555 matches
-
izolate (isolates sau isolated nodes). Acest lucru înseamnă că cei trei membri ai grupului nu au nominalizat niciun alt coleg ca fiindu-le antipatic și, de asemenea, nu au fost nominalizați de niciun alt coleg ca fiind antipatici. Vizualizarea prin grafuri a seturilor de date relaționale este posibilă doar în situațiile care implică un număr relativ mic de noduri și legături. Acest lucru este explicabil prin faptul că un număr mic de noduri și legături permite analiza cu ușurință a configurațiilor
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
un număr mic de noduri și legături permite analiza cu ușurință a configurațiilor/modelelor de structură de rețea (de exemplu, figurile 2.14, 2.15 și 2.16). Cu cât numărul de noduri și legături crește, cu atât vizualizarea prin graf devine mai dificilă și mai puțin utilă pentru procesul de analiză și interpretare. Graful din figura 2.17 ilustrează această idee. În acest graf, avem o rețea de comunicare compusă din 1.149 de noduri și 4.496 de legături
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
de structură de rețea (de exemplu, figurile 2.14, 2.15 și 2.16). Cu cât numărul de noduri și legături crește, cu atât vizualizarea prin graf devine mai dificilă și mai puțin utilă pentru procesul de analiză și interpretare. Graful din figura 2.17 ilustrează această idee. În acest graf, avem o rețea de comunicare compusă din 1.149 de noduri și 4.496 de legături. Pentru vizualizarea rețelelor de dimensiuni mari (precum cea din figura 2.17), este sugerată
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
15 și 2.16). Cu cât numărul de noduri și legături crește, cu atât vizualizarea prin graf devine mai dificilă și mai puțin utilă pentru procesul de analiză și interpretare. Graful din figura 2.17 ilustrează această idee. În acest graf, avem o rețea de comunicare compusă din 1.149 de noduri și 4.496 de legături. Pentru vizualizarea rețelelor de dimensiuni mari (precum cea din figura 2.17), este sugerată extragerea unor subrețele (de Nooy et al., 2005) și reprezentarea
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
comunicare compusă din 1.149 de noduri și 4.496 de legături. Pentru vizualizarea rețelelor de dimensiuni mari (precum cea din figura 2.17), este sugerată extragerea unor subrețele (de Nooy et al., 2005) și reprezentarea acestora sub formă de graf. Mai mult, în domeniul analizei rețelelor sociale se poate discuta și despre o recomandare cu privire la alegerea pachetelor software de analiză. Astfel, în practică, pachetul UCINET 6.0 este utilizat pentru analiza rețelelor sociale de dimensiuni mici, iar Pajek este recomandat
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
analiză. Astfel, în practică, pachetul UCINET 6.0 este utilizat pentru analiza rețelelor sociale de dimensiuni mici, iar Pajek este recomandat pentru analiza rețelelor sociale de dimensiuni mari. Analiza rețelelor sociale nu trebuie confundată cu vizualizarea acestora sub formă de grafuri. Diversele rutine de analiză a rețelelor sociale sunt aplicate la nivelul seturilor de date relaționale stocate sub formă matricială. În acest sens, multe dintre operațiile de analiză a rețelelor sociale sunt derivate din algebra matricială (Hanneman și Riddle, 2005). Rețelele
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
există 30 de noduri, ceea ce înseamnă că, teoretic, sunt posibile 870 de legături direcționale (30 × 29). Dintre acestea, sunt reprezentate 29 de legături direcționale. Numărul mediu de legături ce îi revin unui nod este 0,967. Rețeaua socială ilustrată prin graful din figura 2.18 descrie structura de autoritate dintr-o organizație. După cum se poate observa, avem atât legături transmise, cât și legături recepționate/primite. De exemplu, nodul 9 primește cele mai multe legături de autoritate (are cei mai mulți subordonați): 11 legături. În ceea ce privește legăturile
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
la care se află un actor în raport cu ceilalți actori ai rețelei (closeness); (c) numărul de situații în care un nod se interpune pe distanța cea mai scurtă dintre alte două noduri (betweenness). Voi ilustra cele trei măsurători ale centralității prin grafurile din figurile 2.20 și 2.21. O primă măsurătoare a centralității este numărul legăturilor fiecărui nod (degree) (Freeman, 1979). În general, cu cât un actor are mai multe legături, cu atât are mai multe alternative de a-și satisface
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
este permis să lipsească din setul de legături al unui membru al substructurii). O altă substructură care poate rezulta în urma relaxării restricțiilor aplicate clicilor este nucleul de mărime k (k-core). Nucleul de mărime k este un subgraf (subset) într-un graf (rețea) în care fiecare nod este adiacent cu un număr minim k de noduri care fac parte din subgraf (subset). Spre deosebire de substructurile de tip k-plex (care specifică numărul maxim de linii ce pot lipsi astfel încât un nod să fie membru
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
îmbunătăți performanța organizației nu reprezintă, în toate cazurile, un argument suficient care să justifice orice ingerință în comportamentele angajaților la locul de muncă. În cadrul studiilor de rețele sociale, cercetătorii obișnuiesc să descrie legăturile identificate între actori folosind vizualizări de tipul grafurilor. Atunci când vizualizările sunt făcute publice, în practică, identitatea respondenților este ascunsă fie prin folosirea unui sistem de coduri (figura 2.32b), fie prin eliminarea numelor participanților (figura 2.32c). Dacă identitatea participanților nu este ascunsă, răspunsurile oferite de fiecare individ
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
respondenților este ascunsă fie prin folosirea unui sistem de coduri (figura 2.32b), fie prin eliminarea numelor participanților (figura 2.32c). Dacă identitatea participanților nu este ascunsă, răspunsurile oferite de fiecare individ ar putea fi observate foarte ușor prin vizualizarea grafului aferent. De exemplu, graful din figura 2.32 poate rezulta în urma prelucrării răspunsurilor obținute prin administrarea chestionarului sociometric prezentat în tabelul 2.10. Folosirea sistemelor de coduri sau eliminarea efectivă a numelor de identificare a nodurilor nu rezolvă întotdeauna problema
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
prin folosirea unui sistem de coduri (figura 2.32b), fie prin eliminarea numelor participanților (figura 2.32c). Dacă identitatea participanților nu este ascunsă, răspunsurile oferite de fiecare individ ar putea fi observate foarte ușor prin vizualizarea grafului aferent. De exemplu, graful din figura 2.32 poate rezulta în urma prelucrării răspunsurilor obținute prin administrarea chestionarului sociometric prezentat în tabelul 2.10. Folosirea sistemelor de coduri sau eliminarea efectivă a numelor de identificare a nodurilor nu rezolvă întotdeauna problema indentității participanților, în situația
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
de identificare a nodurilor nu rezolvă întotdeauna problema indentității participanților, în situația prezentării rețelelor în public. Prin urmare, problemele etice rezultate nu sunt soluționate. Dacă prezentarea rețelelor obținute se realizează în fața participanților la studiu, aceștia se pot identifica uneori în grafuri. De exemplu, „Sergiu Butoi”, unul dintre participanți, își poate aminti că a menționat trei dintre colegii de muncă drept prieteni. Consultând graful din figurile 2.32b sau 2.32c, poate observa că doar un singur nod a făcut trei nominalizări
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
sunt soluționate. Dacă prezentarea rețelelor obținute se realizează în fața participanților la studiu, aceștia se pot identifica uneori în grafuri. De exemplu, „Sergiu Butoi”, unul dintre participanți, își poate aminti că a menționat trei dintre colegii de muncă drept prieteni. Consultând graful din figurile 2.32b sau 2.32c, poate observa că doar un singur nod a făcut trei nominalizări de prieteni (nodul 2). În consecință, „Sergiu Butoi” poate fi sigur că în rețeaua de prietenie nodul 2 îl reprezintă pe el
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
cu A. O a treia idee importantă dezvoltată de Granovetter în cadrul SWT și reluată ulterior de Burt (1992) face referire la legăturile de tip pod3. Potrivit lui Harary și colaboratorilor săi (1965), legăturile de tip pod sunt definite în contextul teoriei grafurilor. Astfel, aceștia consideră că podul este singura linie care leagă două puncte dintr-un graf (vezi legătura A-W din figura 3.3). Granovetter demonstrează că legăturile de tip pod sunt cel mai probabil legături slabe (și doar excepțional legături
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
de Burt (1992) face referire la legăturile de tip pod3. Potrivit lui Harary și colaboratorilor săi (1965), legăturile de tip pod sunt definite în contextul teoriei grafurilor. Astfel, aceștia consideră că podul este singura linie care leagă două puncte dintr-un graf (vezi legătura A-W din figura 3.3). Granovetter demonstrează că legăturile de tip pod sunt cel mai probabil legături slabe (și doar excepțional legături tari). Fiind legături slabe, podurile permit unor actori altfel neconectați să comunice. De exemplu, în
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
descoperă că au cunoștințe sau chiar prieteni comuni și, în consecință, exclamă: Ce mică e lumea! Înainte de a defini problema Lumii Mici și de a prezenta soluția propusă de doi fizicieni, Watts și Stogartz (1998), apelând la elemente din teoria grafurilor, voi prezenta două exemple de comunități a căror structură prezintă proprietăți ale Lumii Mici. Este vorba despre comunitatea internațională a matematicienilor și despre industria internațională a cinematografiei. Unul dintre cei mai importanți matematicieni unguri, Paul Erdős, a scris în colaborare
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
ofere diverse explicații (Scott, 2012). Buchanan (2002) vorbește despre încercările fizicienilor de a explica efectul Lumii Mici (distanța medie de șase legături între oricare două persoane; six degrees of separation). Astfel, potrivit lui Buchanan, unii fizicieni au pornit de la studiile asupra grafurilor aleatorii realizate de Erdős și Rényi în anii ’50. Presupunând Un graf aleatoriu este acel graf care rezultă din conectarea la întâmplare a unei colecții de puncte (Buchanan, 2002: 16). Conform modelului Erdős-Rényi, realizarea unor legături între puncte de graf
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
a explica efectul Lumii Mici (distanța medie de șase legături între oricare două persoane; six degrees of separation). Astfel, potrivit lui Buchanan, unii fizicieni au pornit de la studiile asupra grafurilor aleatorii realizate de Erdős și Rényi în anii ’50. Presupunând Un graf aleatoriu este acel graf care rezultă din conectarea la întâmplare a unei colecții de puncte (Buchanan, 2002: 16). Conform modelului Erdős-Rényi, realizarea unor legături între puncte de graf se face cu probabilități egale, independent de liniile stabilite anterior. că rețelele
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
Mici (distanța medie de șase legături între oricare două persoane; six degrees of separation). Astfel, potrivit lui Buchanan, unii fizicieni au pornit de la studiile asupra grafurilor aleatorii realizate de Erdős și Rényi în anii ’50. Presupunând Un graf aleatoriu este acel graf care rezultă din conectarea la întâmplare a unei colecții de puncte (Buchanan, 2002: 16). Conform modelului Erdős-Rényi, realizarea unor legături între puncte de graf se face cu probabilități egale, independent de liniile stabilite anterior. că rețelele sociale nu au o
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
grafurilor aleatorii realizate de Erdős și Rényi în anii ’50. Presupunând Un graf aleatoriu este acel graf care rezultă din conectarea la întâmplare a unei colecții de puncte (Buchanan, 2002: 16). Conform modelului Erdős-Rényi, realizarea unor legături între puncte de graf se face cu probabilități egale, independent de liniile stabilite anterior. că rețelele sociale nu au o anumită structură sau nu prezintă un anumit tip de ordine și, în consecință, par a fi aproape un rezultat al întâmplării, este firesc ca
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
probabilități egale, independent de liniile stabilite anterior. că rețelele sociale nu au o anumită structură sau nu prezintă un anumit tip de ordine și, în consecință, par a fi aproape un rezultat al întâmplării, este firesc ca rezultatele studiilor despre grafurile aleatorii să aibă aplicabilitate pentru studiul rețelelor sociale și deci pentru rezolvarea problemei Lumii Mici. Pentru a înțelege argumentul grafurilor aleatorii, Buchanan oferă ca exemplu situația în care un inginer trebuie să construiască drumuri care să conecteze 50 de orașe
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
tip de ordine și, în consecință, par a fi aproape un rezultat al întâmplării, este firesc ca rezultatele studiilor despre grafurile aleatorii să aibă aplicabilitate pentru studiul rețelelor sociale și deci pentru rezolvarea problemei Lumii Mici. Pentru a înțelege argumentul grafurilor aleatorii, Buchanan oferă ca exemplu situația în care un inginer trebuie să construiască drumuri care să conecteze 50 de orașe dintr-un stat subdezvoltat. Având în vedere bugetul extrem de redus al statului respectiv, inginerul nu poate să construiască 1.225
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
mai mic număr posibil de drumuri care să asigure conectarea tuturor celor 50 de orașe. Însă, indiferent de propunerile inginerului cu privire la amplasarea drumurilor, autoritățile statului decid să le construiască întâmplător. Potrivit lui Buchanan (2002), Erdős a demonstrat că asigurarea conectivității unui graf poate fi rezultatul întâmplării. În opinia lui Erdős, ar fi fost nevoie de 98 de drumuri construite întâmplător pentru a se asigura un nivel înalt de conectivitate între cele 50 de orașe. Astfel, utilizând abordarea lui Erdős, în cazul argumentului
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
poate fi rezultatul întâmplării. În opinia lui Erdős, ar fi fost nevoie de 98 de drumuri construite întâmplător pentru a se asigura un nivel înalt de conectivitate între cele 50 de orașe. Astfel, utilizând abordarea lui Erdős, în cazul argumentului grafurilor aleatorii, un procent mic de legături plasate întâmplător este suficient pentru a conecta, mai mult sau mai puțin, un graf. Totuși, calculele lui Erdős nu explicau efectul Lumii Mici. Conectarea aleatorie nu implica distanțe relativ scurte între oricare două puncte
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]