4,296 matches
-
pot să nu reproduc într-un fel aici cuvintele lui. Foarte semnificativă mi se pare această permanentă raportare la biografia proprie, la condițiile materiale în care s-a dezvoltat un anumit tip de poezie. Asta dă poemelor o lipsă de gratuitate cuceritoare și face dovada unei lucidități teoretice prin care Codrescu se desparte de șaizeciștii din țară, fără să piardă însă și savoarea metaforică a acestora. Ultimul grupaj cuprinde poezii scrise la sfîrșitul anilor '80 pînă în 1990. Poetul e deja
Performanțele lui Andrei Codrescu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15933_a_17258]
-
din urmă/ Desfăcută palma norului, fără nimic./ Scriitura meteoriților deasupra mării zăbovea neînțeleasă" (Fruntariile inocenței). Inaugurala imagine apare ciuruită de "ispite", de o "arsură", de "gustul înștiințării", slujind, inclementă, la configurarea "sorții", descoperind fără zăbavă mecanismul pedepsei fără pricină, oribila gratuitate a suferinței universale: "Tăinuit se înfiripa vina, o stalactită în grotele ispitei/ O străveche înseninare se spulbera de pe frunți zeiești/ Primare înțelesuri se evaporau pe buzele-ți străfulgerate/ Dăinuia în loc arsura, gustul înștiințării/ Din cîteva fărîme (iarna, tainul unei păsări
Un sol al "ireparabilului" (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15949_a_17274]
-
similară celei de azi: "Nivelul strălucit al vieții literare de altădată a scăzut simțitor." Nici vorbă de "nivel strălucit", nici vorbă de un scris în ordinea firească azi: cei ce au venit au încercat să se facă auziți, cultivând sfidarea, gratuitatea lingvistică, ciupeala din grădina altora, sub mantaua prea largă, prea încăpătoare a postmodernismului; toate aceste "sfidări juvenile", cum le numea G. Călinescu atunci când se referea la mișcarea dadaistă, au aruncat în umbră opere și autori din trecutele decenii, socotiți... "depășiți
Un destin poetic by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/16001_a_17326]
-
al celor trei mame. Dintre sursele epicului: pulp fiction, senzaționalul din ziare. În general libertatea fanteziei, ficțiunea sunt salvatoare și s-ar putea considera că acestea servesc delectării de dincolo de orice scop ideologic sau de redempțiune în sens metafizic. Pură gratuitate: "Din fericire, eu doar relatez un soi de poveste modernă, deci nimeni nu trebuie să se supere sau să mă ia prea în serios. Și nici nu e nevoie de măsuri prea drastice." E un posibil răspuns pentru Ayatolahul Khomeini
Despre rușine și alți demoni by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15656_a_16981]
-
și numai la nivelul licitațiilor. Ar fi eronat să aruncăm vina pentru toate aceste omisiuni pe incultura noilor înavuțiți: e vorba mai degrabă despre incapacitatea lor de a gândi în afara ideii de profit smuls! Or, bogăția reală constă tocmai în gratuitatea pe care ți-o poți îngădui. A azvârli cu banii într-un cazino este o defulare mai pe înțelesul miliardarului postdecembrist, pentru că a azvârli este opusul lui a smulge și deci, în esență, același lucru. Banii azvârliți, aruncați pe apa
Scoase din uz by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15646_a_16971]
-
viața și neviața fără de inimă/ acum de pildă stau așa fără inimă stau în șezut cu pieptul îmbuibat cu un mănunchi de vată" - viața și neviața fără de inimă), e înlocuită frecvent de humorul negru, rețetă agreabilă de mediere între lumea gratuității și cea aievea. Cu observația că asociațiile șocante vădesc un fond de fragilitate și duioșie, că rostul lor este mai curînd cel de a-și semnala reversul. Nu sînt ce par a fi" ne comunică bardul, subtextual. Ființă sensibilă, capabilă
Un postavangardist (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15674_a_16999]
-
pe care le înregistrează și Virgil Nemoianu ( Iubirea și ura față de formalismul estetic: cîteva argumente, în Steaua, nr. 3/2001), răsfrîng, în epoca noastră, atitudinea regimurilor totalitare, care țintesc a-și supune creația, a o înhăma la carul funcționalității propagandistice. Gratuitatea, lipsa de utilitate imediată, ludicul, fantezia, ironia trezesc suspiciunea unor diriguitori obișnuiți a planifica, a organiza, a disciplina tot ce ține de existența colectivității ca și a individului. Pe de altă parte, aversiunea față de artă oglindește pragmatismul, deci latura joasă
Un impas al lovinescianismului? (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15710_a_17035]
-
o discreție livrescă, dezvăluie atractive ipoteze de cuprindere scripturală a unei personalități care fascinează și contrariază deopotrivă. Actualitatea românească și universală a lui Cioran nu este una facilă, întâmplătoare, ci profundă și revelatoare pentru nihilismul faustic al umanității contemporane. Percepând gratuitatea pur estetică a figurii lui Euphorion, ca sinteză utopică a elenității contemplative și a europenității pragmatice, Ion Vartic punctează corect: Pentru că, de fapt, singura Europă reală, vie, e aceea faustică" (p. 46). Dimensiunea "evreiască" a ființării sale în lume, intuită
Identitatea fluidă a lui Cioran by Gabriel Onțeluș () [Corola-journal/Journalistic/16232_a_17557]
-
intuiție mai exactă a elitismului care e nedespărțit de arta modernistă încă de la începuturile ei! Analizînd, din această perspectivă, noul stil și încercînd să-i sintetizeze principalele tendințe, eseistul distinge, pe lîngă aplecarea către dezumanizare, pe aceea pentru joc și gratuitate, gustul pentru ironie și aspirația către o realizare scrupuloasă. La acestea se adaugă constatarea că pentru artiștii tineri arta este un lucru fără nici un fel de transcendență. Exemplele sînt extrase din cele mai variate arte: de la muzica lui Debussy, la
Ortega y Gasset și estetica modernității by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16275_a_17600]
-
denunță o gravă erodare a țintelor morale și o galopantă entropie a unei existențe abil camuflate sub aparența unei geometrii infailibile. Deplasarea mecanică a accentelor de pe eclezial pe economic, de pe contemplația spirituală pe mistica eficienței, dar și pe o anumită gratuitate voluptuoasă în relația directă cu banii, asociată cu provocarea psihologică și cu seducția vizuală, fac din icoanele ferecate ale lui Serghei Manoliu un fenomen singular pe piața simbolică de astăzi, un caz artistic tipic pentru acel spațiu al confluențelor în
Icoane ferecate by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16286_a_17611]
-
trupul unui proaspăt bărbat" (Intersecție marcată). Real care nu e doar refuzat în numele ingenuității native, al purității "anilor puțini", ci și acceptat, asimilat, cu o luciferică satisfacție, ființei lăuntrice. Pătrunzînd în bolgia unui pragmatism al vîrstei mature, autorul își vizionează gratuitățile ca pe niște dansatoare adormite, ce tresar în atmosfera unei desensibilizări suverane: " În casa aceea dormeau dansatoarele/ Cu trupurile lor abia îndrăznind/ Să lumineze în jur./ Uneori desfăceau degetele încet,/ Rotindu-le ca pe un cuțit vinețiu/ Prin aerul tot
O dublă valență poetică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16271_a_17596]
-
îi pune la îndemînă metafora unei lumi perfect coerente, concentratul unui univers a cărui rezoluție este atît de puternică încît ea se cere imperativ transformată în mesaj sensibil. Natură puternică și aproape inocentă, mai exact incapabilă de ipocrizie și de gratuități retorice, Ioana Bătrânu colorează tema în tonurile propriului său temperament și transferă interiorului ambiental dimensiunile celuilalt interior, ale eului său moral și afectiv. Stăpînă perfect pe mijloacele tehnice și pe codurile limbajului, lipsită de orice inhibiție în fața riscurilor pe care
Forță și melancolie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16320_a_17645]
-
unui cadru etic. Asigurîndu-ne eliberarea de grijile vieții cotidiene, de criteriul pragmatic, creația artistică este ea însăși echivalată cu un ethos, cu un cod purificator. Wagner ar trebui "iubit" și "gustat" ca un "vast basm", ca o plonjare în superbă gratuitate "tămăduitoare": "De pe poziția aceasta a deplinei detașări ne dăm nereticenți pradă cîntecului său vrăjitor. Precum și peste măsură de saturați de șiretenie, pehlivănie, delațiune, minciună și tertipuri, nu șovăim a prețui și proslăvi desuetele entități nibelungice: din depărtări strălucesc intens, ne
Reumanizarea criticii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16311_a_17636]
-
sale tehnice, medicina va păstra de-a pururi o tangență cu arta. * Cursul bolii: prea ampla ei umanitate. * Memoria: cea mai apăsătoare ficțiune a omenirii. Încetînd a ființa în real, trecutul se transferă într-o viziune incontrolabilă, deopotrivă la cheremul gratuității și al tendenționismelor. * O veritabilă inteligență nu expulzează sentimentul, ci-l imită prin insondabil. * O creație începe prin ea însăși și sfîrșește prin stil. Sau, chiar mai rău, prin manieră. * Orice înscenare are o tentă de frivolitate. Stilurile cultivate deliberat
Din jurnalul lui Alceste (V) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16482_a_17807]
-
loc de concept, arta a avut dintotdeauna o dimensiune inițiatică și vizionară. Cu atât mai mult acest lucru se întâmplă în condiții-limită, când intelectul nu se mai împotrivește intuiției și tinde să se refamiliarizeze cu absolutul. Cu toată impresia de gratuitate, lipsită de protocolul, distanțele și complicațiile teologice ale discursului mistic, poezia devine un fel de suflet, bun la toate, o înmănunchere vie de sensuri, pornind de la care se poate construi un întreg sistem axiologic. Pe iconii și poantele poeziei șaizeciste
Poveste fără sfârșit by Sorina Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/16540_a_17865]
-
interesantă a autorului în discuție. în pofida aparențelor liniștitoare, calitatea de critic și istoric literar presupune "criterii nefixate", fiind omisă din lista profesiilor, listă care îndrituiește o poziție pe scala socială și o remunerație. Ar fi un soi de balet al gratuității, atît în sens estetic-moral cît și, vai, în cel pecuniar: Deocamdată însă, sociologic vorbind, meseria de critic și istoric literar nu există în nomenclatorul profesiilor de la noi, cei care o practică fiind retribuiți fie ca redactori de revistă, deci jurnaliști
Cine este Ovidiu Pecican? by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11858_a_13183]
-
pornește de la cuvinte și expresii încărcate de semnificație personală, păstrând în corola lor simbolică povești și sentimente. Timpul trecutului e lax, plin de viață și de savoare e populat de personaje pitorești, senzațiile au rămas intense chiar și în amintire, gratuitatea și erosul defineau tatonările tinereții. Prezentul e pragmatic, fără colorit, marcat de mizeria socială și morală a oamenilor debusolați și încrâncenați de schimbările istoriei sau, la nivel personal, de practica jurnalistică mincinoasă din comunism a scriitorului, de duplicitatea la care
Discret, dar te lasă perplex by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11885_a_13210]
-
mă?"), ea revine în uz (chiar cu variații neînsemnate: "probleme, Gogule?"), după principiul antonpannesc "de prin lume adunate și iarăși la lume date". Exemplele de mai sus arată că succesul lingvistic al publicității are de-a face mai curînd cu gratuitatea artistică decît cu eficiența comunicării practice. Nu îndemnul la cumpărare sau consum rămîne din mesajele publicitare, ci enunțul de comică absurditate.
"Și marmota...?" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11934_a_13259]
-
pe oasele îmbolnăvite/ într-un palimsest". Deslușim astfel și o discretă manevră de coagulare, de organizare "pozitivă" în calea avalanșei de conexiuni incontrolabile, un mod de-a puncta contururi fie și vagi într-o materie prin sine nedeterminată, anarhică. Această gratuitate a haosului vitalist suportă încă o frînă datorită unor tablouri temporale care, potențînd neîndoios impersonalizarea, îi restrîng în subsidiar caracterul aleatoriu. Fiu fidel al unui răstimp istoric, Liviu Georgescu înfățișează aspectele unei panorame ce cuprinde "epoca de aur" și dramatica
Expresionism and avangardă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11951_a_13276]
-
tradiție montaigniană, autorul meditează - divagînd necontenit - asupra ideilor care apar din senin și mai ales atunci cînd nu ai nimic de scris la îndemînă, "mici evenimente mentale" de care te bucuri cu atît mai mult cu cît le poți proteja gratuitatea, asupra plictisului, emoțiilor, telefonului, înregistrează, ca într-un catalog sui-generis mișcările capricioase ale clipelor și tribulațiile dezordonate ale ființei copleșite de rutină, de plictiselile zilnice, de teama că nu se va întîmpla nimic. Pînă aici nimic ieșit din comun; din
Critica și experiența cotidiană by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16029_a_17354]
-
cenzură i se adăuga unul de diversiune, urmărind a manipula producția scriitoricească, a o direcționa într-un chip prielnic propagandei. Nu totdeauna prin imprimarea unei tematici și a unor atitudini, ci, de la un timp, chiar printr-o permisivitate suspectă acordată "gratuității" estetice, excomunicate inițial ca factor "dușmănos", cu scopul de-a oferi o supapă nemulțumirii civice tot mai pronunțate. După falimentul proletcultului, oficializat în jurul anului 1965, autoritățile și-au dat seama că n-ar putea legitima o "literatură nouă", rod al
O antologie recuperatoare (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16049_a_17374]
-
rămuroase, condusă, pe alocuri, în clară manieră urmuziană, romanul nu-și divulgă cu ușurință cheile. Aluzivă la stări contemporane, dacă nu din imediata actualitate, narațiunea se refugiază cu voluptate în volutele irealității, ale magicului, satisfăcând verva cu grad înalt de gratuitate a unui autor în plină voluptate a spunerii. Astfel, dacă dictatorul-tip oferă supușilor lui continuitatea - fie și una băltită - asemeni politicienilor din zilele noastre, masele, la rândul lor suferă de inerție ancestrală, �preferând să fie lăsate să somnoleze în
Un roman al hipersimțurilor by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16119_a_17444]
-
că a fost un material făcut pentru o revistă (deci, dacă aș fi făcut asta, ar fi fost motiv de concediere!!). Apoi, nici măcar azi, în era blogurilor și a pomanagelilor, eu nu scriu, pe blogul meu propriu și personal, contra gratuități. Nu scriu nici pentru abonamente la sală, nici nu îmi fac dinții gratis, ca după aia să laud clinica pe blog, nu cumpăr televizoare sau laptopuri cu texte pe blog. Tot ce fac, în materie de publicitate, este pe bani
Mulțumesc bloggerilor care scriu ca să mănânce pe gratis by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20079_a_21404]
-
scriu pe fursecuri și ședințe de pedichiură”. Nu l-am publicat din delicatețe, am zis să nu fiu prea dură și să nu-i jignesc pe cei care, făcându-mi acele oferte, mă tratau ca pe o fomistă ahtiată după gratuități. L-am abandonat undeva în folderul cu drafturi, unde zace și acum. Când l-am scris, știam că există în România fenomenul pișcotărelii. Văzusem, la viața mea, oameni veniți la cocktailuri/lansări/vernisaje ca să mute mâncarea de pe mese la ei
Opriţi pişcotăreala, vreau să cobor din online! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20094_a_21419]
-
pentru școala de subofițeri. Înscrierile se fac până în 15 mai, iar relații se pot obține la sediul grupului „Banat“ din Timișoara, str. Înfrățirii nr. 13 sau la telefon 434 870, 434 871 - Compartimentul Resurse Umane. Printre avantajele oferite se numără: gratuitatea completă a studiilor, cazare, hrănire, echipare și asistență medicală gratuite, acoperirea unor cheltuieli de transport, obținerea permisului de conducere (categoriile B și C), recunoașterea stagiului militar, loc de muncă asigurat după absolvire. C. V.
Agenda2003-16-03-10 () [Corola-journal/Journalistic/280917_a_282246]