1,645 matches
-
pentru modul cum transformaseră pe cei doi urechiați necuminți În „daruri sfinti”: Ămâia mătii, Ilenuță-fa, că bine am făcut atunci când te-am ales pe tine de femeie și nu pe Lisandra, chiar dacă nu erai așa de frumoasă, da iată ce gospodină bună ai ajuns și te faci că nu vezi când eu mai calc pe de-alăturea! Știu și eu! Așa o fi dacă zici tu, Ghiță-hăi! Urma un ospăț așa cum numai olarii știu să facă, iar bunica Ileana se pricepea
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
mamii ăsteia noi”, și cuprins de o stare de bine care-i alunga Întrebările sale din ce În ce mai grele, Își vorbea În gând: Oare m-am prostit de tot, ce nu este bun În raționamentul meu? Frumușică este, știe să muncească, este gospodină, știe să facă mâncare, iubește copiii, este zdravănă și bună de „făcut lut”, este „neștiutoare și proaspătă”, ș-apoi ... femei nu sunt pe-aici?! Scăp de multe griji În privința lui Va, numai de nu ar respingi-o! La un semn
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
privirile sale și a fost plăcut surprins de faptul că În lapte s-a pus puțin zahăr, așa cum se obișnuia la Cățălești. Apoi, după-amiază, Maricuța, ajutată de fiica sa, au așezat o masă bogată, cu multe bunătăți gătite de către o gospodină desăvârșită, așa cum avea el să constate mai târziu și așa cum mereu o lăuda Victor pe noua lui soție, o masă așa cum Va nu mai văzuse de foarte multă vreme. Victor a adus murături și vin alb și spumos din „beci
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
rost prin intermediul calculatoarelor. Au pierdut timpul două doamne participând la ea, pierd timpul și cititorii reconstituind-o din paginile cărții. ‹ ‹ ‹ ‹ Nina Ceranu, prozatoare cunoscută (nu e cunoscută, dar așa scrie în prefață), face considerații pe care le face și o gospodină când stă la coadă și intră în vorbă cu cineva, din plictiseală: „...sunt într-o stare de depresie. Ai zice că primăvara pentru asta e trimisă, să ne aducă aminte cât de trecători ne aflăm prin viață.“ Iar Ana Chelariu
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
are și puțină poezie. Nu e vorba de o poetizare romanțioasă a întâmplărilor povestite, ci de sugerarea unui sens mai înalt al lor. O proză exclusiv prozaică nu este proză. ‹‹ Ea intră în categoria istoriilor pe care și le spun gospodinele când stau la coadă. Din această categorie fac parte și povestirile publicate de George Costin în volumul Anotimpuri cu centură de castitate (Zedax, Focșani, 2000). Autorul relatează ce li s-a întâmplat unor cunoscuți de-ai lui, cum s-au
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
bravadă (oarecum) simpatică: „apucă tu de-un colț apuc eu de / altul și hai să scuturăm cearceaful / pe balcon în capul trecătorilor / doar ne-or lua în serios că / noi nu ne jucăm de-a dormitul iubito / și-apoi lasă gospodinele să-și dea / singure seama ce-i cu / firele crețe de păr adunate / în plasele lor cu vinete pentru zacuscă.“ Alte poezii însă, chiar licențioase fiind, tot plictisesc, din cauza banalității și trivialității lor de fond: „caninii măselele cranț / clitorisul ceasului
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
rândul lui, Adrian Dinu Rachieru, un cunoscut și apreciat sociolog al literaturii, încearcă, în romanul Legea conservării scaunului (Eubeea, Timișoara, 2005), să practice dezinvoltura, imaginându-și dialogurile jucăușe ale unor intelectuali. Este însă o dezinvoltură eșuată, ca aceea a unei gospodine trupeșe, care, angajându-se într-o piruetă, face să trosnească podeaua sub ea: „Băi, Cezărică [întreabă Tolea], pe un’te învârți? tot cauți? Tot cauți și nu găsești, hi, hi. Io, tot cu zdroaba, râde Cezar. Pensez înțelepciuni.“ Suferint ´ a
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
ce mizerie faci. N-ai decît să faci curat. Eu? Da, dumneata. Păi, cum să spun, n-am misiunea asta. Dacă te doare sufletul... Mă cam doare. Eu ce să mănînc? Culeg de prin gunoaie. Lasă, că ești o mare gospodină. Ai 6 capre. Dacă am, sînt ale mele! Bine. O să primești amendă, mamaie. Baba întoarce spatele, mă înjură și aruncă mai abitir gunoiul din container. 0 1 pentru babă, concluzionez, văzîndu-mi de drum. Din urmă aud ceva de mamă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
curat, o cană plină de obicei cu apă și cîteva pahare care străluceau de curățenie. Alături, un șervet, un săpun și un castron cu prune îți sugerau parcă un ritual al omeniei. Casa era locuită de Aneta lui Gavril, o gospodină cum rar se întîlnește și o creștină desăvîrșită. Gavril, după ce a încheiat treburile mari pentru zidirea acelei gospodării, a sfîrșit sub trunchiul imens al unui stejar, care s-a supărat că i s-a încheiat misiunea de a veghea Moldova
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
i-a umplut ochii de lacrimi. Zi-i, mă, mai departe. Mai departe..., repetă copilul cu ochii rătăciți. Lăsați-l, s-a speriat bietul de el. Hai cu mine în bucătărie, se adresează gazda copilului. Dar... Vi-l aduc imediat. Gospodina pleacă cu Răducu și îl umple cu toate bunătățile. Cîteva jucării întregesc bucuria copilului. Abia tîrînd sacoșa, se întoarce la cruda realitate. Vasile freamătă a nemulțumire și nu se îndură să plece. Vreți să spuneți ceva? Dar, acolo, un bănuț
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
un bănuț... pentru copil. Pentru copil sau pentru băutură? Și dacă ar fi un pic și pentru un păhărel? Atunci vino să cureți zăpada și vom vedea. Cu boala mea? Ce boală? Cu plămînii... Atunci n-ai voie să bei. Gospodina încheie discuția și Vasile iese pe alee. Un pui de mesteacăn începea să încînte ochii trecătorilor. Vasile îl rupe ciudos. De ce, tati? scîncește Radu. De aia, replică Vasile, dîndu-i un pumn greu în cap. Destinul lui Laurențiu Spînu Laurențiu Spînu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
prieteni. În casă dezamăgirea fetei a crescut și mai mult. Camerele erau în semiîntuneric, un miros greu de mucegai și o proastă aerisire au determinat fata să se grăbească de plecare. Nu este ce ai crezut, dar o mînă de gospodină ar face din casa asta minuni. De cînd stai singur? De zece ani. Mai venea cîte o femeie, dar pleca repede. De ce mi-ai îndrugat atîtea minciuni? Nu credeam că o să vii. Îți prezentam totul așa cum doream eu să fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
fi tîrfa satului. A treia zi însă, misterul este dezlegat. O căruță plină cu bulendre de tot felul, haine, macaturi, plapume, așternuturi și alte cele, a oprit la poarta lui Ion. Pe o banchetă, în față, stătea el cu o gospodină nu prea bătrînă și care se ținea mîndră tare. Au început să care în casă averea aceea și apoi căruțașul a dat binețe și a plecat. Și-a adus mîndră, mînca-l-ar viermii de hodorog, tuna Aneta. Și noi care credeam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
avea un alt model pentru comparație. Toate le accepta ca fiind normale, dar cu lipsa afecțiunii de mamă nu se împăca. A fost invitat la un sfîrșit de săptămînă într-o familie și a remarcat ce puternică afecțiune avea mama, gospodina casei, pentru copilul său. Dacă ar trebui să mor ca să-mi salvez copilul, aș muri fericită, a spus amfitrioana. Și mama m-a iubit mult, spune molcom Bogdan. Te-a iubit? Da, foarte mult. Și... cum?... A murit, spune băiatul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
ca la țară, cu bălți în care se tologeau porcii și rațele. La căsuța mamei sale a sunat timid, cu degetele tremurînde. Mama, a sunat cineva, strigă niște puradei cu puțucile goale. Ce vrei? Nu dau de pomană, strigă apăsat gospodina. Eu sînt Bogdan, de la Iași. Cine? Bogdan, fiul matale. Ia mai du-te dracului, vagabondul naibii! Femeia avea încă 4 copii și trăia într-o sărăcie lucie. Am venit să te văd, mamă. Dacă te vede bărbatul meu, mă omoară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
astă seară el va trebui să povestească o parte din viața lui, despre care nu-i prea făcea plăcere să-și amintească... Nenea Mitru - numai el știa când a venit la „Han”, dar era la curent cu ce a pregătit gospodina pentru musafiri - Încât, ca un adevărat om al casei, s-a ocupat de tot ce trebuie unor oameni care vor să se simtă bine. Când masa a fost plină cu de toate, s-a auzit glasul cald și hâtru al
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
un vin roșu. Se vedea de departe că este vin de „viață lungă” sau mai degrabă de viață ce merită să fie trăită... Toate s-au așezat dinaintea musafirilor rânduite gospodărește. Nenea Mitru și-a făcut datoria de paharnic, iar gospodina a glăsuit cu vorbă dulce: ― Ia Îndemnați, oameni buni, până nu se răcesc vărzările... Tatăl lui Nicu privea cu mirare la tot ritualul. În cele din urmă, a intrat și el pe făgașul urmat de ceilalți comeseni... După ce fiecare s-
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
care știe să facă alivenci. Nu-i așa jupâneaso? Spunând acestea, Petrică a prins-o de mijloc pe „jupâneasă” și a strâns-o lângă el. ― Mama mea m-a Învățat să fac tot felul de mâncăruri. Ea era una dintre gospodinele satului, care sunt chemate să pregătească mesele pentru nunți, cumătrii sau alte petreceri... Așa că m a Învățat și cum se fac alivencile. ― Apoi cam de multișor n-am mai mâncat eu așa bunătăți - a vorbit tata Toader, gustând dintr o
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
Nando cu modestie, drept răspuns la declarația de atașament a nepotului său. Eu vorbesc serios, unchiule, îl asigură băiatul. Nando îi spuse că era în regulă și intrară în curtea casei. Mafalda își vedea prin casă de treburile ei de gospodină și rămase înmărmurită de uimire și de bucurie, când își văzu fratele intrând pe nepusă masă pe ușă. Trecuse parcă o veșnicie de când îl văzuse ieșind pe aceeași ușă, ridicat de Securitate și cu țeava revolverului între coaste, ca un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
forma din nou, și rânduiala era desăvârșită, fără să treacă vreunul peste rând, și făina Di la Manole cum îi ziceau clienții ropceni, iordăneșteni, cupceni, ciudeieni și alții era spornică la frământat și la crescut și mult se întreba printre gospodine. Iar anii au trecut și trec ca apa pe ulucul de la Iazul Morii și oamenii s-au schimbat după vreme și după vremuri. Pentru mulți Ropcea a rămas doar un simplu toponim înscris în actele de identitate sau o duioasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
mai spune pe la noi și farmece sau vrăjitorii, solomonii ori magii și făcături, legări și dezlegări de bune și de rele, după trebuință. Așa și-a început zicerea prietenul nostru de la Izvoare. În obștea noastră, a continuat el, mai mult gospodinele muncesc, deși adesea fac și ele tovărășie cu paharul la făgădău și cu iarba dracului în crucea drumului. Că bărbații nu-și pierd vremea cu torsul lânii, cu țesutul cergilor mițoase și al sumanelor, cu însăilatul bernevecilor și croitul cămășilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
lor de aur ce se va celebra în zilele de 14-15 mai a.c. la domiciliul de la Pătrăuții Sucevei. Rugăm a ne confirma participarea până pe 12.05 a.c. la tel. ... între orele... Doamna împreună cu bucătăreasa șefă de la Central și cu două gospodine, toate fostele ei eleve, s-au ocupat de prepararea bucatelor: antreuri și gustări calde și reci, budinci și salate, răcituri de cocoș, ciorbe răcoritoare, sarmale în foi de viță și de varză, fripturi de purcel, mânzat și pasăre, toate degresate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
nu înainte de a-i spune cu oarece îndoială că aici e mult mai greu ca la Dumbrava, dar să persevereze și așa va răzbi, deoarece de-acum se va putea ocupa numai de școală, că a scăpat de obligațiile de gospodină, de dădacă și de învățătoare. Când dai de greu, ne cauți la Cibernetică! I-au mai zis. Din când în când, vom mai trece și noi pe la tine!.. Să fie într-un ceas bun, Vasilică-surioară! Rămasă de una singură, surioara
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
De Sfântul Nicolai și de alte sărbători discuțiile se prelungeau până către seară, că lui bădia îi plăcea tovărășia și un păhărel-două alături de oaspeții pe care îi omenea cu licori de-ale lui și cu bunătăți de-ale mătușei Ortanța, gospodina. Din când în când, mai făcea și câte o împăcăciune între oameni care își purtau pizmă încă de pe vremea împușcatului sau împricinați de dată mai recentă: Ia lăsați-o cu ura mai moale că doar oameni sîntem și trebe să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
pregătirilor, Cecilia și unchiul ei nu făceau excepție. Ajunul Crăciunului a fost ziua cea mai plină și cea mai veselă pentru ei, că în toiul pregătirilor culinare se simțeau ca acasă în România. Cecilia și-a dovedit talentul de bună gospodină, deși nu-l prea pusese în valoare din anul în care toate treburile casei rămăseseră în seama ei, fiindcă mamă-sa se îmbolnăvise. De dimineață făcuse cozonacul, îl copsese, scosese și tava cu friptură de la cuptor, fiersese carnea și legumele
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]