2,466 matches
-
sfințite de către preot în timpul Liturghiei. Abia așteptam clipa aceasta, clipa degustării bucatelor... Luni, a doua zi de Paște, la Purani de Videle, sătenii mergeau la cimitir unde făceau pomana morților. Pe terenul aferent cimitirului se așezau mese pe care fiecare gospodar așeza bucatele pregătite pentru pomană. Îmi reamintesc, deși e o amintire foarte veche, cum bunicuța mergea cu sarmalele și ciorba în oale mari de lut pe care le lua de pe foc cu mâncarea fierbinte. La biserică, mâncarea ajungea caldă, tocmai
PURANI DE VIDELE-CIOCNITUL OUĂLOR de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 854 din 03 mai 2013 by http://confluente.ro/Purani_de_videle_ciocnitul_ou_floarea_carbune_1367566932.html [Corola-blog/BlogPost/344703_a_346032]
-
putea întreține pe ele și să-și întrețină un pic și pre¬otul, și cheltuielile pe care le au acolo. Restul, din mila lui Dum¬nezeu, cu ce putem, ne gos¬podărim: preoții mai și lu¬crea¬¬ză, deci sunt gospodari, și mai avem ajutor de la Fondul Cen¬tral Misionar, de unde mai pri¬mim un pic de mângâiere pentru preoții pe care îi avem aici. De aceea, pe această cale aș mul¬¬¬¬țumi Sfântului Sinod, Pă¬rin¬¬telui Patriarh, bunilor cre
DIALOG DUHOVNICESC, VIU ŞI DEOSEBIT DE SINCER CU ÎNALTPREASFINŢITUL PĂRINTE ARHIEPISCOP IOAN SELEJAN AL EPISCOPIEI COVASNEI ŞI HARGHITEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1287 din 10 iulie 2014 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1404984520.html [Corola-blog/BlogPost/349198_a_350527]
-
înserat, pe răcoare, cu căruțele, și îl așează în căpițe, cămările încep să geamă de sacii de cartofi și de funiile de ceapă atîrnate pe grinzi la uscat, borcanele pîntecoase cu dulceață dormitează cuminți pe rafturi, gogonele s-au acrit, gospodarii se pregătesc de iarnă; deja noaptea cade roua, iarba e udă, uneori e chiar frig și trebuie să-ți pui un pulovăr; bine, cel puțin, că aici nopțile nu sînt ca cele de la București ... ani de zile, în luna august
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN CAP 15-18 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 412 din 16 februarie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_cap_15_18_ioan_lila_1329443732.html [Corola-blog/BlogPost/345060_a_346389]
-
ăăă ... problemă care ... ăăă ... ca să spunem așa ... ăăă ... ar putea ... ăăă ... Observație: Cînd dialoghează personajele unui roman, cititorul nu le aude pauzele de gîndire, punctate strategic cu “ăăă”-uri în vorbirea liberă, pentru că scriitorul e un stilist, un fel de gospodar ce curăță fraza de omizi și putregaiuri și dialogul devine cursiv și limpede; dar, cînd vrea să redea particularitățile de vorbire, graiul autohton sau esența tembelismului, acesta exagerează întotdeauna. Punct! Nu-l judecați cu prea mare asprime pe scriitor pentru
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN CAP 15-18 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 412 din 16 februarie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_cap_15_18_ioan_lila_1329443732.html [Corola-blog/BlogPost/345060_a_346389]
-
Și cozonaci gustoși ne coace, Când totu-i viu și veselie, Eu spun frumos o poezie. Când mosul Laie canta-n struna Și fete și băieți s-aduna La nunta care va să fie, Eu spun frumos o poezie. Când, gospodar, mă duc pe câmp, Lucrandu-mi brazda de pământ Și canta-n slav-o ciocârlie, Eu spun frumos o poezie. De-i liniște ori de-i furtună, De-i veste rea ori veste bună, De am necaz ori bucurie, Eu
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/mihai_lupu/canal [Corola-blog/BlogPost/378755_a_380084]
-
roșii mama faceSi cozonaci gustoși ne coace,Cănd totu-i viu și veselie, Eu spun frumos o poezie.Cand mosul Laie canta-n strunaSi fete și băieți s-adunaLa nuntă care va să fie,Eu spun frumos o poezie.Cand, gospodar, mă duc pe câmp,Lucrandu-mi brazda de pamantSi canta-n slav-o ciocârlie,Eu spun frumos o poezie.De-i liniște ori de-i furtună,De-i veste rea ori veste bună,De am necaz ori bucurie,Eu spun
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/mihai_lupu/canal [Corola-blog/BlogPost/378755_a_380084]
-
ceea ce era reflexul condiționat pe care îl așteptam pentru a trece la lecturarea firească, disciplinată. Am citit cartea confruntat, și de data asta, cu problemele urgente ale slujbei dăscălești, încă neîntrerupte de pauza vacanței de vară, și cu cele ale gospodarului rural, adică chemat mereu afară, tras cu arcanul dinlăuntrul cărții în care eram cufundat, de îndemnurile disperate ale soției aflate, din pricina mea, mereu cu ochii pe ceas sau, mai ales, pe cer. Pe cerul, ca niciodată, parcă, potrivnic intereselor mele
UN ROMAN ÎN CARE DRAGOSTE E UN ANTONIM PENTRU SIBERIE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 921 din 09 iulie 2013 by http://confluente.ro/_tema_pentru_acasa_de_nico_gheorghe_parlea_1373403189.html [Corola-blog/BlogPost/343477_a_344806]
-
33 de ani, să își înceapă propria afacere, în urmă cu trei ani. Așa a luat naștere Dizainăr, un magazin-concept destinat în exclusivitate designului românesc, primul de acest gen. Și pentru că nu îi place termenul de administrator, și-a spus Gospodar creativ. Peste 100 de designeri români își expun lucrările în magazinul online și în showroom, precum și în cadrul târgurilor naționale și internaționale la care participă Dizainăr. Pe Mihnea l-am găsit pregătindu-se pentru participarea la Salonul internațional de mobila de la
GENERAȚIA B. Primul magazin de design românesc a avut vânzări de 100.000 euro by https://republica.ro/generacsia-b-primul-magazin-de-design-romanesc-a-avut-vanzari-de-100-000-euro [Corola-blog/BlogPost/338576_a_339905]
-
să vin pe stâncă Pe vatra sfinților strămoși. Departe dus peste hotare Între români ce nu-s ai tăi Te-am tot dorit cu plâns și jale Cu stropi de lacrimi tot mai grei. Sunt buni românii tăi oriunde Și gospodari cum n-ai văzut Dar tot mai cald e sânul mamei Și tot mai dulce al fraților sărut. Străinul, tot străin rămâne Când e-ntre frații cei el nu-i, Și pâinea caldă e tot rece Când n-o mănâncă
AŞTEAPTĂ-MĂ, MOLDOVA MEA, CĂ VIN! de ION UNTARU în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Asteapta_ma_moldova_mea_ca_vin_ion_untaru_1326355699.html [Corola-blog/BlogPost/361934_a_363263]
-
iar altul de necinste? (Romani 9: 20,21). Dar și evanghelistul: Acum securea stă la rădăcina pomilor; deci orice pom care nu face roadă bună se taie și se aruncă în foc (Luca 3: 9). M-am gândit și la gospodarul chibzuit care alege sămânța cea bună pentru ogorul său iar pe cea rea o aruncă în foc! Și m-am înspăimântat gândindu-mă pentru prima dată: oare eu cum voi fi găsit în ziua aceea înfricoșată?! Privind în urmă, am
AM CITIT de ION UNTARU în ediţia nr. 679 din 09 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Am_citit_ion_untaru_1352454547.html [Corola-blog/BlogPost/345860_a_347189]
-
tămâierea acestuia, tranșarea și pomana porcului. Simbolul suprem al sărbătorii este legat de ritualul sacrificial al porcului, acesta având la bază și o legendă interesantă. Se spune că în noaptea Ignatului, porcii visează că vor fi tăiați. Legenda Ignatului Ignat, gospodar de frunte în satul lui, se spune că și-a omorât tatăl, însă nu pentru că a fost îndemnat de diavol, ci aparent din greșeală: „Ignat împreună cu tatăl său, s-au apucat să taie și ei porcul. Când a vrut Ignat
IGNATUL – DE LA MIT LA SINCRETISM RELIGIOS de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1449 din 19 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stefan_popa_1419014387.html [Corola-blog/BlogPost/371754_a_373083]
-
porc se afumau copiii care erau deocheați. Despre ficatul porcului se spune că este bun pentru vindecarea anemiei sau a lipsei poftei de mâncare, în timp ce, coada porcului este indicată pentru copiii care se scapă pe ei noaptea. Potrivit viziunii folclorice, gospodarii cred că pot cunoaște dacă în viitor nevestele lor vor naște fete ori băieți, după cum se arată o bucată de carne așezată în osânză. Dacă în inima porcului se va găsi mult sânge închegat, acesta era semn că stăpânul va
IGNATUL – DE LA MIT LA SINCRETISM RELIGIOS de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1449 din 19 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stefan_popa_1419014387.html [Corola-blog/BlogPost/371754_a_373083]
-
mă încurc cu firimituri. Mai întâi, în drumul ăsta, vreau și eu să cumpăr doi porci. Din primul tun, am făcut socoteala, scot vreo șapte-opt milioane. P-ormă, la următorul drum, nu mai iau țiganii, că-mi fac relații printre gospodari. Atunci cumpăr vreo cinci porci și îmi dublez capitalu’. Ai înțeles?Și, după ce am făcut capitalu’, pot să gândesc și planu’ de afaceri? Pot! --Ce afaceri? a întrebat doamna Mototolea, uluită de talentul financiar al scumpului ei soțior. Sorbind calm
FRAGMENT 2- TUNARII de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1410 din 10 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1415650389.html [Corola-blog/BlogPost/376783_a_378112]
-
biserica e pe-aproape, acesta e satul! Îl știu foarte bine. De la biserică o cotim la stânga, până la o casă cu poartă verde. Apoi o luăm la dreapta pe o uliță ce urcă la deal și, în vârful dealului este casa gospodarului cu porcii. O casă arătoasă cu un cerdac frumos. Știu eu cum arată. Hai, dă-i bătăi! Încurajat de această descriere precisă, Mototolea porni. Într-adevăr, după o sută de metri se văzu în ceață turla bisericii. Mustăciosul spuse convins
FRAGMENT 2- TUNARII de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1410 din 10 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1415650389.html [Corola-blog/BlogPost/376783_a_378112]
-
Mustăciosul, o tot bâlbâia: --Cred că poarta era albastră. Și, nu mai țin minte...Trebuia s-o luăm la dreapta. Întoarce! Abia a-ntors mașina suduind amarnic (fir-ați ai dracului de țigani tâmpiți!). Toți tăceau mâlc, cu ochii spre porțile gospodarilor, până când rotofeiul din spate exclamă: uite poarta verde, dar este pe dreapta! Mototolea opri mașina și-l dojeni pe rotofei: --Normal că e pe dreapta, tâmpitule, că acum ne întoarcem, nu mergem înainte. Dar, unde-i ulița? Mustăciosul spuse foarte
FRAGMENT 2- TUNARII de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1410 din 10 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1415650389.html [Corola-blog/BlogPost/376783_a_378112]
-
înainte, șefu’, că dăm noi și de uliță! Într-adevăr, găsiră și o uliță care urca la deal. Desfundată, cu șleauri adânci...Mototolea ezită să intre pe ea și opri mașina: --Gata, fraților, aici mă opresc! Mergeți pe jos la gospodarul cu porcii și vă descurcați! Văzând cum arăta ulița, țiganii nu îndrăzniră să coboare din mașină direct în mocirlă: --Hai, mă, nene, păi de ce te-am plătit? --Nici un pas în plus, țipă Mototolea, mă lăsați dracului cu porcii voștri
FRAGMENT 2- TUNARII de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1410 din 10 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1415650389.html [Corola-blog/BlogPost/376783_a_378112]
-
ar putea fura copii. Nu îmi aduc aminte nici de formula „dacă nu ești cuminte, te dau la țigani”. Ar fi un fals să folosesc cuvântul rom, deoarece nu îl folosea atunci nimeni. Abia așteptam ziua cu silvoițul. Unul dintre gospodari, probabil cel care era dispus să fie năpădit de vecini, copii și șogori, se punea harnic pe lucru ca să facă instalația. O numesc așa pompos, necunoscând vreun termen care să o denumească. Dar mai bine să o botez, simplu, silvoițarnița
MIGDALE DULCI-AMARE (7): „ÎN FIECARE ZI MI-E DOR DE MINE, SAU CUM SE PREPARĂ SILVOIŢUL!” (PAMFLET) de FLORICA BUD în ediţia nr. 2174 din 13 decembrie 2016 by http://confluente.ro/florica_bud_1481621656.html [Corola-blog/BlogPost/349685_a_351014]
-
care era dispus să fie năpădit de vecini, copii și șogori, se punea harnic pe lucru ca să facă instalația. O numesc așa pompos, necunoscând vreun termen care să o denumească. Dar mai bine să o botez, simplu, silvoițarnița ori magiunarnița. Gospodarul săpa un șanț să zicem de doi metri lungime, un metru lățime și tot un metru adâncime. La un capăt se săpa vatra pe care se așeza căldarea. Sub căldare firește se făcea focul. La capătul opus căldării se modelau
MIGDALE DULCI-AMARE (7): „ÎN FIECARE ZI MI-E DOR DE MINE, SAU CUM SE PREPARĂ SILVOIŢUL!” (PAMFLET) de FLORICA BUD în ediţia nr. 2174 din 13 decembrie 2016 by http://confluente.ro/florica_bud_1481621656.html [Corola-blog/BlogPost/349685_a_351014]
-
de lemn care era fixat pe fundul căldării de un fus mai gros tot din lemn și mai înalt decât căldarea. Lateral pe el se prindea o pârghie, care era manevrată de către proprietarul prunelor, vecinii și neamurile cantonate în curtea gospodarului. Până la urmă, ca la fiecare clacă, oamenii se ajutau între ei. Frumoase obiceiuri! Alte vremuri! veți găsi, prin comparație, cusur vremilor noastre, Onor Constatorieni Înveșmântați În Fumul Anilor. Până și noi copiii aveam privilegiul de a învârti în silvoiț, asta
MIGDALE DULCI-AMARE (7): „ÎN FIECARE ZI MI-E DOR DE MINE, SAU CUM SE PREPARĂ SILVOIŢUL!” (PAMFLET) de FLORICA BUD în ediţia nr. 2174 din 13 decembrie 2016 by http://confluente.ro/florica_bud_1481621656.html [Corola-blog/BlogPost/349685_a_351014]
-
Șomaneștilor înverzise. Corcodușii și merii de pe la porți și de prin curțile sătenilor erau îmbrăcați în mantia florilor albe/rozarii, parfumând cu polenul lor aerul satelor care scăpaseră de năpasta iernii și a excavatoarelor demolatoare, le dădeau aspectul unor imense păpădii. Gospodarii rămași acasă trebăluiau prin grădini adunând gunoaiele netrebuincioase pentru a le arde, a săpa terenul și netezind pământul reavăn. Din lighene învechite, cu emailul sărit, dar păstrate prin cotloane, umplute cu arpagic și grăunți de usturoi, pa care le înfigeau
MAI POFTIM PE LA NOI de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2317 din 05 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1493979779.html [Corola-blog/BlogPost/371094_a_372423]
-
George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 279 din 06 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Coadă la pâine O zi mohorâtă din vara anului 1980, a scociorât rucăreni înghimpați de pe Valea lui Ecle, ciobani din Susenii satului, țapinari de pe luncă, gospodari din Tabaci și copii de Peste Vale, bulucundu-i la ghereta din gura pieții ... Fiecare se teme, că nu se ajunge la toată lumea și caută să prindă un loc, cât mai aproape de fereastră, unde se împărțea pâinea cea de toate zilele ... - Bun
COADĂ LA PÂINE, DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Coada_la_paine_de_ioan_mutiu.html [Corola-blog/BlogPost/355598_a_356927]
-
care avea să devină sărbătoarea vieții și a luminii, posibil fiind ca de aceea Iisus să fi fost vestit magilor de către o stea. La Ignat, în tradiția poporului român, pentru prepararea mâncărurilor de Crăciun se sacrifica porcul, crescut în ograda gospodarului cam de prin luna februarie a anului în care urma ca, în ziua de 20 decembrie, să-și găsească sfârșitul. Tradiția strămoșească spune că în ziua de Ignat săteanul nu făcea altceva decât pregătirile de sacrificare a porcului iar din
SĂRBĂTOAREA DE IGNAT ÎN SATUL ROMÂNESC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Sarbatoarea_de_ignat_in_satul_romanesc.html [Corola-blog/BlogPost/355177_a_356506]
-
Surlașul, personaj important in ceata junilor, mergea în fruntea alaiului imitând glasul zeului jerfit auzit și astăzi de români la Ignatul Porcilor. Când momentul tăierii porcului se înscria în evenimentul sacrificării acestuia pentru pregătirea mâncărurilor de Crăciun, toți membrii familiei gospodarului, chiar dacă nu locuiau în aceeași casă cu săteanul, dar și prietenii, se adunau, participând la ritualul producerii efectului gastronomic, contribuind laolaltă pentru a ajuta la desfășurarea tradiționalului obicei. Se mai spune că, atunci când tăiau porcul, oamenii aveau obligația să rostească
SĂRBĂTOAREA DE IGNAT ÎN SATUL ROMÂNESC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Sarbatoarea_de_ignat_in_satul_romanesc.html [Corola-blog/BlogPost/355177_a_356506]
-
carnea lui să nu mai fie bună la gust. De asemenea, sacrificatorului nu îi este îngăduit să scrâșnească din dinți în timpul tăierii, deoarece carnea va fierbe foarte greu. Cei mai în vârstă, din sat, spun că tradiția cere ca soțiile gospodarilor, care sacrifică porcul sau un alt animal pentru consumul din zilele premergătoare Crăciunului, să înmoaie în sângele scurs din trupul lor un smoc, păr din coada porcului sau pene, dacă se sacrifică păsări, și să îl pună la păstrare. Acest
SĂRBĂTOAREA DE IGNAT ÎN SATUL ROMÂNESC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Sarbatoarea_de_ignat_in_satul_romanesc.html [Corola-blog/BlogPost/355177_a_356506]
-
pe o tavă o căpățână de porc împodobită cu mărgele și panglici. Prin Dobrogea și pe alocuri prin Muntenia, căpățâna de porc e înlocuită de o păpușă împodobită cu cercei și mărgele. Credem că toate aceste manifestări ale omului, ale gospodarului, care supunea morții un animal pentru consum, în fapt pentru hrănirea trupului său și a familiei sale, era un gest de teamă, de mijlocire a realității dorinței de a avea și a dispune de hrană și de iertare în fața lui
SĂRBĂTOAREA DE IGNAT ÎN SATUL ROMÂNESC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Sarbatoarea_de_ignat_in_satul_romanesc.html [Corola-blog/BlogPost/355177_a_356506]