram în timpul plimbărilor mele prin acel cartier, erau acolo case frumos construite de oameni gospodari, și locuințe mai umile pe care privindu-le îmi dădeam seama că locuitorii acelor case erau oameni ce zi de zi luptau pentru a supraviețui. Îmi plăcea uneori să ies la orele serii să mă plimb pe acele străzi, în
BUCURIILE OAMENILOR SIMPLII de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2240 din 17 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376787_a_378116]
-
Cultural > Modele > PE URMELE MARTIRULUI AUREL Autor: Ștefan Popa Publicat în: Ediția nr. 1492 din 31 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Părintele Protopop Aurel Munteanu s-a născut la 2 mai 1882 în localitatea Merghindeal, județul Sibiu, din părinți țărani gospodari. De mic copil, Aurel și-a manifestat pasiunea pentru cunoaștere și religie, participând, în mod regulat, la slujbele religioase ale comunității. Copilul Aurel urmează cursurile Școlii Gimnaziale în localitatea natală, frecventată atât de români, cât și de sași. După absolvirea
PE URMELE MARTIRULUI AUREL de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1492 din 31 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377029_a_378358]
-
Da bun la suflet . De asta i-a plăcut ei , fata simplă de la țară, să nu iasă din cuvântul lui, că îl știa muncitor , descurcăreț și înțelept. Și-au făcut căsuța asta, cu de toate în ea, ca la oameni gospodari, S-au avut bine cu vecinii și cu satul, și erau mulțumiți. Dacă îi pare rău de ceva , este că nu au avut-o decât pe Tuta, o fată, să ducă singură dorurile prin lume. Așa cum duce ea acum dorul
ASTEAPTA-MA , IOANE..... de MIRELA PENU în ediţia nr. 1853 din 27 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377940_a_379269]
-
să aibă spiritul jertfei în ei, adică acel om de tip nou trebuie să preceadă schimbările. Ce s-a întâmplat în noua orânduire instaurată prin forță? Au umplut închisorile, gulagurile, au construit canale cu deținuții politici - cetățeni dintre cei mai gospodari și onorabili, elita intelectualității, au pus în funcții de conducere activiști de partid - inițial fără școală, fără studii, apoi pe cei îndoctrinați, a apărut în schimb burghezia roșie care a preluat privilegiile clasei pe care o răsturnaseră de la putere. Și
DESPRE CHE GHEVARA, MEDICINA REVOLUȚIONARĂ ȘI POEZIE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378052_a_379381]
-
denumire a satului Rontău, descris cu mult talent literar de Ion Slavici, în nuvela cu același titlu. O comunitate de oameni săraci material dar și cu duhul, urmând exemplu preotului, prin muncă și credință în Dumnezeu , sau transformat în oameni gospodari și buni creștini. Cercetările au confirmat autenticitatea afirmațiilor lui Slavici, una din mărturi fiind biserica veche din sat, azi capelă, ce are o inscripție cu anul 1868, când a fost reparată, ea datând cu siguranță de la începutul secolului XIX. O
ANIVERSARE INEDITĂ de IONEL CADAR în ediţia nr. 2076 din 06 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376093_a_377422]
-
au crescut spini cât mâna de groși, buruieni cât casa... ca să dau un exemplu, casa răposatului Cadar Vasile (Văsălica Iuani) a cărui moștenitori, locuiesc aproape, la Șimleu. Cu greu mai zărești aici ceea ce, cândva, a fost o casă de oameni gospodari. Uși rupte, ferestre sparte, pereți dărâmați, tristețe, gust amar. De ce toate acestea? Din a cui cauză?...Din cauza noastră, a celor tineri, care cu greu își aduc aminte sau unii chiar de loc, că acolo în acel sat s-au născut
SATUL MEU NATAL de IONEL CADAR în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376062_a_377391]
-
e săptămână până la alegerile locale ! Ce ne facem ? Mai trebuie un subiect strong să nu adoarmă țara ! Tolontane, ce păzești ? Iar, tu, țugulane, să nu te gândești la problemele comunității tale ! Ce-ți trebuie să alegi niște oameni cu adevărat gospodari ? Ce Europă ? Ăia vor să ieșim din Evul Mediu, ca să ne primească în Schengen ! Cum să ieși cu 30-40% super analfabeți și alți10-20% care nu înțeleg ce se întâmplă ? * Toate bune!?! P.S. Vrei tabelete ? Ia de aici http://blogulluigabu.blogspot
TABLETA DE WEEKEND (155): L-AU SINUCIS ! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1974 din 27 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/375108_a_376437]