1,047 matches
-
importanță națională și internațională: Congresul Internațional de Dacologie, „Pietrele Dacilor Vorbesc-Brâncuși 2012”, Tg. Jiu; Conferința dedicată aniversării a 137 de ani de la nașterea lui Brâncuși. Tg. Jiu, 20 februarie 2013. Domnul Ilie Fîrtat este coautor a 3 cărți, după cum urmează: Grădiștea, file de istorie, Craiova, 2004, Editura Rotomat, autori Fîrtat Ilie și Fîrtat Ioana; Grădiștea, pagini de dor, Rm. Vâlcea, 2007, Editura Offsetcolor, autori Fîrtat Ilie, Fîrtat Ioana și Fîrtat Georgiana Elena; Monografia învățământului grădiștean, 1840-1989, autori Fîrtat Ilie, Fîrtat Ioana
DE ION NĂLBITORU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2316 din 04 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/379422_a_380751]
-
Conferința dedicată aniversării a 137 de ani de la nașterea lui Brâncuși. Tg. Jiu, 20 februarie 2013. Domnul Ilie Fîrtat este coautor a 3 cărți, după cum urmează: Grădiștea, file de istorie, Craiova, 2004, Editura Rotomat, autori Fîrtat Ilie și Fîrtat Ioana; Grădiștea, pagini de dor, Rm. Vâlcea, 2007, Editura Offsetcolor, autori Fîrtat Ilie, Fîrtat Ioana și Fîrtat Georgiana Elena; Monografia învățământului grădiștean, 1840-1989, autori Fîrtat Ilie, Fîrtat Ioana și Fîrtat Georgiana Elena. A colaborat la evocări și antologii ca: „Personalități vâlcene - În
DE ION NĂLBITORU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2316 din 04 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/379422_a_380751]
-
antologii ca: „Personalități vâlcene - În memoriam Petre Petria”; „Pârâienii Valahiei”; „Eroii sunt îngerii din noi”, P. Lorelai; „Popasuri scriitoricești pe Olt și Olteț, III” , Florentin Smarandache Scriitorul Ilie Fîrtat iese la ”rampă” de această dată cu volumul de proză scurtă ”Grădiștea din vis (povestiri de ieri și de azi)” Într-o manieră originală autorul evocă minunatele locuri natale din localitatea Grădiștea, județul Vâlcea, localitate aflată pe mirifica vale a Oltețului, străjuită de o parte și alta de dealuri împădurite cu foioase
DE ION NĂLBITORU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2316 din 04 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/379422_a_380751]
-
Olt și Olteț, III” , Florentin Smarandache Scriitorul Ilie Fîrtat iese la ”rampă” de această dată cu volumul de proză scurtă ”Grădiștea din vis (povestiri de ieri și de azi)” Într-o manieră originală autorul evocă minunatele locuri natale din localitatea Grădiștea, județul Vâlcea, localitate aflată pe mirifica vale a Oltețului, străjuită de o parte și alta de dealuri împădurite cu foioase preponderent din stejar, gorun și fag. Volumul de față cuprinde o serie de povestiri inspirate din legende și mituri din
DE ION NĂLBITORU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2316 din 04 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/379422_a_380751]
-
cu expresii pe măsură, suspans, abilitate în exprimare, transmiterea cu ușurință a mesajelor, un dialog care curge fluent, cu scene ce par vii, uneori cu un umor rafinat, o întreagă armonie pe parcursul fiecărei povestiri, ceea ce-i conferă volumului de povestiri ” Grădiștea din vis” valoare literară. Recomand tuturor celor care vor să se despartă de lumea cotidiană cu tumultul și efervescența sa, o călătorie prin paginile acestei cărți pentru care pot să afirm, fără rezerve, că poate constitui, în esența sa, un
DE ION NĂLBITORU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2316 din 04 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/379422_a_380751]
-
Constantinopol, de către ... III. DESPRE AUTOR ȘI LUCRAREA SĂ - DE ION NĂLBITORU, de Ion Nălbitoru , publicat în Ediția nr. 2316 din 04 mai 2017. Domnul Ilie Fîrtat, bibliotecar, monograf și prozator este născut la data de 02. 01. 1959 în comuna Grădiștea, jud. Vâlcea; a absolvit Liceul Agroindustrial Bălcești, promoția 1978. În anul 1982 s-a căsătorit cu Ioana ( Părăușanu), învățătoare, în urma acestei căsătorii rezultând două fețe: Diana - Alexandra, medic ORL-ist și Georgiana-Elena, profesor de Limbă și Literatura română. Din 1997
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379428_a_380757]
-
În anul 1982 s-a căsătorit cu Ioana ( Părăușanu), învățătoare, în urma acestei căsătorii rezultând două fețe: Diana - Alexandra, medic ORL-ist și Georgiana-Elena, profesor de Limbă și Literatura română. Din 1997 și în prezent este bibliotecar la Bibliotecă Publică Locală Grădiștea. Domnul Ilie Fîrtat desfășoară o bogată activitate literară atât prin articole de specialitate, monografie cât și proza în diverse reviste și ziare din județ, din țară și străinătate, pe hârtie sau online, printre care as enumeră revistele : Bibliotecă, Casa cărții
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379428_a_380757]
-
județ, din țară și străinătate, pe hârtie sau online, printre care as enumeră revistele : Bibliotecă, Casa cărții vâlcene, Memoria slovelor ... Citește mai mult Domnul Ilie Fîrtat, bibliotecar, monograf și prozator este născut la data de 02. 01. 1959 în comuna Grădiștea, jud. Vâlcea; a absolvit Liceul Agroindustrial Bălcești, promoția 1978.În anul 1982 s-a căsătorit cu Ioana ( Părăușanu), învățătoare, în urma acestei căsătorii rezultând două fețe: Diana - Alexandra, medic ORL-ist și Georgiana-Elena, profesor de Limbă și Literatura română.Din 1997
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379428_a_380757]
-
În anul 1982 s-a căsătorit cu Ioana ( Părăușanu), învățătoare, în urma acestei căsătorii rezultând două fețe: Diana - Alexandra, medic ORL-ist și Georgiana-Elena, profesor de Limbă și Literatura română.Din 1997 și în prezent este bibliotecar la Bibliotecă Publică Locală Grădiștea.Domnul Ilie Fîrtat desfășoară o bogată activitate literară atât prin articole de specialitate, monografie cât și proza în diverse reviste și ziare din județ, din țară și străinătate, pe hârtie sau online, printre care as enumeră revistele : Bibliotecă, Casa cărții
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379428_a_380757]
-
Bibliotecă Județeană ”Antim Ivireanul”, în Sala de conferințe, avut loc lansarea revistei ”MEMORIA SLOVELOR”, nr 6 (11), 2016, a LSR, Filiala Vâlcea. Au fost prezenți la acest eveniment scriitori și oameni de cultură din Râmnicu Vâlcea, Drăgășani, Brezoi, Bălcești, Horezu, Grădiștea, Roșiile, Lungești, Slatina și București. N-au lipsit membrii ai Ligii Scriitorilor Români, Filiala Vâlcea, Societatea Culturală Anton Pann și nu în ultimul rând cei ai Forumului Cultural Râmnicu Vâlcea. Evenimentul a fost deschis de președintele LSR, Filiala Vâlcea, preotul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379428_a_380757]
-
Bibliotecă Județeană ”Antim Ivireanul”, în Sala de conferințe, avut loc lansarea revistei ”MEMORIA SLOVELOR”, nr 6 (11), 2016, a LSR, Filiala Vâlcea. Au fost prezenți la acest eveniment scriitori și oameni de cultură din Râmnicu Vâlcea, Drăgășani, Brezoi, Bălcești, Horezu, Grădiștea, Roșiile, Lungești, Slatina și București. N-au lipsit membrii ai Ligii Scriitorilor Români, Filiala Vâlcea, Societatea Culturală Anton Pann și nu în ultimul rând cei ai Forumului Cultural Râmnicu Vâlcea.Evenimentul a fost deschis de președintele LSR, Filiala Vâlcea, preotul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379428_a_380757]
-
boncănit dansează iele naiade lebede diferit colorate pe lacul lumilor sunt în afara universurilor omenești cunoscute sunt lipită crescută din tine pe sus pe cer imponderabilitate ---------------------------- Adina DUMITRESCU Râmnicu-Vâlcea 7 noiembrie 2016 ---------------------------- DUMITRESCU Adina, născută la 1 decembrie 1944 în comuna Grădiștea din județul Vâlcea. Absolventă a Liceului „Mircea cel Bătrân” Între anii 1963-1966 a urmat cursurile Facultății de Agronomie Craiova, iar între 1967-1972, cursurile Facultății de Biologie ale Universității din București. Romane publicate (în ediții restrânse); „Caruselul intențiilor” editura INTOL PRESS
DIN SCÂNTEILE VIEŢII (VERSURI) de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2139 din 08 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374051_a_375380]
-
Vicar Dr. Ionel Popescu - scurt excurs bio-bibliografic Părintele Ionel Popescu - Vicar administrativ la Arhiepiscopia Timișoarei (de la 1 decembrie 2009) și Preot Paroh la Parohia Timișoara Iosefin (de la 1 iulie 2001), s-a născut la 27 iulie 1955, în localitatea Hobița Grădiște, comuna Clopotiva, județul Hunedoara. Studii: Școala primară a urmat-o în satul natal (1962 - 1966), Școala generală a urmat-o în comuna Sarmizegetusa (1966 - 1970), Seminarul Teologic din Caransebeș (1970 - 1975), Institutul Teologic Universitar din Sibiu (1976 - 1980), stagiul militar
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – PREOT DR. IONEL POPESCU, BUCURIA SLUJIRII PRIN CUVÂNT – ARTICOLE, ESEURI, ÎNSEMNĂRI, REPORTAJE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2233 din 10 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375483_a_376812]
-
câte un țipăt. Ecoul lui se spărgea în valea adâncă a cetății de stejarii poleiți în argint, stejari ce căpătau forme umane ca și cum vechii locuitori ai acestor locuri se porniseră într-un dans fantastic. Ilie Fîrtat este bibliotecar în comuna Grădiștea, jud. Vâlcea; A publicat următoarele cărții: „Grădiștea, file de istorie”, „Grădiștea , pagini de dor” , „Monografia învățământului grădiștean, 1840 - 1989”, Are numeroase articole publicate în Revista Biblioteca, revista Casa cărții vâlcene, revista Memoria Slovelor, Cultura Vâlceană, Curierul de râmnic,Lohanul, etc.
HESTIA DE ILIE FÎRTAT de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1331 din 23 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376471_a_377800]
-
în valea adâncă a cetății de stejarii poleiți în argint, stejari ce căpătau forme umane ca și cum vechii locuitori ai acestor locuri se porniseră într-un dans fantastic. Ilie Fîrtat este bibliotecar în comuna Grădiștea, jud. Vâlcea; A publicat următoarele cărții: „Grădiștea, file de istorie”, „Grădiștea , pagini de dor” , „Monografia învățământului grădiștean, 1840 - 1989”, Are numeroase articole publicate în Revista Biblioteca, revista Casa cărții vâlcene, revista Memoria Slovelor, Cultura Vâlceană, Curierul de râmnic,Lohanul, etc. În 2007 a obținut Mențiune la Concursul
HESTIA DE ILIE FÎRTAT de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1331 din 23 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376471_a_377800]
-
cetății de stejarii poleiți în argint, stejari ce căpătau forme umane ca și cum vechii locuitori ai acestor locuri se porniseră într-un dans fantastic. Ilie Fîrtat este bibliotecar în comuna Grădiștea, jud. Vâlcea; A publicat următoarele cărții: „Grădiștea, file de istorie”, „Grădiștea , pagini de dor” , „Monografia învățământului grădiștean, 1840 - 1989”, Are numeroase articole publicate în Revista Biblioteca, revista Casa cărții vâlcene, revista Memoria Slovelor, Cultura Vâlceană, Curierul de râmnic,Lohanul, etc. În 2007 a obținut Mențiune la Concursul de Creație „Dumitru Mitrana
HESTIA DE ILIE FÎRTAT de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1331 din 23 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376471_a_377800]
-
Vâlcea), Ligya Diaconescu (Râmnicu Vâlcea) și Virgil Ciucă (New York/UȘA.). De asemenea doamna Diaconescu a mai acordat Diplome de exceleță pentru întreaga activitate literară și unor membrii ai Ligii Scriitorilor Români, Filiala Vâlcea: Pr. Constantin Mănescu (Horezu/Vâlcea), Ilie Fîrtat (Grădiștea/Vâlcea), Pr. Dumitru Popa (Lungești/Vâlcea), Adina Enăchescu (Râmnicu Vâlcea), Zenovia Zamfir (Râmnicu Vâlcea) etc. Pentru destindere a urmat un moment artistic al domnului Dumitru Miuță care ne-a încântat cu două melodii populare. Domnul Alexandru Florin Țene, presedintele Ligii
ZIUA LIMBII ROMANE LA RAMNICU VALCEA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1712 din 08 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374669_a_375998]
-
voștri sunt șterse pentru ca fii tăi să nu mai știe niciodată cum au apărut ei pe acest pământ, cine le sunt strămoșii și care le sunt meritele: 1. Vechile situri arheologice sunt distruse, se construiesc șosele experimentale peste ele, Sarmisegetuza, Grădiștea, Munții Buzăului, sunt vândute sub pretextul impulsionării turismului, unor privați care habar nu au că în pământul pe care îl calcă zace istoria ta încă nedescoperită. Tu taci;- 2. Elemente din tezaurul țării sunt trimise " la expoziție" în afara țării și
DULAII DE IERI SI DE AZI ŞI SCRISOARE CĂTRE POPOR (TU TACI) DE SFINŢIA SA JUSTIN PÂRVU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362090_a_363419]
-
i-a plăcut, se pare să oprească pentru o clipă "roata vremei" și să dureze pentru viitorime o imaginară Sarmisegetuza. Că e un construct "de cugetări" nu ne îndoim: nu avem informații ca poetul să fi văzut cetatea dacilor de la Grădiștea Muncelului. A văzut Cetatea Sucevei și Cetatea Neamțului, dar nici una dintre ele nu sunt ridicate pe "stâncării", între prăpăstii cu creste de piatră. Or, Sarmisegetuza lui M. Eminescu este o proiecție, o "gândire în piatră" ridicată de un Apolodor al
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
agricole în apele de suprafață și în apele subterane. În cadrul proiectului " Controlul Poluării în Agricultură ", realizat împreună cu Banca Mondială, în județul Călărași au fost realizate 1350 de platforme în gospodării pentru stocarea gunoiului de grajd (în comunele Alexandru Odobescu și Grădiștea). Totodată, au mai fost realizate 9 platforme comunale și erau în curs de realizare încă 4. Prin OMMGA nr. 44/2004, au fost stabilite criteriile monitorizării substanțelor periculoase în resurse de apă din România, sistemul de extindere permanentă a Listei
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
au împrumutat de la autohtoni numele marilor râuri, nu au preluat și toponimia urbană daco-romană, deoarece aceasta nu mai era în uz, iar în locul vechilor denumiri autohtone se întâlnesc, mult mai târziu (peste secole), în evul mediu, toponime slave: Bălgrad (Apulum), Grădiștea (Sarmizegetusa), Moigrad (Porolissum), Orșova (Dierna). Uitarea numelor orașelor, abandonarea toponimiei, în general, nu este un fenomen izolat, prezent doar în Dacia, ci se întâlnește peste tot în antichitatea romană târzie și în perioada migrațiilor barbare. Pierderea numelor orașelor, a toponimiei
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
cooperat cu alogenii. Năvălirile barbare au provocat "bejenii" și momente de panică, dar nu s-a produs un transfer de populație de la câmpie la munte. În anumite zone românești de la începutul evului mediu existau "cetățile" Cetățuia (84 cu acest nume), Grădiștea (80), locuri de adăpost, cetăți țărănești pentru vremuri tulburi. Acestea nu erau fortificații lipsesc armele din incinta lor ci mai ales locuri de adăpost pentru oameni, pentru animale, unde se depuneau vasele (oale) cu produsul recoltelor. În ceasul primejdiei, oamenii
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
cârmaci, trăgaci), -og (milog, olog, pisălog), -eală (amețeală, bârfeală, croială, umezeală), -an (bețivan, golan, lungan), -anie (grijanie, împărtășanie, pățanie), -ean (moldovean, muntean, oltean, vrâncean, dobrogean), -nic (obraznic, praznic, ibovnic, amarnic, îndoielnic, comic), -niță (botniță, clopotniță, melniță, vârtelniță), -iște (siliște, porumbiște, grădiște, pajiște), -eț (călăreț, cântăreț, drumeț), -iță (suliță, undiță, mlădiță, mioriță), -av (mârșav, trândav, scârnav), -iv (uscățiv, milostiv, guraliv), -uire (mânuire, făptuire, uluire, dăinuire, prețuire).61 Dicționarul filologului A. Cihac (1879), ce cuprindea 5765 de cuvinte, relevă că două cincimi din
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
41) scria despre geți că-l înduplecau pe zeul Marte „printr-un cult sălbatic (căci victimele lui au fost prizonierii uciși), socotind că șeful războaielor trebuie împăcat prin vărsare de sânge omenesc”. Unii autori consideră că altarul de andezit de la Grădiștea Muncelului era folosit la sacrificii de oameni și animale. Acest lucru pare să fie dovedit de un „lighenaș” colector, tăiat în piatră, descoperit sub pavajul de andezit. (Pentru sacrificarea rituală a unor prizonieri, criminali, sclavi etc. la celți, scandinavi, greci
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
al III-lea Radu (casele și biserica ridicate de el erau Fărcășele, în Olt); marele stolnic Dumitrașcu Filipescu a ctitorit, în 1642, împreună cu marele postelnic Constantin Cantacuzino, biserica din Filipeștii-de-Târg; marele vistier Bunea Grădeșteanu (ctitor, în 1657, al bisericii din Grădiștea, Vlașca, unde își avea curțile; mai înainte - în 1654 - ctitorise schitul Bunea); Tudor Greceanu și-a sfârșit viața îmbrăcat în rasă monahală și, cu siguranță în schitul pe care el l-a ctitorit în satul Greci; Șerban Greceanu, fratele cronicarului
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]