555 matches
-
plantă rară la nivelul întregii țări, motiv pentru care a fost declarată monument al naturii. În alte părți i se spune „"curpen"”, numele științific fiind „"Ruscus hypoglossum"”. Tot prin păduri, pe sub coroana bogată a copacilor se întâlnesc diferite specii de graminee între care predomină scrada, brădișorul, orhidee de diferite culori și nuanțe, frumos mirositoare, măcrișul iepuresc, cărora li se asociază numeroși bureți. Dintre aceștia, comestibili, enumerăm: urechiușa, creasta cocoșului, „milătarca” (hribul), buretele de fag, ghebea și „buretele usturos” (buretele alb); dintre
Geografia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309472_a_310801]
-
omeagul și lipanul. Pe malul pâraielor limpezi și umbroase din păduri, cresc în voie plante iubitoare de umezeală precum: „podbealul” (podbal), săpunarița, calcea, brusturul, rogozul, pipirigul, „izma-broaștii”, gingașa „nu-mă-uita”, asociate sau nu cu feriga. În fânețele din preajma pădurii, predomină „ierburile” (gramineele), cum sunt: timoftica, meișorul, păiușul „tremuricea” (Briza media) și „păru porcului”. Dintre plantele cu flori se cuvin a fi amintite: trifoiul sălbatic, „lipitoarea” ("Viscaria vulgaria"), „sunzuenele”, scăunelele numite și „scaonu popii” ("Dianthus carthusianorum"), sulfina, chimul, ochiul boului, pojarnița, sunătoarea, arnica
Geografia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309472_a_310801]
-
se formează pernuțe de mușchi, iar porțiunile deschise ale pietrelor sînt împodobite cu diferiți licheni. În lunca rîulețului, mai aproape de sat, putem întîlni coada calului de luncă. Pe “Movilă” și pe “Țiglău” din insuficiență de umiditate sînt poiene cu plante graminee, clopoței, garofițe, iar printre pietrele dezgolite cresc arbuști de măceș, drăcilă, păducel, corn, porumbar. Acolo unde stratul de roci este mai mare apare coada șoarecelui. Din animalele sălbatice se întîlnesc: dihorele de stepă, dihorele de pădure, vulpea, iepurele sălbatic, popîndăul
Climăuții de Jos, Șoldănești () [Corola-website/Science/305213_a_306542]
-
este un termen generic care desemnează mai multe specii aparținând genului "Triticum". Acestea sunt plante anuale din familia gramineelor (Poaceae), cultivate în aproape întreaga lume. l este cea mai cultivată plantă în lume și a patra cultură mondială ca producție după trestia de zahăr, porumb și orez. Pe locul 2 ca suprafață se află porumbul. În Europa Occidentală și
Grâu () [Corola-website/Science/299675_a_301004]
-
decenii are pregnante valori negative din cauza unor factori de natură economică, ecologică și social-politică. Începând cu perioada modernă, procesele economice din zonă sunt puternic influențate de apariția și dezvoltarea orașului Odesa. Specializat în exportul de cereale, acesta a determinat cultivarea gramineelor pe tot cuprinsul Novorosiei de vest. Aflată la 65 km de Odesa, Nezavertailovca s-a înscris în același profil agricol, cultivând cereale comercializate intermediarilor din portul Odesei. Din anul 1932, gospodăriile țărănești sunt supuse naționalizării și colectivizării forțate. La mijlocul secolului
Nezavertailovca, Stînga Nistrului () [Corola-website/Science/305123_a_306452]
-
pe de o parte are rol important în formarea și evoluția solului și pe de altă parte dă indicii prețioase asupra condițiilor bioclimatice. Din punct de vedere geobotanic, teritoriul comunei Mihai Eminescu se încadrează în zona pajiștilor de silvostepă cu graminee și diverse ierburi xeromezofite, alternând cu păduri de stejar. Datorită situației geografice a acestei zone, vegetația reflectă pe de o parte influența pătrunderii tot mai accentuate a stepei din est, iar pe de altă parte influența relativă a zonei forestiere
Comuna Mihai Eminescu, Botoșani () [Corola-website/Science/300917_a_302246]
-
in sensul numărului mare de animale pe unitate de suprafață, precum și folosirea pășunatului în perioadele umede sau primăvara devreme. În zonele cu eroziuni avansate și cu expoziții însorite sunt întâlnite specii de tipul Andropogon, în asociații cu alte specii de graminee, în general pe locuri sărăcite în humus. Pe solurile interzonale de tipul solurilor gleizate și subtipuri gleice sunt identificate specii hidrofile de tipul asociațiilor de Carex, Juncus și Phragmites. Vegetația cultivată în zonă este reprezentată de grâu, porumb, urmate de
Comuna Mihai Eminescu, Botoșani () [Corola-website/Science/300917_a_302246]
-
alpinum"), studentiță (Arenaria serpyllifolia), firuța ("Poa nemoralis"), bărbișoara ("Bothriochloa ischaeum"), sclipeți ("Potentilla erecta"), lăcrămioara ("Convallaria majalis"), pochivnic ("Asarum europaeum"), năpraznică ("Geranium robertianum"), rocoțea ("Stellaria graminea"), pupezele ("Lathyrus vernus"), pedicuța ("Lycopodium clavatum"), alior ("Euphorbia cyparissias"); precum și mai multe specii din familia gramineelor, printre care: pir ("Agropiron repens"), golomăț ("Dactylis glomerata"), iarba-vântului ("Nardus strictă") sau iarba-câmpului ("Agrostis tenuis"). În vecinătatea rezervației naturale se află mai multe obiective turistice (lăcașuri de cult, monumente istorice, situri arheologice, arii naturale protejate), astfel:
Poiana cu narcise de la Racâș-Hida () [Corola-website/Science/323783_a_325112]
-
Nord și Munții Ural. Vegetației sărăcăcioase de mușchi și licheni i se adaugă mesteăcanul pitic, salcia pitică și ienupărul. O vegetație asemănătoare celei de tundră, vegetația alpină, se găsește în partea superioară a munților înalți, fiind formată, printre altele, din graminee, afin, merișor și smardar. Fauna de tip tropical, apoi subtropical, din pliocen, cu elefanți, cămile și antilope, a cedat locul faunei de climă rece, din timpul glaciațiunilor.S-a format o faună de tundră și pădurea boreală, cu exemplare de
Europa () [Corola-website/Science/296626_a_297955]
-
30.000 - 10.000 î.Hr.) se perfecționează tehnica cioplirii uneltelor din silex, se construiesc primele adăposturi, simple apărători contra vântului. În epipaleolitic (sau mezolitic: 10.000 - 5.500 î.Hr.) se trece la o viață semistabilă: se trece la cultivarea plantelor graminee și se domesticește câinele (utilizat la vânătoare). În neolitic și eneolitic (epoca pietrei șlefuite: 5.500 - 2.700 î.Hr.) se extinde cultivarea cerealelor (grâu, orz) și se folosește săpăliga pentru arat. Către sfârșitul acestei perioade apare plugul primitiv de lemn
Istoria tehnologiei în România () [Corola-website/Science/318774_a_320103]
-
monogyna, Crataegus pentagyna), lemn câinesc (Ligustrum vulgare), sânger (Cornus sanguinea), măceș (Roșa canina), porumbar (Prunus spinosa). Vegetația ierboasa dezvoltată în poienile pădurilor sau pe suprafețele necultivate cuprinde: păiușul (Festuca valesiaca, Festuca pseudogina), negara (Stipa capilata), firuța cu bulbi (Poa bulbosa), graminee cu rizomi (Bromus inermis, Poa augustifolia, Agropyron repense), pelinița (Artemisa austriacă), pir (Cynodom dactylon), mohor (Stelaria glaucă), trifoi (Trifolium repens, Trifolium pratense). În lunci și zăvoie vegetația cuprinde: salcii (Salix albă, Salix fragilis, Salix cinerea , Salix trianduanini), (Alnus glutinosa) și
Clinceni, Ilfov () [Corola-website/Science/325068_a_326397]
-
populate ale bazinului a adus modificări importante ale suprafețelor și structurii vegetației. Vegetația ierboasa: În etajul inferior cresc asociații ierboase de: horștii, tătăneasa, vulturica, iarbă vulturului. În terenurile defrișate s-au format pajiști montane secundare, pe care cresc în asciații, graminee și leguminoase de mică valoare furajera, în deosebit pe terenurile intens pășunate: iarbă vântului, păiușul roșu, toposica, dar și firuța, trifoiul alb, trifoiu roșu, ghizdeiul. Este frecvență și leurda, salvia, vânărița, colțișor, plămânărița, murul. În culturile agricole cresc numeroase buruieni
Târlișua, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300897_a_302226]
-
că sunt extinse pe terenurile degradate, constituind o frână în eroziunea de suprafață a solurilor. Că specii se regăsesc Stipetum capillatae, negara (Stipa capillata), păiușul (Festica valesiaca), bărboasa (Botriochloa ischaemum), pelinița (Artemisa austriacă), scrântitoarea (Potentilla argentea), laptele câinelui (Euphorbia nicaeensis), graminee (Lolium perene, L.multiflorum, Bromus inermis, Dactylis glomerata, Festuca pratensis) și leguminoase (Medicaro satriva, Onobrychis viciaefolia, Lotus corniculatus, Melilotus officinalus). În anumite locuri improprii agriculturii și desfășurării pășunatului se întâlnesc tufărișuri în special de păducel (Crataegus monogyna), porumbar (Prunus spinosa
Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior () [Corola-website/Science/326148_a_327477]
-
mai mare parte a teritoriului administrativ este ocupată de terenuri agricole. Se găsesc și rămășițe de stepă reprezentată de pajiști naturale precum și marginea drumurilor de-a lungul digurilor și canalelor de irigație. În pajiștele xerofile, speciile predominante sunt reprezentate prin graminee: negara, păiușurile stepice, pirul crestat, ovăzul sălbatic. Mai cresc traista ciobanului, troscotul, coada șoricelului, volbura, păpădia, pelinul, cimbrișorul, diferiți scaieți etc. Majoritatea acestor plante își dezvoltă ciclul evolutiv înaintea venirii perioadelor secetoase de la sfârșitul verii.</br> În mod spontan, pe
Comuna Dudești, Brăila () [Corola-website/Science/300961_a_302290]
-
asociaților de specii. În componența vegetației naturale spontane din munții Poiana Ruscăi, deci inclusiv în zona Padeșului, se întîlnesc elemente aparținând celor mai variate domenii floristice ca de pildă: elemente specifice Europei centrale (pădurile de fag), Europei răsăritene (stepele cu graminee), cele mediteranene (castanul comestibil, liliacul sălbatic) elemente din ținuturie sub carpatice (coniferele - molidul în special) precum și elemente din ținuturile Peninsulei Balcanice, câteva specii de stejari, cerul, gârnița. Alte specii se păstrează din vremurile glaciației cuaternare (afinul, jepii), îndeosebi în zona
Comuna Nădrag, Timiș () [Corola-website/Science/301380_a_302709]
-
intens populate ale bazinului a dus la modificări importante ale suprafețelor și structurii vegetației. În etajul inferior cresc asociații ierboase ca hostii, tătăneasa, vulturica, iarba vulturului. În terenurile defrișate s-au format pajiști montane secundare, pe care cresc în asociații graminee și leguminoase de mică valoare furajeră, îndeosebi pe terenurile intens și irațional pășunate: iarba vântului, păiușul roșu, toposica, dar și firuța, trifoiul alb, trifoiu roșu, ghizdeiul. Este frecventă și leurda, salvia, vinarița, colțișor, plămânărița, murul. În culturile agricole cresc numeroase
Molișet, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300884_a_302213]
-
și baptiști (1,95%). Pentru 9,27% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Teritoriul comunei este caracterizat printr-o vegetație zonală (stepă și silvostepă) puternic modificată. Pe lângă specii de salcie, plop, arini se întâlnesc foioasele și pajiști stepice cu graminee. Zona este tipică practicării agriculturii, cu preponderență cerealele și creșterea animalelor. Activitatea turistică este redusă, fiind practicat doar turismul de tranzit. Totuși iazurile și lacurile amenajate din zonă oferă posibilități de pescuit sportiv. Fondul forestier, format din specii de foioase
Comuna Țigănești, Teleorman () [Corola-website/Science/301849_a_303178]
-
rădăcini: Rădăcinile normale își au originea în radicula embrionului, dar există și "rădăcini adventive", care se formează pe tulpini, ramuri sau frunze. Ele se pot dezvolta pe tulpini aeriene (iederă), pe tulpini subterane (rizomi, bulbi), la nivelul nodului de înfrățire (graminee), pe ramuri (" Ficus") sau pe frunze ("Bryonia"). Însă rădăcinile pot fi împărțite și în următoarele feluri: - Aeriene Rădăcinile sunt structuri vegetale subterane sau aeriene compuse în principal din scoarță (la exterior) și din țesut parenchimatic (la interior). Rădăcinile groase seamănă
Rădăcină () [Corola-website/Science/303370_a_304699]
-
și pe aceste suprafețe s-au rărit foarte mult speciile care erau altădată caracteristice Bărăganului. Pajiștile naturale se pot identifica prin prezența următoarelor specii: pirul (Agropyrum cristatum), jaleșul (Salvia nemorosa), iarba șarpelui (Echium vulgare), firuța (Poa trivialis). Sunt frecvente și gramineele din genul Brmus și Setaria. Caracterul stepic al acestor pajiști este evidențiat și de prezența speciilor de Andropogon ischaemuum și Eringium campestre, care invadează pășunile de pe izlazurile comunale. Vegetația forestieră este reprezentată de resturi ale fostelor păduri, care ocupaseră suprafețe
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
vegetație, vânturi, îngheț peren, soluri reci și suprasaturate cu apă), au determinat la plante apariția unor adaptări caracteristice. Tundra este formată din plante cu înălțimi reduse (arborii lipsesc complet), de obicei perene, cu sistem radicular superficial. Predomina mușchii și lichenii, gramineele, unele plante cu flori viu colorate, iar în sud, arbuștii pitici și tufișurile scunde (salcie polara, mesteacăn pitic). Zona de tundra este slab populată . Rozătoarele mici și câteva feluri de păsări trăiesc în tunelele făcute în zăpadă, hrănindu-se cu
Tundră () [Corola-website/Science/303107_a_304436]
-
Condițiile pentru aplicarea prevederilor de la pct. i) de la lit. b) din acest alineat vor fi stabilite în conformitate cu procedurile Comunității. ... Articolul 2 (1) În cuprinsul acestui ordin se aplică următoarele definiții: ... A. Plante furajere sunt plantele următoarelor genuri și specii: a) Graminee: ... Agrostis canina L./Bucățel Agrostis gigantea/ Agrostis stolonifera L./ Agrostis capillaris L./ Alopecurus pratensis L./Coadă vulpii Arrhenatherum elatius (L.) P Beauv ex J.S. et K.B. Presl./ Ovăscior Bromus catharticus Vahl/ Bromus sitchensis Trin./ Cynodon dactylon (L.) Pers./Pir înalt
EUR-Lex () [Corola-website/Law/175866_a_177195]
-
poate conține semințe de plante furajere și care nu sunt furajere în înțelesul acestui ordin; ... îi) care este destinată că plante furajere, în care caz mixtura poate conține semințe de plante din speciile enumerate în prezentul ordin, exceptând soiurile de graminee furajere pentru care amelioratorul declară că sămânță acestor soiuri nu este destinată pentru producerea de plante furajere, și alte specii de plante enumerate în ordinele ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale în vigoare și anume: speciile de cereale, speciile de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/175866_a_177195]
-
se indică și tipul aditivului precum și raportul aproximativ dintre greutatea semințelor pure și greutatea totală. 11. Pentru sămânță Certificata generația a doua (C2) și generațiile ulterioare după sămânță de Bază: numărul generațiilor după sămânță Baza. 12. Pentru sămânță varietăților de graminee furajere care nu au fost expuse la un examen de valoare culturală și de utilizare în conformitate cu Art. 4 alin. (2) lit. a) din Directivă Consiliului No 2002/53/CE privind catalogul comun al speciilor de plante agricole: "nu este destinată
EUR-Lex () [Corola-website/Law/175866_a_177195]
-
În cazul în care se indică greutatea și utilizarea pesticidelor granulate, a substanțelor de drajare sau a altor aditivi solizi, se indică și tipul aditivului precum și raportul aproximativ dintre greutatea semințelor pure și greutatea totală, 11. Pentru sămânță soiurilor de graminee furajere care nu au fost expuse la un examen de valoare culturală și de utilizare în conformitate cu Art. 4 alin. (2) din Directivă Consiliului No 2002/53/CEE (6) din 13 iunie 2002 privind catalogul comun al speciilor de plante agricole
EUR-Lex () [Corola-website/Law/175866_a_177195]
-
oficială și adaptată de inspector cerințelor de control al speciei sau soiului, iar rezultatele controalelor se vor gestiona prin sistemul informațional național al INCS; d) cultură semincera se examinează în perioadele optime de vegetație, în special în perioada înspicatului la graminee furajere, în perioada înfloritului la leguminoase furajere și se urmărește dacă s-au eliminat plantele atipice și cele atacate de organismele dăunătoare; ... e) numărul de verificări este de minimum una, sau de câte ori inspectorul consideră necesar, iar mărimea, numărul și distribuția
EUR-Lex () [Corola-website/Law/175866_a_177195]