2,459 matches
-
la îndemână berechet. Ce să facem altceva pe un omăt și un ger ca aiestea? - a filozofat Petrache. Am să-i trimit vorbă că îl așteptăm mâine seară la noi. Ba la noi! Ce, la noi nu-i casă de gospodari? - a sărit Petrache. Dacă-i așa, apoi coboară mătăluță șuncile și cârnații de la afumat... pregătește acolo vreo două-trei bardace cu vin... da’ știi tu de care. Din butoiul cela uitat de anțărț în fundul beciului. Și... mai stăm de vorbă. Altfel
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
a intervenit Petrache. Măi Petrache! Tu crezi că eu mai știu să fac o asemenea socoată? Lasă că mă pricep eu la trebușoara asta. Ți le socotesc ca la spițerie - a răspuns Petrache, înfoindu-se în pene... Bine ați venit, gospodarilor! - i-a întâmpinat bucuros inginerul Cicoare. Bine v-am găsit, domnule inginer! Cred că știți povestea cu lupul - a răspuns Costăchel. Cum să n-o știu, dragule? Numai că acuma lupul îi bine venit. Și, pentru că sunteți primii veniți după
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
trăgând cu coada ochiului la cei din jur, moș Dumitru a vorbit: Mi-i rușine pentru că... pentru că pantalonii mi-s rupți în dosul casei. Și ce-o zice lumea? Aista n-are nici pantaloni pe fund și se crede mare gospodar. Un hohot de râs sănătos, care a făcut să zăngănească geamurile sălii, a acoperit ultimele vorbe ale moșneagului. Prostiili aiestea să le spui babei tale! Nouă să ne spui ce n-ai priceput! - s-a rățoit Chersân. Moș Dumitru s-
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
tovarășu’... Lămurireee! Nu lamânuire. Fii atent și bagă la cap!... De a doua zi, Chersân, Tașmău - delegatul raionului - milițianul și Daurel intrau din casă în casă. Daurel era un fel de înainte-mergător. Alerga din poartă în poartă, să afle dacă gospodarii sunt acasă. Vine tovarășu’ de la raion. Vedeți cum grăiți, că... Câte unii îl întrebau: „Ce-i măi, Daurele? Ce cauți pe la porțile oamenilor? Tu n-ai treabă acasă? Da’ ce treabă să ai tu?” Sau: „Parcă umbli cu popa. De ce
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
Petrache, cine are să-ți facă socoata cât ai muncit într-o zi. Cine? Daurel, băiete! Daurel! Parastasu’ mamei lui! Dacă tot ai pomenit de Daurel, hai să-ți spun una. Spune, Petrache! Spune! Poate îmi mai trece necazul. Cică un gospodar, neavând de lucru, o botezat copchilul unui țigan. A doua zi, țiganul s-a și prezentat la gospodar: „Cumătre! Împrumută-mi o sută de lei. Deseară ți-i aduc înapoi”. I-a împrumutat omul banii, dar ce era în inima
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
lui! Dacă tot ai pomenit de Daurel, hai să-ți spun una. Spune, Petrache! Spune! Poate îmi mai trece necazul. Cică un gospodar, neavând de lucru, o botezat copchilul unui țigan. A doua zi, țiganul s-a și prezentat la gospodar: „Cumătre! Împrumută-mi o sută de lei. Deseară ți-i aduc înapoi”. I-a împrumutat omul banii, dar ce era în inima lui numai el știa... Seara, însă, țiganul s-o prezentat cu banii, după cum o făgăduit. A doua zi
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
-i aduc înapoi”. I-a împrumutat omul banii, dar ce era în inima lui numai el știa... Seara, însă, țiganul s-o prezentat cu banii, după cum o făgăduit. A doua zi, țiganul o venit din nou, cu aceeași rugăminte. Seara, gospodarul avea banii înapoi. A treia zi, la fel... Până într-o zi... „Ascultă, cumătre” - l o luat gospodarul la întrebări. „Pentru ce îmi ceri tu în fiecare dimineață o sută de lei, dacă seara mi-o aduci înapoi, neschimbată?” „Apoi
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
însă, țiganul s-o prezentat cu banii, după cum o făgăduit. A doua zi, țiganul o venit din nou, cu aceeași rugăminte. Seara, gospodarul avea banii înapoi. A treia zi, la fel... Până într-o zi... „Ascultă, cumătre” - l o luat gospodarul la întrebări. „Pentru ce îmi ceri tu în fiecare dimineață o sută de lei, dacă seara mi-o aduci înapoi, neschimbată?” „Apoi dumneata, cumătre, nu știi că când ai un ban în buzunar altcum stai de vorbă?” Au râs cu
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
deal și la vale - săniile. Mai erau pe urmă și giosănii, care dimineața treceau cârd spre pădure, iar seara se întorceau. Dobitoacele abia se opinteau la cotiugarele încărcate cu lemne. Stai și fă-ți o socoată... Unde să se oprească gospodarii - la dus, da’ mai ales la întoarcere - să golească o cinzeacă de rachiu sau o ulcică cu vin? La o crâșmă. Unde altundeva? Frumoasă poveste, n-am ce spune - a rostit Petrache. După o vreme, Petrache s-a ridicat, gemând
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
de a se bucura și de a dispune În mod exlusiv și absolut de un bun mobil sau imobil, În limitele prevăzute de Codul civil. Așa cum s-a arătat Înainte, noțiunea de curte este legată de bunurile imobile ale proprietarilor (gospodarilor și desemnează terenul aflat În continuarea celui pe care este amplasată casa de locuit și construcțiile gospodăriei(anexe, destinate satisfacerii nevoilor gospodărești. Ea poate fi folosită ca teren de acces spre locuința și anexele gospodăriei, cunoscută sub denumirea populară de
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
de-a lungul grădinii sale, care este lipită de grădina acestuia, pentru a o folosi fără nici o pretenție timp de 2 ani de zile, desființând gardul dintre proprietăți, cu condiția s-o cultive și să o Întrețină ca un bun gospodar. C.N, văzând că În primul an nu a cultivat nimic pe suprafața cedată cu titlu gratuit, ba mai mult a și distrus gardul dintre proprietăți pe care l-a ridicat, a denunțat Înțelegerea dintre el și P.S, cerându
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
căsătorit. Prima soție a decedat la vârsta de 29 ani, lăsând În urmă trei băieți (cel mai mare de trei ani, cel mai mic de șase luni). S-a recăsătorit cu cea care este mama mea, fiica unor țarani Înstăriți, gospodari, dar și știutori de carte. Am devenit o familie numeroasă, cu multe griji și nevoi. Pe lângă alte Îndeletniciri, cea mai mare grijă a părinților a rămas munca pământului. „Rămân tulburat de Încrederea cu care rostesc apăsat cuvintele, umplându-le lacom
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
două familii erau foarte deosebite una de alta, dar aceasta nu-i împiedica pe vecini să trăiască în pace și respect, așa cum este creștinește, mai ales la țară, când trăiești gard în gard cu o persoană. Toți oamenii buni și gospodari se străduiesc să păstreze această tradiție, sau învățătură, primită de la părinții lor: „Cu vecinii voștri, trebuie să păstrați mereu o relație bună: de înțelegere și respect, deoarece, de acum, ei vă sunt cei mai de-aproape. Până veți ajunge la
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
Când se făcu flăcău, rămase și el fără părinți. A mai stat ceva timp singur, apoi, într-o zi se gândi să se căsătorească. Îi plăcea o fată din satul vecin, a căror părinți erau gospodari și avuți. Aveau acei gospodari trei fete și pentru fiecare din ele aveau zestre, bani, vite și pământ. Lui îi plăcea cea mijlocie și încolțise în inimă lui dorința s-o ceară în căsătorie. Nu era urâtă, nici proastă nu era și, plus la toate
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
zestre, bani, vite și pământ. Lui îi plăcea cea mijlocie și încolțise în inimă lui dorința s-o ceară în căsătorie. Nu era urâtă, nici proastă nu era și, plus la toate, mai avea și avere. „Mă voi face un gospodar bun!”, se gândea moș Ion. Într-una din zile, se sfătuise cu doi prieteni de ai lui, care urmau să se ducă la părinții fetei pentru a se înțelege. Așa au și făcut. Gospodarii îi primiră și îi ospătară și
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
și avere. „Mă voi face un gospodar bun!”, se gândea moș Ion. Într-una din zile, se sfătuise cu doi prieteni de ai lui, care urmau să se ducă la părinții fetei pentru a se înțelege. Așa au și făcut. Gospodarii îi primiră și îi ospătară și, după ce mai sfătuiră ei bine, tatăl fetei le zise la plecare, ca să-i transmită mirelui, că-l vor aștepta să vină peste două zile. Era iarnă, frig și multă zăpadă. Curent electric la sate
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
au lipsit niciodată de la ei. Dar, cealaltă latură a vieții de familie, cea sufletească, și anume dragostea, înțelegerea și respectul, nu le-au cunoscut niciodată. Nici într-o zi nu lipsea cearta din familie. Când se întorcea acasă de la muncă, gospodarul casei mereu își găsea soția amețită, iar datoriile ei de gospodină neîndeplinite. Era atunci când începea o adevărată furtună. După o zi de muncă, când nu găsea nimic făcut, nici spălat, nici măturat, nici bucate gătite, moș Ion începea a arunca
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
-ți sania vara și căruța, iarna,” zice înțelepciunea poporului. Toată vara și toamna oamenii muncesc, aleargă și adună ca să aibă de toate, pentru acea perioadă a anului, când frigul și zăpada nu le permit să facă mai nimic. Pentru fiecare gospodar și gospodină, este plăcut și se simt bine, când știu că au adunat de toate și sunt pregătiți pentru a trece iarna. Grâul și porumbul pentru a face făină, vinul așezat în butoaie, tot felul de fructe și legume pregătite
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
trece iarna. Grâul și porumbul pentru a face făină, vinul așezat în butoaie, tot felul de fructe și legume pregătite în conserve, uscate sau păstrate proaspete, murături și multe altele de care se bucură ochii, atunci când intri în beciul unui gospodar și le vezi frumos și cu grijă așezate pe polițile bine fixate de-a lungul pereților. Această bucurie o simțeau și cei doi soți Ana și Gheorghe, când vedeau rezultatul muncii lor. Erau tineri, la începutul vieții de familie, aveau
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
apără prin păzirea și răspândirea adevărului lui Hristos, îi răspunse el. - Plecăciune, sărut mâna, cuvioase părinte, și vă mulțumesc pentru învățătură. Atunci, în acel moment, simți cum o dorință se aprinse ca o candelă în sufletul ei. Cojocul Moș Parfene, gospodar cunoscut din satul vecin, era și un om foarte deștept și muncitor. Era bun la suflet, silitor spre a-i ajuta pe alții mai slabi și mai neputincioși ca el, un om care-și avea inima și mâna gata oricând
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
a satului, cele care erau mai trainice. Erau departe una de alta, dar stăpânii lor se obișnuiseră și o duceau foarte bine; aveau liniște cât își doreau, iar apa din fântâni o ajungeai când te aplecai cu găleata. Aveau acei gospodari niște grădini cum puțini le aveau, creșteau de toate în ele. Oamenii deja se liniștiseră, se credea că ce avuse de rămas în urma alunecărilor de teren, rămase. Însă după cutremurul din 4 martie 1977, pământul și mai mult începuse a
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
-i aminti nimic de proces. Socoti că acest copil nu trebuia să poarte greutatea unui război, și continuă: - Să plecați? Unde să plecați? spuse ea alarmată. De ce să plecați? - Avem de lucru în satul Pădureni, ne-au chemat mai mulți gospodari! Ina nu dovedi decât să spună: - Bine, bine, dar până mâine dimineață e încă multă vreme. Tot drumul până acasă, cu fiecare pas făcut, Ina își privea băiatul cu o duioșie ce-i presa de o vreme sufletul, devenită o
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
puțin noroc, garsoniera aceea ar putea fi a ta! Acum când știu cine e tatăl tău sunt sigur că poate să-ți dea o căldare cu var, și ce ar mai fi de pus la punct pe acolo. Un bun gospodar poate să o facă locuibilă. Cei doi se despărțiră, salutându-se reciproc. Vișinel era fericit că încheia ziua sub auspiciile unei stele norocoase. Deși noaptea era în toi, nu numai luminile orașului, ci mai cu seamă cele din sufletul lui
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
numit cantor la Biserica din comuna vecină Frumosu, iar din anul Răscoalei din 1907 este cantor titular în Vama, la Biserica Inălțarea Domnului. Ales primar în mai multe mandate după marea Unire din anul 1918, Constantin Cotlarciuc a fost un gospodar de frunte al satului, care s-a prăpădit înainte de vreme, din cauza unei boli grave de inimă. Iată cum îl prezenta un necrolog, extras dintr-un ziar din 11 martie 1930: „Duminică 9 martie a decedat în Vama, după suferinți lungi
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
îl prezenta un necrolog, extras dintr-un ziar din 11 martie 1930: „Duminică 9 martie a decedat în Vama, după suferinți lungi și dureroase, cantorul bisericesc Constantin Cotlarciuc. Născut în anul 1874 și fiind coborâtor dintr-o veche familie de gospodari fruntași, care a dat o serie de primari comunei târgului Vama, regretatul Constantin Cotlarciuc, văr drept cu I.P.SF nostru arhiepiscop și mitropolit Nectarie a fost și un valoros membru al organizației locale a Partidului Național-Liberal. Ales primar îndată după
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]